1,296 matches
-
înființa Comitetul Internațional Olimpic. 1916 - Jocurile Olimpice nu au loc din cauza primului război mondial. 1920 - Țările care au pierdut războiul: Austria, Germania, Bulgaria, Ungaria și Turcia, nu au fost invitate să participe la Jocurile Olimpice, cee ce încălca spiritul legendar de fair play. 1936 - Jocurile Olimpice de la Berlin. Fascismul și nazismul credeau în importanța ideologică a sportului. Vedeau în Jocurile Olimpice o oportunitate de a arăta lumii superioritatea rasei ariene. Cancelarul german Adolf Hitler a folosit Jocurile pentru a face propagandă ideilor naziste. Înainte de jocuri
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
are următoarele obiective prioritare: 1. Promovarea olimpismului, a spiritului și principiilor olimpice în activitatea sportivă din România; 2. Studierea aspectelor istorice, culturale, etice și sociale ale Mișcării Olimpice mondiale din țara noastră și a Jocurilor Olimpice; 3. Promovarea spiritului de fair play, lupta împotriva dopajului și corupției în sport; 4. Contribuție la formarea în spiritul idealurilor olimpice a specialiștilor în educație fizică și sport și a cadrelor implicate în promovarea olimpismului; 5. Organizarea anuală de manifestări științifice la nivel național și în cadrul
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
vreau să vă prezint câteva paragrafe din scrierile unei sportive de excepție, o doamna a atletismului românesc și a Mișcării Olimpice naționale și internaționale, care a fost recompensată cu numeroase distincții și trofee care i-au încununat activitatea: Trofeul Fair play - UNESCO 1973, Ordinul Olimpic - C. I. O. 1975, Trofeul C. I. O. - Femeia în sport 1990, precum și Trofeul Centenarului C. I. O. 1994. Este vorba de cea care s-a dedicat sportului și olimpismului pledând pentru prietenie, înțelegere și respect - Lia Manoliu. Sper
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
nici o declarație cu semnătura mea pe ea cu care să mă lege. Statul nu putea să scoată declarația pe care o semnasem pentru agenții federali fără să dea de gol Înțelegerea pe care o făcusem cu acel artist al fair play-ului, căpitanul cel gras. Dar dacă puteau să m-agațe cu altă acuzație, mergeau la sigur. De obicei, un junky se duce-ntins după o legătură Îndată ce scapă dintr-o recluziune. Pesemne garda se aștepta să fac asta și probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
guide to international business. London, Sterling, VA, Kogan Page. Berger, C. R., Calabrese, R. J. (1975). Some Exploration in Initial Interaction and Beyond: Toward a Developmental Theory of Communication. În Human Communication Research, 1, p. 99-112. Berne, Eric (1964). Games People Play. The Basic Hand Book of Transactional Analysis. New York, Ballantine Books. Bernstein, B. (1971). Class, codes and control. În Theoretica Studies toward a sociology of language. London, Routledge and Kegan Paul. Berscheid, Ellen, Elaine H. Walster (1969). Interpersonal Attraction. Addison-Wesley Publishing
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1998. McGraw, Philip C., Ph.D., Life Strategies, Hyperion, 1999. Millman, Dan, No Ordinary Moments, H.J. Kramer, 1992. Millman, Dan, The Life You Were Born to Live, H. J.Kramer, 1993. Scovel-Shinn, Florence, The Game of Life and How to Play It, L.N. Fowler, 1993. Reiki Hall, Mari, Reiki For Common Ailments, Piatkus, 1999 Horan, Paula, Empowerment Through Reiki, Lotus Light Publications, 1992 Lubeck, Walter, Petter, Frank Arjava și Lee Rand, William The Spirit Of Reiki, Lotus Press, 2001. Petter, Frank
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Dhingra N., Thiruchelvam D., Moineddin R., „Low male-to-female sex ratio of children born in India: national survey of 1.1 million households”, în The Lancet, nr. 367, 2006, p. 211-218. Rosen B., Peterson L., „Gender differences in children's outdoor play injuries: A review and integration”, în Clinical Psychology Review, nr. 10, 1990, p. 275-294. Caselli G., Vallin J., Wunsch G. (coord. de), Démographie: Analyse et synthèse, t. III: Les Déterminants de la mortalité, editat de INED, Paris, 2002. Cine suportă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
linie (6:0) Într-o manieră universal valabilă, sistemul de joc reprezintă forma de organizare a acțiunilor efectuate de jucători În cadrul unui dispozitiv dinainte stabilit, fiecăruia revenindu-i sarcini precise și cerându -i-se să respecte principiile de colaborare și fair play. Jocul În sistem presupune valorificarea tuturor jucătorilor, prin repartizarea rațională și echilibrată a zonelor de teren, prin stabilirea posibilităților de interacțiune reciprocă. Sistemul de apărare În zonă are cel mai pronunțat caracter colectiv și opune atacului advers un bloc funcțional
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
