1,535 matches
-
lăngă faptul că se obțin mult mai dificultos, odată atinse, pot genera stări contradictorii, pe de o parte, de satisfacție, dar, pe de altă parte, și de regret sau chiar de nefericire, fie pentru că ei își dau seama de relativitatea plenitudinii lor în raport cu mirajul absolutului, care îi îndeamnă spre noi și noi orizonturi, fie întrucăt resimt și mai acut și mai dureros prăpastia dintre ei și cei rămași prizonieri în grota imaginată de Platon și care nu vor suporta niciodată lumina
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
un Ev mediu glorios, dar au o „protoistorie” bogată În care așteaptă să fie dezlegate marile simboluri. Eliade vrea să refacă unitatea spirituală a omului redându-i dimensiunea cosmică. Efortul lui este de a găsi o cale de acces spre plenitudinea omului, spre „centru” cum Îl numește istoricul religiilor. O plenitudine ascunsă, pierdută de conștiința modernă. Omul nu este singur În Univers, crede Eliade, și toate scrierile sale nu fac decât să dovedească faptul că, omul este și azi purtător de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
care așteaptă să fie dezlegate marile simboluri. Eliade vrea să refacă unitatea spirituală a omului redându-i dimensiunea cosmică. Efortul lui este de a găsi o cale de acces spre plenitudinea omului, spre „centru” cum Îl numește istoricul religiilor. O plenitudine ascunsă, pierdută de conștiința modernă. Omul nu este singur În Univers, crede Eliade, și toate scrierile sale nu fac decât să dovedească faptul că, omul este și azi purtător de mituri și că În gesturile lui cele mai simple se
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
spirituale (experiența omului primordial) și că el este purtător de mituri. Totodată Eliade definește și ,,un model de a fi În lume” al individului umilit de istorie. Acesta ar putea fi definit astfel: individul comun este În căutarea continuă a plenitudinii pe care istoria i-a luat-o sau i-o ascunde. Omul trăiește Într-o veșnică căutare a sacralității sale, care-i este și salvare. Considerăm că prezența operei lui M. Eliade În școala românească se va menține cel puțin
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
romantică este relația interpersonală bazată pe pasiune (componenta erotico-emoțională) și pe intimitate (sentimentul deținerii unei legături puternice și a apropierii psihologice). Ea este profundă, intensă, excitantă. Dacă este reciprocă, atunci ea ne oferă sentimentul de împlinire și de fericire, de plenitudine. Neîmpărtășită, ea duce la instalarea disperării și a pierderii rațiunii de a fi7. Relațiile angajate în funcție de poziția fundamentală de viață În viziunea Analizei Tranzacționale, fiecare dintre noi adoptăm încă din prima copilărie o anumită poziție fundamentală de viață, numită și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să comunicăm mai eficient și să ne menținem mai bine relațiile; • o mai mare abilitate de a ne ocupa cu succes de propria persoană, pentru că nu ne vom mai teme de singurătate și vom ști cum să ne menținem singuri plenitudinea emțiilor pozitive; • o mai mare putere de convingere când solicităm ceea ce dorim, deoarece știm să apreciem corect intensitatea stărilor emoționale pentru a ne întări mesajul și a ne atrage audiența; • capacitatea de a ne asuma riscuri mai mari; • legarea unor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mobilă, comunicată în mod flexibil. Din scrisul lui Caragiale lipsesc însă o serie de întrebări care animă opera enciclopedistului. Lipsește de exemplu o dimensiune mitică a rațiunii. Kir Ianulea și Calul Dracului, scrise cu trei ani înaintea morții, sunt produsele plenitudinii conservate până la capătul drumului. Ambiguitatea și menținerea în ea, cu privire la intervenția neobișnuitului sau la motivarea unei acțiuni este o atitudine care nu contrazice luciditatea, nu poate abdica de la ea, dar acceptă anumite semne de întrebare. Admiratorul lui Shakespeare crede că
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
dacă natura se transfigurează în noi (ca libertate), ea se transfigurează totuși ca natură. De aceea, secvența "de depășit-de atins", prin care se manifestă libertatea și prevalența ei asupra limitei interioare, nu reprezintă decât expresia mersului naturii între entropie și plenitudinea divină. În acest cadru de referință lărgit, destinul nu mai apare ca pură faptă a libertății, ci ca figură coerentă a "puterii de viață" care transformă viețile umane în simplu prilej. Dacă natura sau spiritul infinit nu cunosc odihna, atunci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de la Atena despre limită se face această scurtă digresiune: Limita nu este totuși doar contur și cadru, nici numai locul în care ceva încetează. Prin ea ceva este strâns laolaltă în Propriul său pentru ca, pornind de