4,664 matches
-
Profesorul Universitar doctor și General de brigade(r) Constantin I. Bucur s-a născut. 19 martie 1923, în comuna Racova, sătul Gura-Văii, județul Bacău. Mărturie este stejarul din curtea Școlii generale din satul Gură - Văii, comuna Racova, care a fost plantat de tatăl profesorului la nașterea dansului, care a avut loc în clădirea vehe a școlii unde locuiau părinții generalului, ambii învățători. Constantin Bucur fost Profesor universitar la Institutul Politehnic “Traian Vuia” din Timișoara, Doctor în Științe medicale sportive, cu doctoratul
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ne-am întâlnit pe internet, roman, cap. 12 Dimineață însorită și plină de viață. Am neglijat destul de mult grădina. Îmi cumpăr răsad de roșii pe care îl plantez pe trei rânduri. Porumbul se ridicase ca la o palmă de pământ și am pus mâna pe sapă. Curăț pomii de ultimele crengi crescute mai dezordonat dar și de cele uscate. Am și un petecuț de vie care trebuie și
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
prezentarea personalităților din Clisura Dunării, cu învățătorul Alexandru MOISI din Moldova Nouă. Oare ce a făcut acest om pentru această zonă? Fiind învățător desigur că prin băncile școlii unde și-a profesat meseria de plămăditor de suflete și conștiințe, a plantat multă sete de cunoaștere. El însuși fiind însetat de a aduna multe, dar și prin acel simț civic de a lăsa și urmașilor câte ceva. Iată ce spunea el însuși; ,, Îmi țin de datorie să scriu pe scurt monografia Clisurii și
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
mișcările de la vârf, ci tocmai șobolanii roșii. Ai lui Ponta și Băsescu. Ăștia plâng pe toate canalele, de mama focului, de grija poporului liberal. „Ați fost trădați, ați fost manipulați, ați...!” În loc să-și vadă de bubele lor! Penale! Toate conservele, plantate din timp ca liberali, explodează cu jerbe de scântei! Efecte zero! Analiza arată că Partidul Național Liberal a luat, exact, procentele obișnuite. Adăugați o parte din procentele rupte de actorul zilei și veți trage concluziile. PNL are un electorat educat
TABLETA DE WEEKEND (66): MISIUNE ÎNDEPLINITĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365273_a_366602]
-
-și apere propria piele. Știe că noua locuință nu va mai fi de protocol. Armata sa de colonei, oficina ICR ș.a. știu, de asemenea, ce le așteaptă. Așa că au scos tot „armamentul” din dotare. Trag 24 din 24. Conservele pdl plantate peste tot, în țară și afară, au fost activate. Poate-poate!?! Oare, întâmplător, spun unii, pustnicul Varsanufie de la Marea Lavră l-a gonit pe Traian Băsescu afară din Muntele Athos anul trecut?!? Știți de ce? Vă dați seama că m-aș bucura
TABLETA DE WEEKEND (9): VARA ASTA SE POARTĂ ALB, CU DUNGI NEGRE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365302_a_366631]
-
noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), eraumai bine de doiari[3]de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata nu putea să nu aibă propriul lui vin. Era renumit pentru calitatea și aroma vinului în comună de aceea toți musafirii autorităților erau aduși de Cotorișcă la noi
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
în sobele oarbe din curțile gospodăriilor dobrogene. N.A. [2]Vopsea albastră; albăstreală pentru rufe și var; apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie. [3]un ar este egal cu 100 mp [4]Plantă graminee cu tulpină suculentă și frunze asemănătoare cu ale porumbului, cultivată în estul Asiei pentru furaje. [5]solă de cultură ne arată, de pe care s-a recoltat plantele cerealiere. N.A. [6] soldați ruși N.A. [7] construcție auxiliară care ține de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel și mai sus, că cele mai întinse suprafețe ocupate cu pomi fructiferi erau situate în zonele nordică și centrală a județului și confirmă ipoteza noastră că acestea depășeau cu mult pe cele plantate cu viță de vie728. Dintre pomi, cel mai răspândit era prunul, dovadă, marile cantități de rachiu (țuică) de prune ce se fabricau în fiecare an. În lumina celor arătate se poate concluziona că viticultura și pomicultura continuă să ocupe în
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