va stabili un clasament pe baza unor criterii de departajare. Variantele acestui sistem sunt următoarele: sistemul clasic tur - retur; tur, turnee de sală, retur; cu formarea, după tur, a două grupe valorice care continuă În sistem turneu; tur - retur cu „play - off”. Avantajele acestui sistem sunt posibilitățile egale de disputare pentru toate echipele și alcătuirea unui clasament general care să reprezinte valoarea tuturor echipelor. Folosind formul a (a - 1)/2 = x, vom stabili numărul total al Întâlnirilor. Dacă numărul echipelor este
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
puțin organizată, anumite persoane au mai multă putere decât altele, oricare ar fi baza acestei puteri și modalitățile de exercitare. Acest adevăr a fost multă vreme înrădăcinat în experiența societăților tradiționale. Evident, este cazul Vechiului Regim, pe care Frédéric Le Play îl preamărește atunci când afirmă că... ...în orice societate prosperă, fiecare respectă îndatoririle de subordonare fixate de tradiția speciei umane. Fiul ascultă de tată, soția de soț, servitorul de stăpân, cetățeanul de autoritatea civilă; de fapt, toți se supun recomandărilor legii
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
religios, despre un grup de personalități din lumea culturii, dar și despre membri ai unor mișcări politice sau sociale. În tot cursul secolului al XIX-lea a persistat concepția tradițională a elitei Vechiului Regim. Era, mai ales, concepția lui Le Play, care nu definește elitele („autoritățile sociale”) decât făcând referință la valorile Vechiului Regim: Autoritățile sociale se recunosc, în orice loc ar fi după aceleași caractere. Ele păstrează cu religiozitate cutuma strămoșilor, pentru a o transmite descendenților. Sunt legate de muncitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în toate profesiile, ele nu numai că au aceeași practică, dar rezolvă în același fel chestiunile de principiu care dau loc, în zilele noastre, unor nesfârșite discuții; iar acest acord este el însuși cel mai sigur criteriu al adevărului (Le Play, 1941, II, p. 15). În această optică, în opoziție cu concepțiile saintsimoniene, principala funcție a elitelor este conservarea și restaurarea unei ordini sociale stabile prin repunerea la loc de cinste a valorilor tradiționale. În aceeași epocă, în privința republicanilor, accentul era
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Ideological Movements, The M.I.T Press, Cambridge. Laumann, Edward O.; Pappi, Franz U., Networks of Collective Action: A Perspective in Community Influence Systems, Academic Press, New York. Lazega, Emmanuel, 1998, Réseaux sociaux et structures relationnelles, PUF, colecția „Que Sais-je?”, Paris. Le Play, Frédéric, 1941, Œuvres, tome I, Principes de paix sociale: la famille; tome II, La réforme de la société. Le travail, Éditions d’histoire et d’art, Paris. Léotard, Marie-Laure de, 2001, Le Dressage des élites, Plon, Paris. Lewandowski, Olgierd, 1974, „Différenciation
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
purely ideal subject enunciated in historical form" (t.m.) Friedrich Schleiermacher, On Religion: Speeches to its Cultured Despisers, traducere de John Oman, K. Paul, Trench, Trübner, Toronto & Londra, 2006, p. 101. 33 "This is the originality of mythical thinking - to play the part of conceptual thinking [...]" Claude Lévi-Strauss, Myth and Meaning, Editura Universității din Toronto, Toronto, p. 24. 34 Cf. Jon R. Stone (ed.), The Essential Max Müller: On Language, Mythology, and Religion, Palgrave Macmillan, New York, 2002. 35 "În gândirea antică
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
p. 97. 43 "The 'subject' of the experience of art, that which remains and endures, is not the subjectivity of the person who experiences it but the work itself. This is the point at which the mode of being of play becomes significant" (t.m.). Hans-Georg Gadamer, op. cit., p. 103. 44 Hans-Georg Gadamer, op. cit., p. 101. 45 Johan Huizinga, op. cit., p. 87. 1 Folosesc termenul în sensul dat de N. Hartmann - prin contemplare ajungem la cunoaștere, în timp ce ontologia cunoașterii se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
teoriile în plan filosofic publicând lucrarea Democracy and Education (1916). Este „biblia progresivismului”. Dewey enunța concepția conform căreia societatea care își asumă ca ideal progresul social îl poate realiza numai pe calea educației. Un capitol al lucrării era dedicat curriculumului („Play and Work in the Curriculum”). Aici el propune conceptul de ocupație activă ca organizator al curriculumului. După Dewey, libertatea și informarea sunt sursele dezvoltării intelectuale. Adoptând „ocupațiile” (prin care Dewey înțelegea „activități tehnice”, „abilități manuale” și „tehnici eficiente”) ca scopuri
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost un antimodernist întârziat; dimpotrivă, a admirat, în tinerețe, marile realizări ale gândirii curriculare moderne. Înainte de a fi devenit postmodernist, Doll jr. a fost un fervent progresivist și structuralist. În 1980 publicase în Journal of Curriculum Theorizing apreciatul studiu „Play and Mastery: A Structuralist View”168, iar în 1983, în Theory into Practice a publicat „A Re-Visioning of Progressive Education”169. Dar în același an a descoperit opera lui Piaget și a devenit un piagetian convins. Studiul din Journal of
