1,874 matches
-
pe care ni le Încredințează și uităm că reconstrucția națională - dificilă și necesitând timp, calm și cadre oneste, superior calificate! - nu se va putea face decât printr-un efort intern, ca și altădată! Dar... cum să transformăm acea bucurie năvalnică, plenară, greu suportabilă, din zilele revoluției, care ne-a unit atunci Într-un elan uman inconfundabil și rar, acel „aer istoric!”, Într-o practică de zi cu zi, luptând nu numai cu corupția devastatoare - În fapt, sechele ale centralismului comunist, dar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pulsiunilor tradiției noastre naționale?! Și pentru aceasta m-am Întors În ’90 În țară, eu și alți câțiva puțini scriitori, renunțând la o a doua carieră promițătoare În Orașul Luminilor - o carieră ce mi-ar fi adus, sunt convins, omagiul plenar al criticii românești -pentru a fi solidar cu bucuria culturii și a poporului meu, dar și pentru a veghea, din colțul meu de putere - cea spirituală, se’nțelege! -, la instaurarea acelui climat propice și dinamic al unei mari națiuni. Mare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care conștiința constructivă și eminamente susținătoare a proiectului românesc al ființei a căpătat-o tocmai din confruntările mărunte. reziduale, cu factologia curentă a istoriei? Să fie numai sunetul surd al destinului personal, care nu poate fi abstras totalmente din muzica plenară, din "cântecul general" al destinului colectiv? Oare scepticismul subiacent reprezintă tocmai partea "ocultă", poate nu întunecată, poate nu mistică, dar misterioasă, a scriiturii eliberate de orice fel de "program" al textului care se emite singur? Snobismul elitist nu admite o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Adrian Dinu Rachieru; nenumărați colegi de breaslă i-au dedicat texte de înaltă prețuire (Dumitru Matcovschi, Gheorghe Vodă, Arhip Cibotaru, Mihail Gh. Cibotaru, Petru Cărare, Nicolae Dabija, Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Serafim Belicov, Ion Anton, Traian Vasilcău ș.a.). Odată cu afirmarea plenară a scriitorului, Valeriu Senic îi consacrase două studii monografice: Creația lui Victor Teleucă în școală (1985) și Ecuația poetică a înaltului (1986). Totuși, creația poetului și publicistului de mare rafinament lingvo-stilistic, totodată adânc și original gânditor filozofic, deocamdată n-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Articolul UNIC Se aprobă Aranjamentul de constituire a Conferinței europene a administrațiilor de poștă și telecomunicații (C.E.P.T.), modificat potrivit deciziei Adunării plenare a C.E.P.T., luată în ședin��a sa din 7 septembrie 1992. PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN Contrasemnează: --------------- Ministrul comunicațiilor, Andrei Chirica -----------------------
HOTĂRÎRE Nr. 634 din 5 octombrie 1992 privind aprobarea Aranjamentului de constituire a Conferintei europene a administraţiilor de posta şi telecomunicaţii (C.E.P.T.), modificat de Adunarea plenara a C.E.P.T. din 7 septembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108866_a_110195]
-
inspectoratele școlare, Institutul de Stiinte ale Educației, casele corpului didactic, liceele de profil - centre de perfecționare, sub coordonarea Ministerului Educației Naționale. Formele de realizare vor fi extrem de flexibile și de diversificate, specifice naturii conținuturilor și desfășurării activității cu adulții (ședințe plenare, laboratoare și ateliere). De asemenea, metodele și procedeele utilizate vor fi adecvate contextelor de formare/perfecționare. Metodele de tip academic vor fi optimizate considerabil, prin utilizarea unui evantai larg de variante. Astfel, expunerea magistrală va îmbrăca forme, cum sunt: conferință
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
oferi organizațiilor neguvernamentale posibilitatea unei implicări sporite în activitățile C.S.C.E. 15) În consecință, ele: - vor aplica la toate reuniunile C.S.C.E. prevederile convenite anterior privind accesul O.N.G. la anumite reuniuni ale C.S.C.E.; - vor oferi O.N.G. acces la toate ședințele plenare ale conferințelor de examinare, seminariilor, atelierelor și reuniunilor B.I.D.D.O., ale C.I.F. cînd acesta se întrunește că Forum Economic, ale reuniunilor de examinare a aplicării angajamentelor privind drepturile omului, precum și ale altor reuniuni de experți. În afară de aceasta, fiecare reuniune poate
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
fi stabilite prin instrucțiuni și protocoale comune, elaborate de organismele și organizațiile implicate, cu aprobarea Comitetului Activităților Fizice Sportive pentru Sănătate, Educație și Recreere. Articolul 7 Comitetul Activităților Fizice Sportive pentru Sănătate, Educație și Recreere se întrunește, semestrial, în ședințe plenare și prezintă, anual, Guvernului rapoarte asupra stadiului de realizare a Programului național "Sportul pentru toți - România 2000" și proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar următor. Articolul 8 Mijloacele financiare necesare susținerii Programului național "Sportul pentru toți - România
