954 matches
-
numeroase trimiteri la tradiția patristică a Bisericii. (apărut în România literară nr. 10-11/2004) 8. Dumitru Stăniloae, afinitățile și idiosincraziile sale patristice*tc "8. Dumitru Stăniloae, afinitățile Și idiosincraziile sale patristice* " I Dumitru Stăniloae (1903-1993) face parte, incontestabil, din acea pleiadă de teologi prestigioși al căror renume nu încetează să sporească nici după moarte. I-au fost consacrate numeroase lucrări, începând cu volumul omagial apărut în anul 1993, Persoană și comuniune, coordonat de Ioan I. Ică Jr., și până la volumul colectiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Un câmp de ananași strălucitori și dovlecei-șarpe atârnând. Jackfruit mari în copac și câteva găini care scurmau. Dat fiind că soacra și soțul se retrăgeau îngroziți, neîndrăznind să o tulbure pe ea sau pe copilul aflat încă înăuntru, desenă o pleiadă de bucătari decapitând capre. Desenă alții fugind spre o piață înțesată de lucruri pentru care merita să te târguiești. Unii postați deasupra oalelor aburinde cu polonice în mâini sau măcinând mirodenii în râșnițe. Desenă plante agățătoare și vreji care intrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
fără acel sentiment? Luxemburghezii, de exemplu?“. Mă întreb dacă aceasta este valabil, și important, în cazul scriitorilor născuți în culturi mici. În Danemarca a trăit Andersen. În Elveția, Dürenmatt. Țările de rangul doi ale Americii Latine au dat lumii o pleiadă de scriitori excepționali. De aceea nu cred că mărimea și „grandoarea“ unei țări ar juca aici un rol prea important. Scriitorii sunt o marfă la bucată, nicidecum produse de serie. Apariția lor nu se supune legii numerelor mari. Va schimba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
17 ani, la Universitatea de Muzică din Viena cu profesorul Jürg von Vintschger, el însuși format la școala unui mare pedagog vienez, Bruno Seidlhofer. Acesta din urmă a fost „un guru al lumii pianistice vieneze și a format practic toată pleiada de profesori care au predat pian la Facultatea de Muzică din Viena, din anii ’60-’70, printre elevii săi celebri figurând Alfred Brendel și Friedrich Gulda“. În același interviu, Cătălina Butcaru îmi spunea că studiile la Viena i-au adus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
programată până în iunie. Pentru unii melomani, se încheie o epocă. Într-un fel, așa și este pentru cei mai vârstnici. Un cvartet de referință al secolului al XX-lea trece în lumea legendei, dar va putea fi ascultat mereu grație pleiadei de înregistrări pe care o lasă în urmă. Pentru melomanii mai tineri, succesiunea este asigurată. Spre altitudinea și profesionismul Alban Berg-ilor aspiră deja cvartete tinere, cum sunt Belcea și Artemis... Nu de mult, Florian Băiculescu nota pe bună dreptate, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
a României. Da, regina Ana nu e româncă, parcă și aud vadimiștii țiunind ca heterodina în urechi, da, nu a trăit aici în anii „de dinainte“, da, nu a mâncat salam cu soia (ce sofism de doi bani inventat de pleiada mediocră a lui Ion Iliescu!). Nu, Regina Ana a României nu e româncă, vai, ce dezamăgire, dar, paradoxal, Regina Ana e mai româncă decât trei sferturi dintre românii care se dau iubitori de valori naționale. Pentru că, în fond, scrijelesc și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
copiii în raport cu eroii cărților și ai ecranului. Paradoxul nu ar fi fost lipsit de adevăr. Poate îl completa educarea precoce a ochiului și a timpanului în puericultura modernă, când copiii sunt implicați în traiul adulților. Dar poate că era numai pleiada numeroasă a intelectualilor răvășiți de izbucnirea violentă a războiului și ciopliți în reducție de noul regim alimentar ca și de cel moral; erau acei care nu compun o nație, dar o reprezintă în toate ocaziile, care nu cer decât aspecte
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
accentuată de a se mișca, precum un spiriduș în spațiul românesc, văzând întâmplător ori voit oamenii, pe care i-a transformat în personajele operei sale cu o anume identitate. Neastâmpărul acesta permanent i-a dat posibilitatea de a crea o pleiadă de tipuri și caractere, concretizate în eroii operei monumentale ce a lăsat posterității. Perioada autoexilului berlinez constituie, deci, o altă etapă a vieții sale, în care neastâmpărul său hiperactiv îl situează în postura unui om care caută cu orice preț
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a unei Grecii mai profunde, pe care numai geniul lui Nietzsche ar fi știut s-o presimtă. Eminența unei culturi umaniste se măsoară după aptitudinea pe care-o are în a-și făuri o imagine pregnantă a Greciei antice. Franța Pleiadei, cea a secolului al XVIII-lea și-au avut fiecare viziunea ei: drăgălașă, afectată sau eroică. Dar cu Moréas, chiar sufletul acestui farmec și al acestui mister, insesizabil ca o rază de soare, tot ceea ce a fost antica Eladă, vine