aici, să apară în plenitudinea sa, să ajungă la prezență."3 În toate aceste referiri la limită, pe care Heidegger le face de-a lungul a 30 de ani, ideea rămâne aceeași: limita nu este o realitate negativă; dimpotrivă, ea este pozitivul însuși, de vreme ce nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fapt este o transă, mutarea festivă în altă lume, din care nu mai pot ieși, o concentrare extremă și continuă), săptămâni în șir, câte 12 ore pe zi. În timpul acesta sânt fericit și am o senzație indescriptibilă de forță și plenitudine. Uneori pot să scriu fără ștersături, gândurile se derulează perfect, în înlănțuirea lor ideală. Se creează un echilibru între ritmul derulării mentale și cel al așezării ei pe hârtie. E ca și cum mi-aș dicta mie însumi, liniștit, un text pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și vociferează, nu oferă imaginea unei elite umane, ci, dimpotrivă, un revers al ei. Incipitul Povestirilor din Canterbury ne introduce într-o lume aparte: este un moment de reviriment al întregii naturi, ca o promisiune anticipatoare de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu păsări reproduce, in nuce, imaginea societății engleze medievale, căci păsările se grupează după rang și cunosc o ierarhie foarte bine structurată. Momentul temporal ales nu este întâmplător primăvara, autorul are o predilecție pentru acest anotimp al revirimentului naturii, al plenitudinii firii și al iubirii (cf. Povestirile din Canterbury). Vulturița, personajul principal în această alegorie, trebuie să-și aleagă perechea, pețitorii sunt trei vulturi care primesc sfaturi de la celelalte păsări în legătură cu tainele dragostei, dar în final va decide să nu opteze
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și alte personaje din această tipologie, are circumstanțe atenuante, este motivată și chiar poate fi compătimită pentru prizonieratul domestic alături de un insipid gelos precum Ianuarie. Numele personajelor nu sunt doar simbolice, ci și antitetice. Mai este tinerețea în floare, prospețimea, plenitudinea, gingășia, exuberanța, frumusețea, căldura, viața, voioșia, dinamismul, luna mai fiind o lună a dragostei și a voluptății 895, pe când Ianuarie ni se prezintă secătuit de seve, de vitalitate, de inteligență, simbolizează răceala, frigul, înghețul simțurilor, atitudinea statică, ramolirea, drumul spre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și vociferează, nu oferă imaginea unei elite umane, ci, dimpotrivă, un revers al ei. Incipitul Povestirilor din Canterbury ne introduce într-o lume aparte: este un moment de reviriment al întregii naturi, ca o promisiune anticipatoare de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu păsări reproduce, in nuce, imaginea societății engleze medievale, căci păsările se grupează după rang și cunosc o ierarhie foarte bine structurată. Momentul temporal ales nu este întâmplător primăvara, autorul are o predilecție pentru acest anotimp al revirimentului naturii, al plenitudinii firii și al iubirii (cf. Povestirile din Canterbury). Vulturița, personajul principal în această alegorie, trebuie să-și aleagă perechea, pețitorii sunt trei vulturi care primesc sfaturi de la celelalte păsări în legătură cu tainele dragostei, dar în final va decide să nu opteze
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și alte personaje din această tipologie, are circumstanțe atenuante, este motivată și chiar poate fi compătimită pentru prizonieratul domestic alături de un insipid gelos precum Ianuarie. Numele personajelor nu sunt doar simbolice, ci și antitetice. Mai este tinerețea în floare, prospețimea, plenitudinea, gingășia, exuberanța, frumusețea, căldura, viața, voioșia, dinamismul, luna mai fiind o lună a dragostei și a voluptății 895, pe când Ianuarie ni se prezintă secătuit de seve, de vitalitate, de inteligență, simbolizează răceala, frigul, înghețul simțurilor, atitudinea statică, ramolirea, drumul spre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
afirmă valoarea unicității sale În cosmos. Progresul formației personale Înregistrat În devenirea vieții individuale, prin trecerea de la stadiul animalic la viața cotidiană omul apare ca personalitate umană, liberată parțial de imperativele biologice și integrându-se În valorile sociale, Își află plenitudinea În climatul cotidian prin gândire proprie a valorilor de origine socială. Realitățile originare nu pot fi totuși niciodată cu desăvârșire negate. Structura temperamentală, corespunzătoare fazei animalice, cât și omul social, nu sunt anulate de viața personalității, ci integrate Într-o
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