HOTĂRÂRE nr. 641 din 25 septembrie 1998 privind aprobarea Programului naţional "Sportul pentru toţi - România 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121876_a_123205]
-
ENIC (în componență să limitată la centrele naționale de informații ale părților la prezența convenție) va sprijini punerea în practică a prevederilor prezenței convenții de către autoritățile naționale împuternicite. Rețeaua ENIC se va întruni cel putin o dată pe an în sesiune plenară. Ea își va alege președintele și biroul executiv, în conformitate cu propriile sale atribuții. 3. Secretariatul Rețelei ENIC va fi încredințat atât secretarului general al Consiliului Europei, cât și directorului general al UNESCO. 4. Părțile vor coopera, prin intermediul Rețelei ENIC, cu centrele
LEGE nr. 172 din 2 octombrie 1998 privind ratificarea Convenţiei cu privire la recunoaşterea atestatelor obţinute în învăţământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121870_a_123199]
-
Conferință poate, cu toate acestea, conform modalităților pe care ea le stabilește pentru fiecare caz, să decidă că ședințele să se țină cu ușile închise, pentru a dezbate anumite probleme. Deciziile luate cu această ocazie pot fi comunicate în ședința plenară, fără să facă obiectul dezbaterilor. Articolul 19 În toate deliberările CONFEMEN, votul este, în măsura posibilului, înlocuit de consultări, pentru a se ajunge la un consens. Titlul IV Biroul CONFEMEN Articolul 20 Biroul se compune din 9 membri, dintre care
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
complicitate cu educatorii clericali care aveau interesul de a promova un conținut moral-religios învățământului primar, autoritățile statale au acționat în deplină consonanță cu preceptul frederician care consfințea rolul educației ca fiind acela de a inculca în sufletele subiecților statali conștiința plenară a obligațiilor de clasă incumbate de condiția lor socială. Reificând diviziunile sociale și cimentând, ipso facto, orânduirea existentă a ierarhiilor sociale, educația fredericiană a instituit un model din care avea să se inspire masiv Iosif al II-lea al Austriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aspira deci la ieșirea poporului român, descendent al marilor romani, din starea de acută inferioritate politică în care se regăsea. Acesta este motivul pentru care latinismul ca program cultural-politic nu doar că a apărut și s-a afirmat cel mai plenar în Ardeal - unde a continuat să rămână doctrina identității naționale mult după ce în principate latinismul a devenit anacronic -, ci și că dacismul și-a făcut apariția în afara arcului carpatic. Succesele politice ale principatelor dunărene, culminate cu cascada unirii-independenței-regatului, a creat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
invaziei Varșoviei pronunțată de către N. Ceaușescu în 1968, raportul dintre forma națională și fondul socialist s-a răsturnat: tot mai evident, ideea națională a devenit fondul iar socialismul s-a transformat în forma înăuntrul căreia naționalismul a cunoscut o manifestare plenară. Placa turnantă spre naționalism pe care s-a angajat regimul comunist matur a dus de la "suprimarea la reafirmarea valorilor naționale" (Verdery, 1991, p. 98). După cum punctează și cercetătoarea americană, "ideia națională" pentru care O. Goga și-a confesat crezul fanatic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
efect al promovării unei noi concepții despre patriotism, specificat tot mai mult în termeni civici și nu etno-naționali. Descătușat din cochilia sa socialistă pe care a umplut-o până la refuz în perioada târzie a național-comunismului și care îi împiedica manifestarea plenară, factorul etnic a explodat în anii dintâi de după răsturnarea regimului, evocând pe alocuri cultul etnicității care a dat specificul fanaticismului naționalistic al interbelicului românesc. Pe fondul atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a relevat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și a UTC-ului, cu tovarăși de la orașe și sate. S. B.: Erau și țărani, și intelectuali, pe procente. D. T.: Pe procente erau, exact. Comitetul județean conducea Partidul și UTC-ul între Conferințele și Congresele Partidului, periodic se convocau plenare, iar între ședințele de Comitet județean erau ședințele de Birou. Biroul era un fel de operativă între Comitete, iar Secretariatul îndeplinea atribuțiile unui consiliu de administrație, adică atribuții zilnice. S. B.: De aplicare a hotărârilor Biroului. D. T.: De aplicare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
C., Golgoțiu T., Donțu); 5. "Probleme de îndrumare și control" - se stabileau colective care controlau nivelul politic și ideologic al cursurilor, nivelul la care se desfășura activitatea cercurilor de învățământ politico-ideologic, nivelul participării membrilor la acțiunile organizațiilor și îndeplinirea sarcinilor Plenarei CC din decembrie 1971 (răspundeau: Silion T., Jeanrenaud Al., Lixandru T., Popovici A., Zeidman M., Horbaniuc D., Jofa C., Asăvoaie Tr., Vasilache Vict., Matei Paul, Uncheșel Emil, Gafițeanu M., Huiu C.). Documentul era semnat de secretarul Gafițeanu. Vorbim despre un