și fără de care spațiul sau nu ar fi la fel de primitor și confortabil. De la muscatele curgătoare la cele bătute, regina nopții, mâna Maicii Domnului, trandafiri, bonsai și chiar brazi, toate se regăsesc în micul sau colț de țară, în care a plantat și un suflet de român. Acela pe care il cântă cu atât de mult patos în fiecare partitura ce-l definește atât pe el, cât și spațiul și oamenii de pe aceste meleaguri binecuvântate. “ Mi-s dragi florile. Natură nu doar
FLORILE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365135_a_366464]
-
țării. Iată de ce interesul pentru asemenea plantații era viu, documentele ce se mai păstrează reușind să ne redea doar în parte frământările din acest domeniu. În regiunea de vest a Olteniei se constată existența în perioada amintită a unor suprafețe plantate cu vii și pomi fructiferi aflate pe moșii boierești sau mănăstirești 655, dar și pe loturi țărănești, libere sau aservite, sau pe cele cu embatic ale orășenilor. De aici o serie de tranzacții și pricini de judecată între proprietarii plantațiilor
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
ca și pe alte moșii unde se făcea învoială pentru asemenea operațiuni 696. La fel era situația de pe moșia Galicea precum și la Cetate, Poiana, Desa, Arginești, Gârbovățu etc.697 O situație deosebită se semnalează în această perioadă pentru viile noi plantate pe moșii străine. Pentru acestea țăranii plăteau proprietarului moșiei otaștina precum și o sumă fixă la început 698. Ei sunt supuși însă unor serioase presiuni fiind siliți să plătească mai mult decât cei ce aveau vin vechi 699. Astfel, la Tâmna
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
acestea și în perioada respectivă livezile cu pomi ocupau un loc important în viața economică românească. Această constatare este valabilă după cum au arătat partea de vest a Olteniei și pentru județul Mehedinți unde existau întinse suprafețe apte spre a fi plantate cu pomi și viță de vie. Se puteau astfel, valorifica mai bine pământurile mai sărace, improprii pentru cultivarea plantelor de câmp. În plus, în Mehedinți viile și omii coborau mult spre Dunăre, ocupând și unele suprafețe din zonele mai ridicate
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
zona nordică și centrală a județului dispunând de cele mai mari suprafețe. În legătură cu forma de proprietate asupra viilor, documentele consemnează că și în partea de vest a Olteniei în prima jumătate a secolului XIX o bună parte a acestora erau plantate pe moșii străine proprietarii lor neavând drept de proprietate decât asupra plantației respective, trebuind însă să plătească stăpânului moșiei otaștina tradițională 715 (din 20 vedre una) precum și o sumă fixă la început 716. Treptat, în perioada regulamentară, dacă otaștina rămâne
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
neavând drept de proprietate decât asupra plantației respective, trebuind însă să plătească stăpânului moșiei otaștina tradițională 715 (din 20 vedre una) precum și o sumă fixă la început 716. Treptat, în perioada regulamentară, dacă otaștina rămâne în general neschimbată, pentru viile plantate înainte de regulament, stăpânii moșiilor pe care se aflau aceștia recurg la diferite procedee pentru a-i sili pe proprietarii de vii să plătească mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași nu aveau acte scrise încheiate cu proprietarii moșiilor, acte din care să reiese clar drepturile asupra viilor sau livezilor plantate de ei cu ani în urmă. Și dacă tendința arendașilor și proprietarilor de a percepe otaștină mai mare decât cea legiuită a putut fi oprită de ocârmuire, în schimb pentru viile noi aceștia, pe diferite căi, îl sileau pe țărani
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
foarte mulți arbori. Atentatul are loc, acum. Pe fosta stradă Emil Costinescu, celebru ministru de finanțe liberal, azi tot Republica I. Castanii centenari cedează și s-au gândit să-i înlocuiască. Cu... platani! Dacă la Timișoara, alt edil „inteligent” a plantat palmieri, de ce să nu se facă marea schimbare și la Piatra? Lăsați castanii la locul lor! Sunt atâtea străzi golașe pe care se pot pune platani. Deși, stejarul și bradul (argintiu) sunt arborii locului. Trec Podul Sculy, peste Cuiejdiul deseori
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
