1,260 matches
-
discursurile unuia dintre primii oratori americani cunoscuți care au vorbit despre servicii, Benjamin Franklin. Iată ce a avut acesta de spus despre clienți În 1749. Stabiliți-vă principiile pe o bază solidă: nu vă Întindeți mai mult decât vă ține plapuma, nu vă Înșelați vecinul și țineți Întotdeauna minte să nu-i faceți altuia ce nu v-ar plăcea să vi se facă dumneavoastră. Încercați să fiți astfel, indiferent dacă vă aflați În magazinul vostru sau altundeva. Prezența dumneavoastră ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
dintr-un gâtlej retezat. — Tu ce cauți aici ? În jurul lui se făcu întuneric, vocea răsuna de pretutindeni, ca și cum cineva ar fi așezat deasupra lui un clopot uriaș în care lovea, din răsputeri, cu barosul. Apele care îl acopereau ca o plapumă se retraseră, i se făcu frig la umeri și la poale, iar locurile unde ar fi trebuit să i se articuleze încheieturile îl ardeau. Mâna uriașă continua să-l strângă de gât. — Cine te-a adus aici, mă ? Coltuc încercă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
N-a avut vreodată crize de apendicită, greață, vărsături? - Niciodată, pe cât știu, zise madam Ioanide. - Îmi permiți, stimabile, întrebă doctorul cu ironie, să pipăiabdomenul dumitale? Sper că nu e tabu. Întinde-te pe spate, mai jos, mai jos, așa! Trăgând plapuma, doctorul înfipse mâinile în părțile de jos ale abdomenului, încercînd să surprindă dureri. - Te doare când te apăs aici? Întrebă el. - Nu. - Nici nu poate să-l doară, ar sări în sus. Parcă te doaretotuși undeva, de ce faci grimasa asta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe canapelele vetuste vedea numai mortăciuni. Ideea că stătuse pe ele ființe care acum erau la cimitir îl înfiora. Nu mărturisea pe față totuși aceste mici slăbiciuni. Dimpotrivă, Saferian nu putea suferi lucrul nou și ar fi dormit sub o plapumă sub care murise cinci generații. Admitea numai reparația. Chiar vesela lui era veche, mâncase în ea părinții și bunicii lui. Saferian și-aducea aminte când părinții treceau copiilor prin testament hainele lor, blănuri, rochii de nuntă. De voiai să-l
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
plătit, iată, vi-l dau, să-l stăpâniți sănătos! La ieșire, Demirgian nu uita să adauge: - Știu că vă pricepeți la tocmeală. Ați făcut o afacere strașnică. Vă salut! În materie de tocmeală orientală, Saferian povestea cazul unui negustor de plăpumi care obținea prețuri agasând clientul din popor, abuzând de mania lui de a se târgui. - Ascultă, negustorule, se hotăra clientul, hai să-ți dauzece lei. (Saferian folosea prețuri ipotetice, în valuta de dinainte de războiul din l9l4-l9l7). - Dacă vrei să mă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Clientul scotea punga și număra zece lei. Plăpumarul făcea ochi uimiți. G. Călinescu . - Cât îmi dai? E doisprezece lei! . - Păi nu fusese vorba că mi-o lași cu zece lei? - Nici pomeneală! Unsprezece mă costă pe mine. Să vădcine-ți dă plapumă cu zece lei! - Dumnezeu să te-nțeleagă, n-ai o vorbă la locul ei. Clientul se depărta înciudat, cu toate că știa că în altă parte nu e mai ieftin. Plăpumarul îl lăsa să plece, aparent cu indiferență, dacă însă constata că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mi banii înapoi! . - Doi, bre, cât mă ține, păcatele mele! . - Ziceai că te costă unsprezece iei. . - Așa am zis? Dă-mi unsprezece atunci. Adu un leu! . - Nimic. Ți-am dat zece, cât a fost tocmeala, ce mai vrei? . - Ia-ți plapuma și să fii sănătos! Se vede că m-a blestematvreun dușman să vând marfa în pierdere. Încă un client ca dumneata și mă scoate la mezat cu darabana. . Când clientul ieșea pe ușă, plăpumarul îi striga: . - Să nu spui și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
original se strângeau la tocmeală și alții, petrecând ca la teatru, doritori a afla cine învinge. De altfel, plăpumarul avea marfa cea mai bună. De nu știa prețul obișnuit, mușteriul se păcălea neapărat, plătind câțiva lei mai mult. . - De unde luași plapuma asta? Îl întreba să zicem unul. . - De la Cîrlănescu. . - Se și vede! E bună, numai el lucrează așa. Da' cu cât ți-adat-o? . - Cu zece, d-abia am scos-o! . - Al dracului hoț! Șase lei costă, cu atât a luat cumna-tu-meu una