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cherryholmes, op. cit., p. 148. 163. Ibidem, p. 149. 164. Ibidem, p. 51. 165. Ibidem, p. 186. 166. W.E. Doll, jr., A Post-Modern Perspective on Curriculum, Teachers College Press, New York, 1993. 167. Ibidem, p. 3. 168. W.E. Doll, jr., „Play and Mastery: A Structuralist View”, Journal of Curriculum Theorizing, 2 (1), 1980, pp. 209-226. 169. W.E. Doll, jr., „A Re-Visioning of Progressive Education”, Theory into Practice, 22 (3), 1983, pp. 167-173. 170. W.E. Doll, jr., „Practicalizing Piaget”, Journal
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Curriculum Development, 1776-1976, ASCD, Washington, D.C. DeBoer, G. (1991), A History of Ideas in Science Education, Teachers College Press, New York. Denton, D. (ed.) (1974), Existentialism and Phenomenology in Education, Teachers College Press, New York. Derrida, J. (1972), „Discussion: Structure, Sign, and Play in the Discourse of the Human Sciences”, în R. Macksey, E. Donato (eds.), The Structuralist Controversy, Johns Hopkins University Press, Baltimore, pp. 247-272. Derrida, J. (1967/1976), Of Grammatology, Johns Hopkins University Press, Baltimore. Derrida, J. (1981), Positions, University of
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
comunitate în sensul de grupuri formate prin intimitate, coeziune emoțională, profunzime și continuitate. Pentru Durkheim, societatea este doar comunitatea în sens lărgit" (Nisbet, 1993: 84). La Durkheim găsim ideea de comunitate utilizată nu numai ca substanță, cum apare la Le Play, nu numai tipologic, ca la Tönnies, ci și metodologic. Nu doar Freud a mutat gândirea socială contemporană dinspre categoriile raționaliste clasice ale voinței, conștiinței individuale, către aspecte care în sens strict sunt non-voliționale și non-raționale. Dar dacă la Freud acest
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
activitățile tuturor practicienilor unui anumit meșteșug într-o regiune controlată de oraș. Făcând o incursiune în istoria gândirii sociale, Nisbet folosește drept indicator esențial pentru detectarea specificului gândirii fiecăruia dintre clasici maniera în care aceștia au analizat comunitatea. Pentru Le Play communautés erau ghildele, cooperativele, mânăstirile și alte unități asemănătoare acestora. Cât privește corporațiile (asociațiile de ajutor reciproc între cei săraci, societățile de asigurări ș.a.), le identifică drept asociații. "Le Play a fost interesat de asociațiile intelectuale și profesionale. Acestea, scria
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
clasici maniera în care aceștia au analizat comunitatea. Pentru Le Play communautés erau ghildele, cooperativele, mânăstirile și alte unități asemănătoare acestora. Cât privește corporațiile (asociațiile de ajutor reciproc între cei săraci, societățile de asigurări ș.a.), le identifică drept asociații. "Le Play a fost interesat de asociațiile intelectuale și profesionale. Acestea, scria el, sunt printre gloriile distinctive ale Angliei și explică rolul conducător al intelectualității englezești, în special în domeniul științei" (Nisbet, 1993: 66). 9. Abordare macro și abordare micro Preocupat de
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
outright chaos, cine se mai poate aștepta la orice angajament față de comunitate în viața publică sau oriunde altundeva?" (Fowler, 1996: 91). Pentru Robert Nisbet, locul de frunte în analiza familiei în perioada clasică a gândirii sociologice este ocupat de Le Play. Ceea ce îl interesa pe Le Play cel mai mult era rolul familiei în ordinea socială. În viziunea sa, populațiile nu ar fi constituite din indivizi, ci din familii. Acestea ar fi de trei tipuri: 1. Familia patriarhală. Familia lărgită, dominată
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aștepta la orice angajament față de comunitate în viața publică sau oriunde altundeva?" (Fowler, 1996: 91). Pentru Robert Nisbet, locul de frunte în analiza familiei în perioada clasică a gândirii sociologice este ocupat de Le Play. Ceea ce îl interesa pe Le Play cel mai mult era rolul familiei în ordinea socială. În viziunea sa, populațiile nu ar fi constituite din indivizi, ci din familii. Acestea ar fi de trei tipuri: 1. Familia patriarhală. Familia lărgită, dominată patriarhal, considerată inadecvată ordinii politice și
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în Roma în perioada mai înaintată a imperiului etc. Aspectele caracteristice ale acesteia sunt extremul individualism, caracterul contractual, absența înrădăcinării în proprietate, respectiv structura sa în general instabilă din generație în generație. Acest tip de familie era considerat de Le Play ca fiind principalul responsabil de insecuritatea și incertitudinea spirituală din Franța. 3. Familia tulpină. În formele cele mai viguroase și mai de succes aceasta poate fi găsită în Scandinavia, la Hanovra, în nordul Italiei și, într-un anume grad, în
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]