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de obîrșie din localitatea Ripollet, spre binele său și al sufletului nemuritor al țingăilor mongoloizi a căror prezență era accesorie, dar determinantă În cazul respectiv, era să-și petreacă noaptea În temnița comună din subsolul instituției, În compania unei selecte pleiade de haimanale. Cum probabil veți fi știind, pomenita celulă e celebră În rîndul elementelor criminale pentru caracterul neospitalier și precar al condițiilor sale sanitare, iar includerea unui cetățean vertical pe lista de oaspeți e Întotdeauna prilej de zarvă prin ludicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
{EminescuOpI 1} LA MORMÎNTUL LUI ARON PUMNUL Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină, Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta; C-acuma din pleiada-ți arătoasă și senină Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină, Se stinse-o dalbă stea! Metalica, vibrînda a clopotelor jale Vuiește în cadență și sună întristat; Căci ah! geniul mare al deșteptării tale Păși, se duse-acuma pe-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
trezim niciodată... Visul celor șapte nopți de primăvară Într-o noapte, la început de primăvară, am avut un vis ciudat: se făcea că mă plimbam prin rai. un balaur cu șapte capete (cred că se rătăcise; făcea parte dintr-o pleiadă de balauri de la sfârșitul secolul XX, că era bine hrănit). Stătea la pândă să mă mănânce. Mi-a spus: “ai curajul să te lupți cu mine”? și visul s-a întrerupt când mă pregăteam să-i dau un răspuns. Dimineața
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
atâta trecut pe străzi: cum a venit s-a și instalat cu tot arsenalul de cărucioare, butelii, bidoane pentru gaz lampant, sacoșe de nailon, de camuflaj, coșuri de rafie și răchită, sănii cu spătar pentru copii, landouri din placaj, împreună cu pleiada de babe, moși, gospodine, în capoate de muselină, diftină sau mătase, imprimate cu trandafiri de-un roșu crâncen pe un fond verde-brotac, burlane, gaziere, lămpi de masă, numărul cinci sau unsprezece, sobe-cizmă, sobe de rumeguș, de motorină, cornize de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe Jean Jaurés - vituperează politicianismul burghez și tradiționalismul paseist, militînd pentru votul universal și pentru „marele ideal de emancipare” a omenirii. În anii războiului, va milita în contra Puterilor Centrale și, la Petrograd, va scoate foaia L’Entente, sprijinind revoluția bolșevică. „Pleiadei” Arghezi-Cocea-Demetrius-Galaction i se alătură, din 1913, foarte tînărul Ion Vinea, care devine - la doar 18 ani - cronicarul literar al Faclei. Nu trebuie uitat nici aportul pictorului și graficianului postimpresionist Iosif Iser, „maestrul” lui Marcel Iancu. Programul politic al revistei e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
hore, de cel de bărbat însurat sau era chiar Okurina, numele lui din clipa morții. I-a venit apoi deodată ideea că, pe vremea aceea, nu se gândise niciodată că, probabil, și străbunicul avea dureri, atunci când zâmbea complezent dintre perne pleiadelor de rude și vecini ce stăteau la căpătâi, îngrijorați sau doar contrariați de faptul că bunicul nu mai moare. Cum anume glisa străbunicul, de la o vreme, printre vii și morți, îi venea greu să înțeleagă atunci. Dar savura poveștile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
spre un făgaș de unde se poate lua fără a plăti nimic, focul sacru al epigramiștilor și-a adaptat calibrul și „punctul de ochire” spre alte realități, mai demne de mitraliat, de această dată expuse liberei cugetări fără consecințe punitive. Întreaga pleiadă a spiritului critic s-a năpustit spre masa mult mai bogată cu subiecte de fiert la „foc scăzut” decât în precedenta societate colectivistă. Acolo, inamicul public numărul unu era conducătorul suprem, cu bufonul său regal Bulă, care-și amuza stăpânul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93062]
-
a câștigat în literatură să nu se așeze sub semnul iluzoriului, sau să se închidă în egoism. Aceasta este de altfel datoria și menirea oricărui creator, indiferent pe care paletă lucrează. Creația sa trebuie să devină publică, bun a întregii pleiade de cititori, doritori de frumos și de s ublim. Poetul este acela care trebuie să stabilească înlăuntrul său bornele conștiinței naționale, ca apoi să le răspândească poporului prin vers. Prin sentimentele sale poetul dă consistență la marile prietenii, pe care
OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1071]
-
ademenită toat-a Greciei gândire, Împlând halele oceanici cu cîntările-i de-amar. De-atunci marea-nfiorată de sublima ei durere, În imagini de talazuri, cînt-a Greciei cădere Și cu-albastrele ei brațe țărmii-i mîngîe-nzădar... Dar mai știi?... N-auzim noaptea armonia din pleiade? Știm de nu trăim pe-o lume, ce pe nesimțite cade? Oceanele-nfinirei o cîntare-mi par-c-ascult-. Nu simțim lumea pătrunsă de-o durere lungă, vană? Poate-urmează-a arfe-antice suspinare-aeriană, Poate că în văi de chaos ne-am pierdut de mult... de mult
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de-a dreptul În anonimat. Contrazicându-și - Încă o dată În istoria sa franceză - principiile, el devine oarecum „de serie”, din simplul motiv că toți tinerii vor să ajungă „filfizoni”. Traducem prin acest omniprezent cuvânt, urmând litera dicționarelor noastre, o Întreagă pleiadă de porecle: daims, cocodès, gommeux, pschitteux, petits crevés, gants jaunes. În fond unul și același lucru pentru a numi niște bărbați Îmbătrâniți prematur, storși de osteneala nopților nedormite, a alcoolului, a bolilor venerice. Cel care le face un portret necruțător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
respectat imperiu colonial din lume. Cine să-și mai aducă aminte de tinerețea dandy a marelui bărbat de stat, Înnobilat la bătrânețe de regină? Doar cei care au plăcerea să-i recitească romanele. MontesquiouContele Robert de Montesquiou-Fezensac (1855-1921) se adaugă pleiadei de aristocrați francezi deveniți dandy din convingere. Reper pentru lumea mondenă a Parisului fin-de-siècle el strălucește nu doar prin eleganța Îndelung căutată a vestimentației, gesturilor, modului de a-și aranja saloanele sau de a organiza o recepție, ci și printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
vină și redacția revistei Prabuddha Bharatta, printre care Maitreyi număra numeroși admiratori, ca acel foarte original poet Acintyia, mult discutat atunci, pentru că începuse să publice un roman asemănător lui Ulysses al lui James Joyce și-și ridicase împotriva sa toată pleiada de bătrini scriitori bengalezi. Eu eram puțin intimidat de pregătirile care se făceau pentru 10 septembrie. Știam că în ziua aceea Maitreyi îmi va aparține mai puțin ca niciodată, căci era orgolioasă și curtenitoare, și va încerca să seducă pe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
special din România muncitoare. Intensa activitate susținută de cuplul Monica Lovinescu - Virgil Ierunca la Paris, declanșează reacția realist-socialistă din țară denigrându-i. într-un articol cu titlul „Latră Virgilică, latră”, Zaharia Stancu îi atacă necruțător și, ca la comandă, o pleiadă de scriitori aruncă din belșug cu noroiul calomniei. Nume ca Eugen Barbu, Ion Lăncrănjan, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor și alții nu se sfiesc să afirme că cei doi ar fi chiar agenți K.G.B. în același timp în închisorile României
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
două săptămâni m-am preocupat mai puțin de noul volum, fiind captivat de „Viața unui om singur”, de Adrian Marino, prin bogăția de imagini, idei, sentimente (resentimente), aprecieri și judecăți de valoare. Oglindește cu fidelitate perioada nefastă a comunismului totalitar, pleiada de scriitori pe care i-a cunoscut, o lume întreagă trece prin vizorul său, care scrutează neiertător comportamentul celor pe care ia cunoscut. Autorul e un spirit rebel (după propria autocaracterizare), care se judecă și pe el, dar și epoca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Alexandru Zub, referindu-se la Miron Costin, spune în volumul Biruita-au gândul: „exprimând dificultatea de a se dedica istoriei într-o epocă în care «gândul slobod și fără valuri» nu era cu putință”, cronicarul „rezuma, în definitiv, destinul unei pleiade întregi de cronicari și de istorici” de atunci și dintotdeauna. Deși „iluziile unei «istoriografii perfecte» s-au risipit demult” Alexandru Zub rămâne la „convingerea că istoricul aparține unui timp și are datoria să participe, cu instrumentele de care dispune, la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ani '20. Asistăm la o Renaștere la fel de importantă ca cea care a marcat secolul al XVI-lea, Cocteau e un Ronsard care e înzestrat în plus cu geniu inventiv, Max Jacob, Apollinaire, Éluard, Desnos, Supervielle [...] sunt ceilalți poeți ai noii pleiade. Astăzi totul o ia de la capăt: e incredibil, pictura nu era până acum decât o reprezentare cel mai adesea idioată și uneori, în mod rarisim, genială. Picasso a redescoperit adevărurile eterne, forma secretă a lumii; a făcut cele ce nu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]