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scotea o țigară (fuma foarte rar) și, aprinzînd-o, o fuma în anticameră, așezat pe un fotoliu. După aceea săruta mâna doamnei Pomponescu-mamă și, zicând bună seara, se retrăgea în dormitor. Aci sta câtva timp, întins pe spate, cu mâinile pe deasupra plăpumii, într-o poziție de reverie și în așa fel încît nimic nu se clintea în toaleta sa, și o batistă fantaisie pe care o purta în buzunarul de sus al pijamalei se păstra îndoită exact ca într-un smoching, apoi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
arătat în vis Maica Domnului care a îndemnat-o să scobească cu un cuțit sub vatra din tindă; ,,și o să găsești acolo o oală, și ce-o fi în oală, al vostru să fie.- Și uite, zice nevasta, și ridicând plapuma... Ce să vezi ! Poli, galbeni, patace, franci, băncuțe, hârtii de 20, de 100, ba și de 1000 ! pe care le vărsase din oală în pat.’’ De asemenea o schiță de moravuri, Olga și spiriduș, și calificată de autorul însuși drept
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
din cineva a plecat. Preiau acum din nou nevoia de a evita și te rog: istorisește-mi o frumoasă poveste de seară despre tine și despre mine. EA: Sunetele astrale sunt nevinovate. Omul care asudă arată o vină reactivă sub plapuma fierbinte de puf, al cărei puf vine de la gâștele pe care el le-a înfulecat în întregime. E plăcut și este o vacanță fierbinte. Eu nu sunt un om care să fie format pentru a fi apăsat de răspunderi. Nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
uncheși și mătuși De la tindă, de la uși”. Rudele miresei îi urează acesteia voie bună, în timp ce în ogradă se încarcă într-o căruță zestrea miresei. Odinioară, zestrea se compunea dintr-o ladă mare cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să fie scoasă, până nu venea nunul mare s- o „cumpere”. Nașa așeza pe rând lucrurile în căruță, zicând: „Și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe cei doi copii, precum și nepoții, la o asemenea pomană. În acest scop, au amenajat în curte o „casă” din rogojini cât o cameră, în care au adunat toate cele necesare unui interior de locuit: pat, masă, scaune, sobă, lăicere, plapumă, pernă, lampă, găleată ș.a. În fața casei, din rogojini, au plantat un prun de ramurile căruia au atârnat fructe, colaci, haine și încălțăminte. După ce preotul din sat a făcut slujba de sfințire a lucrurilor și a mesei cu pomană, toate acestea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
boi, împodobit cu lăicere și covoare. Rudele celui mort și cunoștințele acestuia închideau alaiul.. Mortul era scos din casă cu picioarele înainte, de către rudele apropiate, acestea primind câte un prosop. În poarta casei celui decedat se dădeau de pomană pernă, plapumă, o oaie și o găleată de apă. Cel care primea găleata trebuia să dea de pomană, timp de patruzeci de zile câte o găleată cu apă. Cortegiul funerar se oprea de doisprezece ori până la cimitir, de regulă în locuri care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pomul vieții și cu motive antropomorfe. Cele mai noi au ca modele buchete de trandafiri, oleandru sau alte motive florale. În perioada dintre cele două războaie mondiale și după aceea până la colectivizare, femeile din satele noastre au țesut fețe de plapumă, cearșafuri de pat și de culme, ștergare de uz gospodăresc și pentru împodobit pereții. Acestea din urmă erau țesute în două, trei și cinci ițe, ultimele având ornamente din țesătură în formă de fagure. Ștergarele de uz casnic erau țesute
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
salcie. Comprese și băi cu flori sau scuturătură de fân uscat, cu muștar negru pisat, amestecat cu apă caldă. Băi cu flori și frunze de coada calului, după care se face repaus la pat, timp de o oră, Învelit cu plapuma sau cu o pătură groasă, pentru o transpirație abundentă. DURERI DE OASE Băi cu fierturi de coajă de stejar, cu boiejniță (testiculele popii). Ceai de săpunariță, coada șoricelului, rostopască, ochii boului sau buruiană de cui, 3 cești pe zi, dimineața
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
amenajarea studioului, care inițial avea sediul în fostul hotel al partidului de lângă Copou. Radio Unison a devenit un adevărat drog pentru mine: nu de puține ori chiuleam de la ore ca să merg la radio, stăteam noaptea și îmi făceam emisiunile sub plapumă de teama să nu mă prindă părinții mei, care nu priveau tocmai cu ochi buni faptul că îmi "iroseam" atâta timp pentru o activitate "neserioasă". Și nu de puține ori am avut probleme la școală din cauza emisiunilor pe care le
