2,200 matches
-
pentru clarificarea modificărilor de poziție a ficatului. 3. Ecografia toraco-abdominală, metodă neinva-zivă și neiradiantă, lipsită de nocivitate, permite explorarea motilității diafragmului și leziunilor acestuia atât în faza acută cât și în cea cronică. Aceasta poate decela, pe lângă prezența revărsatelor lichidiene pleurale și peritoneale, ascensiunea în hemitoracele respectiv a vicerelor abdominale, mai ales a celor parenchimatoase (ficat, splină). Diagnosticul de certitudine de ruptură de diafragm și/sau hernie diafragmatică este dificil de stabilit pe baza examenului ecografic. 4. Ecocardiografia este utilizată în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cavitatea peritoneală, prin paracenteză, de sânge, bilă, resturi alimentare sau conținut intestinal impune laparatomia cu cercetarea absolut obligatorie a celor două hemidiafragme. Utilizarea puncției abdominale în scop diagnostic își găsește importanța la pacienții cu traumatisme toraco-abdominale [56, 86]. 2. Puncția pleurală (toracenteza), efectuată în scop diagnostic, certifică prezența epanșamentelor pleurale (gazoase sau lichidiene), iar prin examenul calitativ al lichidului pleural (care poate fi sânge proaspăt sau lacat, sero-sanghinolent, bilă, lichid tulbure sau purulent, amestecat sau nu cu resturi alimentare, materii fecale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
sau conținut intestinal impune laparatomia cu cercetarea absolut obligatorie a celor două hemidiafragme. Utilizarea puncției abdominale în scop diagnostic își găsește importanța la pacienții cu traumatisme toraco-abdominale [56, 86]. 2. Puncția pleurală (toracenteza), efectuată în scop diagnostic, certifică prezența epanșamentelor pleurale (gazoase sau lichidiene), iar prin examenul calitativ al lichidului pleural (care poate fi sânge proaspăt sau lacat, sero-sanghinolent, bilă, lichid tulbure sau purulent, amestecat sau nu cu resturi alimentare, materii fecale sau pulpă splenică) obținem informații despre posibila etiologie a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
celor două hemidiafragme. Utilizarea puncției abdominale în scop diagnostic își găsește importanța la pacienții cu traumatisme toraco-abdominale [56, 86]. 2. Puncția pleurală (toracenteza), efectuată în scop diagnostic, certifică prezența epanșamentelor pleurale (gazoase sau lichidiene), iar prin examenul calitativ al lichidului pleural (care poate fi sânge proaspăt sau lacat, sero-sanghinolent, bilă, lichid tulbure sau purulent, amestecat sau nu cu resturi alimentare, materii fecale sau pulpă splenică) obținem informații despre posibila etiologie a acestuia și astfel, despre posibilitatea existenței unei leziuni a diafragmului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
amestecat sau nu cu resturi alimentare, materii fecale sau pulpă splenică) obținem informații despre posibila etiologie a acestuia și astfel, despre posibilitatea existenței unei leziuni a diafragmului și a viscerelor subdiafragmatice herniate în cavitatea toracică. Importanța deosebită diagnostică a puncției pleurale se regăsește, de asemenea, la pacienții cu traumatisme toraco-abdominale. Repetarea examenului radiologic după efectuarea unei puncții pleurale evacuatorii poate furniza informații deosebite despre cauza care a stat la originea epanșamentului pleural (un hemotorax poate masca o leziune diafragmatică cu ruptură
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
acestuia și astfel, despre posibilitatea existenței unei leziuni a diafragmului și a viscerelor subdiafragmatice herniate în cavitatea toracică. Importanța deosebită diagnostică a puncției pleurale se regăsește, de asemenea, la pacienții cu traumatisme toraco-abdominale. Repetarea examenului radiologic după efectuarea unei puncții pleurale evacuatorii poate furniza informații deosebite despre cauza care a stat la originea epanșamentului pleural (un hemotorax poate masca o leziune diafragmatică cu ruptură de splină sau ficat, cu sau fără hernierea intratoracică a viscerelor abdominale). 3. Laparoscopia permite o bună
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
herniate în cavitatea toracică. Importanța deosebită diagnostică a puncției pleurale se regăsește, de asemenea, la pacienții cu traumatisme toraco-abdominale. Repetarea examenului radiologic după efectuarea unei puncții pleurale evacuatorii poate furniza informații deosebite despre cauza care a stat la originea epanșamentului pleural (un hemotorax poate masca o leziune diafragmatică cu ruptură de splină sau ficat, cu sau fără hernierea intratoracică a viscerelor abdominale). 3. Laparoscopia permite o bună explorare a cavității abdominale în ansamblu, și implicit a diafragmului. În cazurile cu diagnostic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