trimit mesaje altor aparate; În acest moment, În tot corpul se produc Înregistrări, cuplări, circulații de forțe, de energii. Imediat ce se stabilește comunicarea, energiile circulă și pot produce efecte În materie. În acel moment gândul este puternic, se manifestă În plenitudine: trece prin ziduri și obiecte, se poate realiza, acționează asupra materiei. Fiecare gând se materializează: fiecare gând, dorință, intenție, fiecare idee are formă, culoare, dimensiune, iar pentru a le vedea este suficient să privim În jur. Dar aceste efecte nu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
pacientul să caute și să exprime el însuși alte interpretări posibile. 1.2. Susținerea pacientului în a lua contact conștient cu "atitudinea sa referențială". Ea constă în modificarea proceselor care se instituie chiar înainte ca ideile delirante să-și dobândească plenitudinea forțelor. Pacientul este în acel moment în căutarea oricăror indicii care să-i poată confirma punctul de vedere. Ideea este de a ajuta pacientul să descopere acele gânduri ce au precedat eclozarea delirului pentru a le putea modifica. Pacientul trebuie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
controlate zone Încercuite În care scriitorul Încearcă să-și protejeze enigmele. Secretul, partea ascunsă, obscuritatea sunt Însă tocmai punctele de forță În care semnificația lucrurilor (adică sistemul de Înțelesuri În care autorul Își proiectează identitatea) se relevă În Întreaga ei plenitudine. La rândul său, intimitatea devine un loc privilegiat al sensului - adică al de nespus-ului, al vagului, al aproximativului. Un mesaj al tăcerii. Cum sensul tinde să devină cu totul altceva decât umbra misterioasă a lucrurilor (așa cum postulează o Întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu un model, vis, fantasmă, dacă nu chiar supunerea necondiționată în fața acestui "stupefiant minor" (E. Morin), înghițit zilnic în doze variabile de text (" Dacă vrei, poți Adidas Torsion"), muzică și imagine ("Marlboro country" și exaltarea mitului Far-Westului, a virilității, a plenitudinii corporale etc.). În fiecare din manifestările sale: prezentarea (obiectului), anecdotizarea (inserarea obiectului în cultură) și metaforizarea (valorizarea acestuia), imaginea are o funcție institutivă (de transformare a produsului în semn) și coagulantă, declinînd ad infinitum paradoxul social: a fi ca toată lumea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
clară a unei realități de necontestat, materializată printr-o boltă palatină mutilată, cu ștergerea reliefului cunoscut, în acest context amputarea caninilor (fig. 4.173), impunându-se ca o condiție sine-qua-non de refacere ulterioră a arhitecturii maxilare, conferind buzei superioare o plenitudine optimă, facilitând în egală masură repoziționarea cranio-mandibulară. Aspectele de microstomie au oferit elemente particulare în abordarea terapeutică, conferind un înalt grad de dificultate corelate cu sechelele cicatriceale labiale superioare. Utilizarea machetei diagnostice (fig. 4.174) a constituit o etapă importantă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
64. 24 http://www.houseofnames.com/xq/asp.c/qx/berry-coat-arms.htm 25 Construind o teorie a notației, Nelson Goodman (1976, Languages of Art) menționează trei condiții prin care un sistem de reprezentare devine pictorial: densitate sintactica, densitate semantica și plenitudine relativă. În cartea On Images their Structure and Content, John V. Kulvicki (2006) reinterpretează condițiile lui Nelson Goodman în cadrul sistemului de reprezentare pictorială. Kulvicki consideră că trăsăturile relevante ale reprezentărilor numite de Goodman cu acronimul CCA ("character constitutive aspects" aspecte
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Gheorghe Gherghe. „Schitul este făcut dintru început de Apostol Talpeș, Vornic de poartă și de Ioan și Simion Popeștii, postel- nici, cam pe la 1666.” Dar nu trece decât un an și personalitatea învățătorului Marin Rotaru ni se dezvăluie în toată plenitudinea ei: MARIN ROTARU * 13 noiembrie 1946 - S-a născut în comuna Dumbrăveni, jud. Constanța. În Institutul * 1975 - A înființat Muzeul de Arheologie și Etnografie „Valea Elanuluiʺ în satul Giurcani, com. Găgești, jud. Vaslui. * 1976 - Devine membru al Cenaclului plastic „N. N
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
veacuri, prezintă aceeași prospețime, lumină și atracție ca în vremea autorului. Personalitatea lui Augustin domină până astăzi creștinismul apusean. Învățătura și spiritualitatea lui se prezintă nu numai drept cel mai grandios sistem teologic patristic al Apusului, ci și ca o plenitudine incomparabilă a trăirii acestei învățături. Augustin îmbină admirabil pe gânditorul de geniu cu monahul smerit, care vrea să ajungă cu adevărat hristofor. Fără a umbri sau a anula pe Părinții și scriitorii bisericești răsăriteni, Augustin îi completează și-i întărește
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]