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la hotel pe Ani Matei, mi-a spus că trebuia să ia niște măsuri și m-a întrebat dacă nu vreau să fac parte din lotul care trebuia să facă un pas în spate. Am încuviințat, dar fără să fie plenare, ședințe de incriminare etc. Pur și simplu plecși gata. Și nu am mai apărut. S.B.: Atunci era în plină perioadă de alegeri și practic nu ați mai candidat și cu asta s-a terminat. D.T.: Nu am mai apărut nicăieri
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
municipal al UTC Iași, 1972. Proces-verbal al Conferinței de dare de seamă și alegeri a organizației de partid pe Centrul Universitar, din 29 noiembrie 1972, Dosar 92, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, fila 176. Proces-verbal al primei ședinței plenare a Comitetului de partid pe Centrul universitar, din 29 noiembrie 1972, Dosar 92, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1972. Proces-verbal al Conferinței de dare de seamă și alegeri a organizației de partid pe Centrul Universitar, din 29 noiembrie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Nicolae Ceaușescu în Municipiul Iași..., Dosar 3, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1973. Stenograma ședinței Comitetului de partid pe Centrul Universitar Iași din 13 octombrie 1973, Dosar 78, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1973. Stenograma ședinței plenare a Comitetului de partid pe Centrul Universitar Iași, din 8 decembrie 1973, Dosar 78, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1973. Tabel nominal cu lectorii Comitetului județean de partid care vor funcționa în anul școlar 1973-1974, Dosar 5, Fond
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe IMF, din 21 februarie 1985, Dosar 103, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1985. Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului județean de partid din 1 aprilie 1985, Dosar 3, Fond 30, Comitetul județean PCR Iași, 1985. Proces-verbal al primei plenare a Comitetului județean Iași al UTC, din 25 aprilie 1985, Dosar 1, Fond 33, Comitetul județean al UTC Iași, 1985. Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului municipal PCR Iași din 13 decembrie 1985, Dosar 2, Fond 31, Comitetul municipal al PCR
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Viorica-Evira, Pentelescu Zenovia, Posmagiu Vasile, Tăbăcaru Ion, Ungureanu Mihai Răzvan, Uzier Elena, Vasluianu Cecilia, Zamă Maria. Membrii secretariatului au fost aleși: Gurincu Gheorghe, Borcan Mihai, Uzier Elena, Zamfir Romeo, Iacob Maria, Chirilă Viorel, Posmagiu Vasile, Nistor Viorica-Elvira - Proces-verbal al primei plenare a Comitetului județean Iași al UTC, din 25 aprilie 1985, Dosar 1, Fond 33, Comitetul județean al UTC Iași, 1985, fila 101. 1 Proces-verbal al plenarei Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste din 30 ianuarie 1972, Dosar 1, Fond 36
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
anul 1972, Dosar 1, Fond 36, Consiliul județean al FDUS, 1972, filele 44-47. 7 Informare privind activitatea Comitetului ODUS al Institutului Politehnic Iași, Dosar 5, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1986, filele 119-124. 1 Proces-verbal al primei ședinței plenare a Comitetului de partid pe Centrul universitar, din 29 noiembrie 1972, Dosar 92, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1972, fila 187. 2 Plan de muncă al biroului Comitetului de partid pe trimestrul I/1976, Dosar 36, Fond 31
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
31, Comitetul municipal al PCR Iași, fila 177. 2 Proces-verbal al Conferinței de dare de seamă și alegeri a Asociației Studențești din Centrul Universitar Iași, Dosar 4, Fond 40, Comitetul municipal al UTC Iași, 1972, fila 60. 3 Stenograma ședinței plenare a Comitetului de partid pe Centrul Universitar Iași, din 8 decembrie 1973, Dosar 78, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1973, fila 136. 4 Proces-verbal al ședinței de birou a Comitetului de partid pe Centrul Universitar, din 14 iunie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Dosar 1, Fond 40, Comitetul municipal al UTC Iași, 1983, fila 55. 1 Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului județean de partid din 11 decembrie 1973, Dosar 5, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1973, filele 41-50. 2 Stenograma ședinței plenare a Comitetului de partid pe Centrul Universitar Iași, din 8 decembrie 1973, Dosar 78, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1973, filele 132-133. 3 Proces-verbal al Plenarei Comitetului de partid al Universității "Al.I. Cuza" Iași din 18 aprilie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
politică, instinctul mă îndruma să ridic mănușa zvârlită în obraz și să nu mă dau bătut. Am înțeles că în primul rând trebuie să încerc atragerea directorului general M'bow de partea noastră. Profitând de prezența lui la deschiderea ședinței plenare din dimineața următoare, m-am dus la el și, dramatizând tonul și conținutul spuselor mele, am relatat cum se poartă gazdele cu noi în legătură cu excursiile și l-am avertizat că sub nicio formă nu voi accepta intenția de discriminare politică
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]