rezolvarea hemostazei chirurgicale, la pacienții în stare de șoc hemoragic. Mulți dintre acești pacienți beneficiază doar de o ecografie abdominală, efectuată la camera de gardă sau o radiografie toracică realizată pe masa de operație. La acestea se pot adăuga puncția pleurală și cea peritoneală. În funcție de gravitatea manifestărilor clinice abdominale sau peritoneale și mai ales de importanța hemotoraxului sau hemoperitoneului se poate opta pentru laparotomie sau toracotomie, ca primă cale de abord, recurgându-se la nevoie la avantajele căii combinate. Alegerea laparotomiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
importanța hemotoraxului sau hemoperitoneului se poate opta pentru laparotomie sau toracotomie, ca primă cale de abord, recurgându-se la nevoie la avantajele căii combinate. Alegerea laparotomiei ca metodă de explorare intraoperatorie presupune de cele mai multe ori controlul uneia sau ambelor cavități pleurale cu ajutorul pleurotomiei minime realizate înainte sau după intervenția chirurgicală abdominală. La cazurile cu hernie diafragmatică în faza cronică, procesul patologic fiind localizat, pe imaginile oferite de explorările imagistice, la nivelul toracelui, laparotomia este excepțional de rar folosită ca metodă de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cu risc vital. Prin toracotomie leziunile viscerelor toracice sunt ușor de abordat și de reparat, reducerea viscerelor abdominale se face ușor și în siguranță, secționarea aderențelor se poate executa mult mai facil și la vedere. Permite drenajul corect al cavității pleurale. Toracotomia este mai traumatizantă pentru pacient, nu permite explorarea abdomenului, reducerea viscerelor herniate se poate face defectuos (conducând la ocluzie intestinală postoperatorie), se însoțește de pneumotorax operator și duce uneori la complicații pleuro-pulmonare. Toracotomia a fost realizată prin incizie axilară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
la exteriorizarea tuburilor de dren toracice, precum și la închiderea toracelui, situații care necesită realizarea hemostazei „la vedere” prin descoperirea și ligatura acestor pediculi. De asemenea, fracturile costale, care pot apare la momentul deschiderii toracelui, pot fi corectate prin osteosinteză. Drenajul pleural Drenajul corect al cavității pleurale este foarte important. Este necesară instituirea lui ori de câte ori cavitatea pleurală a fost deschisă sau a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
toracice, precum și la închiderea toracelui, situații care necesită realizarea hemostazei „la vedere” prin descoperirea și ligatura acestor pediculi. De asemenea, fracturile costale, care pot apare la momentul deschiderii toracelui, pot fi corectate prin osteosinteză. Drenajul pleural Drenajul corect al cavității pleurale este foarte important. Este necesară instituirea lui ori de câte ori cavitatea pleurală a fost deschisă sau a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea pleurală. În aceste condiții drenajul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
la vedere” prin descoperirea și ligatura acestor pediculi. De asemenea, fracturile costale, care pot apare la momentul deschiderii toracelui, pot fi corectate prin osteosinteză. Drenajul pleural Drenajul corect al cavității pleurale este foarte important. Este necesară instituirea lui ori de câte ori cavitatea pleurală a fost deschisă sau a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea pleurală. În aceste condiții drenajul cavității pleurale deschise la momentul actului operator este o conduită
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
costale, care pot apare la momentul deschiderii toracelui, pot fi corectate prin osteosinteză. Drenajul pleural Drenajul corect al cavității pleurale este foarte important. Este necesară instituirea lui ori de câte ori cavitatea pleurală a fost deschisă sau a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea pleurală. În aceste condiții drenajul cavității pleurale deschise la momentul actului operator este o conduită ce evită apariția epanșamentelor pleurale în postoperator. Acestea, dacă nu sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
Drenajul corect al cavității pleurale este foarte important. Este necesară instituirea lui ori de câte ori cavitatea pleurală a fost deschisă sau a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea pleurală. În aceste condiții drenajul cavității pleurale deschise la momentul actului operator este o conduită ce evită apariția epanșamentelor pleurale în postoperator. Acestea, dacă nu sunt diagnosticate și drenate la timp, împiedică reexpansionarea plămânului ipsilateral cu/fără deplasarea mediastinului către partea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