Sunt atâtea străzi golașe pe care se pot pune platani. Deși, stejarul și bradul (argintiu) sunt arborii locului. Trec Podul Sculy, peste Cuiejdiul deseori năbădăios, neamenajat, încă, cum trebuie. Ochii mi se izbesc, a câta oară, de blocul sanitar (laboratoare), plantat premeditat acolo de ateii trecutului de tristă amintire, pentru a obtura privirea spre monumentala biserică Sf. Ioan Botezătorul (Mărăței). Ce deschidere, cu scări largi și fântână, aș face! Peisajul s-ar schimba total prin punerea în valoare a superbei verigi
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
ce-o definesc și te supui regulilor spațiului geografic unde se găsește comunitatea respectivă. Din bătrâni se spune că Omul sfințește locul prin urmele pe care le lasă în trecerea sa pe pământ: zidește o casă, dă viață unui copil, plantează un pom. Cam acestea sunt cerințele minime pe care trebuie să le atingă fiecare dintre noi. Dar, dacă se întâmplă să te afli în fruntea unei comunități, regulile se schimbă, responsabilitățile sunt altele, iar urmele trebuie dăltuite adânc în istorie
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL – PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364953_a_366282]
-
La stupi albinele cad grele, se fac cocoloașe la urdiniș. Probabil e cules: nu se-agită și nu sunt rebele, nici când furnicile vin pe furiș. Înserarea se lasă domol. În colțul grădinii, printre arbuștii pitici, pe care i-am plantat unde era locul mai gol, se văd sclipiri jucăușe, - sunt, probabil, niște li- curici. Pe-o viță-de-vie un greier și-ncearcă arcușul. Luna coboară tăcută prin ramuri, să-și caute undeva, peste vale, culcușul. În bălți e o nebunie; broaștele
ÎN GRĂDINĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366333_a_367662]
-
de frumusețe. Să nu lăsăm buruienile păcatelor să prindă rădăcini în suflet, iar florile sale să le udăm cu apa dătătoare de viață - iubirea. Lumea este de fapt grădina de care noi toți trebuie să avem grijă, în care să plantăm vise și flori minunate ca să devenim mai frumoși, mai bogați, mai buni. Și doar așa capătă visele farmec, iar copacii împodobiți de flori cern peste creștetele îndrăgostiților petale magice... Poveștile lor de iubire așezându-se perfect pe covoare de flori
FLORILE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366398_a_367727]
-
era arborat steagul României sau al partidului, se urca pe stâlpii de telegraf și tre- cea drumul atârnat în mâini de cablul care, din loc în loc, lega capătul unor stâlpi, de cel al altora asemănători, dar fără sârme, care erau plantați peste drum. Atunci însă, surprins de violența atacului meu, el s-a dat câțiva pași înapoi și a căzut pe spate cu mine deasupra, agă¬țat de gulerul hainei lui. Noneț s-a lovit destul de rău la coaste și la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
din ce în ce mai puțini oameni, lumea s-ar risipi, dacă s-ar împărți la cât mai mulți, lumea s-ar aduna. Dar noblețea nu se dă, noblețea se are sau nu se are! E drept, educația aduce briza de parfum, dar nu plantează floarea, după cum șlefuitorul sticlei creează acuratețea, dar nu zămislește lumina. Una dintre cele mai fine personalități care au lucrat vreodată sau lucrează în televiziune, întocmai așa, nobilă, este Cristina Țopescu! Nu sunt mulți acei care nu o cunosc, și poate
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
perfecțiune este nevoie de o nemulțumire de sine, de o neîncetată căutare, depășire de sine și o permanentă perfecționare și ancorare în realitățile existente. Grâul este unul din simbolurile universale ale agriculturii, fertilitații naturale și ale recoltei. Egiptenii și romanii plantau grâu pe morminte pentru a aduce viața atât în această lume, cât și în cealaltă. În Grecia și Roma antică spicele de grâu erau atributele lui Demeter, Gaia și ale Fecioarei, simbolizând și Misterele Eleusine. Tradiția ortodoxă a rânduit ca
LA MULŢI ANI, 2014! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365722_a_367051]
-
coeficient de vină revine zonei de inconștiență a cetățenilor, puși cu orice chip pe căpătuială, indiferent dacă aceasta este meschină, ori certată la cuțite cu bunul simț. Cum altfel se explică dispariția atâtor livezi frumoase? În loc să le îngrijească și să planteze puieți pe toate dealurile golașe, așa zișii gospodari postdecembriști pur și simplu au dat iama în pomii fructiferi și i-au transformat în lemne de foc. Iar acuma când munții și dealurile sunt rase ca-n palmă, nu cred că
CRUCI ŞI RĂSCRUCI ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366087_a_367416]