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
un alt bolnav din salon, Efrem Podduev. Percepția acestuia din urmă comunică antipatia pentru Rusanov, cauzată de grija excesivă pentru propria persoană, așa cum rezultă din fragmentul următor: Se trezi mironositul ăla cu gogoloi sub maxilar, își scoase căpșorul chel de sub plapumă și-și trase repejor pe nas ochelarii care-l făceau să arate ca un doctor în științe. Le anunță pe loc tuturor vestea cea bună: suportase destul de bine injecția, crezuse că va fi mai rău. După care se vârî în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Sfântului Duh” - Bucium, Iași). Un mănunchi de cugetări Pentru patria-mi iubită În istorii zăbovesc Cu dorința neîmplinită Din versuri mă-mpărtășesc. Tot ce-ai adunat cu trudă Chibzuiește să-ți ajungă, Să te-ntinzi după zicală, Cât ți-i plapuma de lungă. Luptă din toată puterea Să nu pierzi recunoștința Ș-apoi, să te prindă vremea Pus la punct cu conștiința. Echilibrul act organic Când se împlinește viața Chiar de unde crezi că-i trainic De-acolo se rupe ața. Am
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
student la medicină la o gazdă situată la mar gine a orașului. Era ajun de Crăciun - un ger cumplit. Împreună cu un coleg de cameră, l-am găsit în pat, pregătindu-se pentru un examen, la lumina unei lanterne, sub o plapumă împrumuta tă d in milă de gazdă. Frig,mizerie, pe pragul ușii (masă nu aveau) o fa rfurie cu fasole stricată. Cumplite vremuri! În sat era instalat primar un cetățean venit din Rusia cu detașamentul „Tudor Vladimirescu”, voluntari trimiși în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ascultându-le respirațiile ușoare, egale, întrerupte uneori de câte un cuvânt neînțeles, scos de băiatul cel mai mare care era acum elev în clasa doua. Micuța Irina dormea cu ea în același pat și acum își scosese piciorușele dolofane deasupra plapumei. O înveli cu un gest molatic să no trezească, dar nu se culcă la loc lângă ea. O teamă surdă, ascunsă, amestecată cu un sentiment adânc și dureros de neputința de a înțelege cauza o făcu să stea și să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
atunci... Până atunci, vise plăcute! * * * Vise... Ce vise la început de decembrie, într-un oraș acoperit de nea, în care cad întruna roiuri de fulgi din ce în ce mai mari, cu scopul fățiș de a ne pregăti pentru iernat, acoperind orizontul cu o plapumă imaculată, gingașă și firavă ca o rochiță de mireasă? In noaptea aceasta se spune că va sosi, încărcat cu daruri, Moș Neculai, îmbrăcat într-o mantie strălucitoare, pe un cal alb ca spuma mării, gonit din urmă de Moș Crăciun
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că era ger cumplit sau timp favorabil pentru joacă, acești copii participau, alături de părinții lor, la săpăturile și descoperirile arheologice, exponatele actuale. De câte ori privirea dăneștenilor nu s-a oprit cu stupoare asupra copiilor învățătorilor Buraga din Dănești, copii care călcau plapuma rece a zăpezii cu tălpile goale, îmbrăcați sărăcăcios și care colindau cu sapa și hârlețul în spinare pe coastele dealurilor pentru a-și ajuta părinții în munca izvorâtă dintr-o adâncă pasiune?! ... vă puteți imagina că primii cinci copii ai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
incapacitatea guvernelor pare patologică, iar competitivitatea economiilor europene e depășită de noile puteri emergente. E simplu: ceva care nu merge bine trebuie schimbat. Trebuie să privim adevărul în față și curajul de a redesena Europa doar atît cît încape sub plapumă. E adevărat că America are datorii mai mari, dar America e o putere globală, iar dolarul monedă de referință pe plan mondial, plus o relație mai bună cu Asia. America e mai omogenă, va mai dura pînă cînd implozia ei
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Carpații aveau să întoarcă roata norocului și în favoarea călătorului. Deși, într-o măsură însemnată, ținuturile noastre reprezintă un apendice al stepelor înfricoșătoare, munții au puterea de a mai tăia din asprimea climei. Peste arealul românesc s-a așternut, ca o plapumă, o climă temperat continentală. Era prielnică tranzitării în siguranță a meleagurilor noastre din acest punct de vedere. Astfel, în călătoria lui, străinul nu trebuia să înfrunte fenomene meteorologice extreme... Fără să îndure năduful arșițelor cumplite sau frigul gerurilor aprige, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]