foarte important. Este necesară instituirea lui ori de câte ori cavitatea pleurală a fost deschisă sau a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea pleurală. În aceste condiții drenajul cavității pleurale deschise la momentul actului operator este o conduită ce evită apariția epanșamentelor pleurale în postoperator. Acestea, dacă nu sunt diagnosticate și drenate la timp, împiedică reexpansionarea plămânului ipsilateral cu/fără deplasarea mediastinului către partea opusă, cu tulburări respiratorii și circulatorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea pleurală. În aceste condiții drenajul cavității pleurale deschise la momentul actului operator este o conduită ce evită apariția epanșamentelor pleurale în postoperator. Acestea, dacă nu sunt diagnosticate și drenate la timp, împiedică reexpansionarea plămânului ipsilateral cu/fără deplasarea mediastinului către partea opusă, cu tulburări respiratorii și circulatorii, ce pot conduce la decesul pacientului. În statistica proprie l-am identificat la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
este hernia intercostală [69]. De asemenea, o complicație destul de rară, dar foarte gravă și dificil de tratat, care poate apare după tratamentul chirurgical al pacienților cu hernii diafragmatice posttraumatice, este chilotoraxul. Acesta se rezolvă de cele mai multe ori numai prin drenajul pleural aspirativ asociat cu hiperalimentație pe cale parenterală, dar poate impune reintervenția pentru executarea ligaturii canalului toracic. La pacienții operați pentru hernii posttraumatice complicațiile digestive ocupă primul loc ca frecvență (17,8%), urmate de cele pleuro-pulmonare (15,18%). Recidiva precoce a herniei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
perforația stomacului, intestinului subțire sau colonului angajate supradiafragmatic (se rezolvă prin reintervenție pe o cale de abord adecvată, cu identificarea și rezolvarea leziunii care a stat la baza apariției fistulei, asociată de toaleta și drenajul corespunzător al cavităților peritoneale și pleurale); în leziunile feței superioare a lobului drept hepatic, asociate cu ruptura hemidiafragmului drept (nerecunoscute sau rezolvate inadecvat la momentul operației), poate apare fistula bilio-pleurală; atunci când, la momentul producerii traumatismului care a determinat apariția leziunii frenice, există o pahipleurită bazală, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
poate apare fistula bilio-pleurală; atunci când, la momentul producerii traumatismului care a determinat apariția leziunii frenice, există o pahipleurită bazală, cu fixarea plămânului la suprafața diafragmului, se poate produce o fistulă bilio-bronșică;empiemul postoperator, apărut prin acumularea și suprainfectarea unui epanșament pleural, în condițiile absenței sau nefuncționalității drenajului pleural (impune instalarea sau repoziționarea drenajului pleural sau chiar toracotomia cu decorticarea pleuro-pulmonară);chilotoraxul postoperator, când nu se rezolvă prin drenajul aspirativ al cavității pleurale, poate determina reintervenția chirurgicală pentru efectuarea ligaturii canalului toracic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
producerii traumatismului care a determinat apariția leziunii frenice, există o pahipleurită bazală, cu fixarea plămânului la suprafața diafragmului, se poate produce o fistulă bilio-bronșică;empiemul postoperator, apărut prin acumularea și suprainfectarea unui epanșament pleural, în condițiile absenței sau nefuncționalității drenajului pleural (impune instalarea sau repoziționarea drenajului pleural sau chiar toracotomia cu decorticarea pleuro-pulmonară);chilotoraxul postoperator, când nu se rezolvă prin drenajul aspirativ al cavității pleurale, poate determina reintervenția chirurgicală pentru efectuarea ligaturii canalului toracic;expansiunea parțială a plămânului ipsilateral, cu dezvoltarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
leziunii frenice, există o pahipleurită bazală, cu fixarea plămânului la suprafața diafragmului, se poate produce o fistulă bilio-bronșică;empiemul postoperator, apărut prin acumularea și suprainfectarea unui epanșament pleural, în condițiile absenței sau nefuncționalității drenajului pleural (impune instalarea sau repoziționarea drenajului pleural sau chiar toracotomia cu decorticarea pleuro-pulmonară);chilotoraxul postoperator, când nu se rezolvă prin drenajul aspirativ al cavității pleurale, poate determina reintervenția chirurgicală pentru efectuarea ligaturii canalului toracic;expansiunea parțială a plămânului ipsilateral, cu dezvoltarea unei cavități reziduale, necesită drenajul aspirativ
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
empiemul postoperator, apărut prin acumularea și suprainfectarea unui epanșament pleural, în condițiile absenței sau nefuncționalității drenajului pleural (impune instalarea sau repoziționarea drenajului pleural sau chiar toracotomia cu decorticarea pleuro-pulmonară);chilotoraxul postoperator, când nu se rezolvă prin drenajul aspirativ al cavității pleurale, poate determina reintervenția chirurgicală pentru efectuarea ligaturii canalului toracic;expansiunea parțială a plămânului ipsilateral, cu dezvoltarea unei cavități reziduale, necesită drenajul aspirativ al acesteia sau chiar desființarea sa prin toracoplastie;ocluzia intestinală postoperatorie prin bridă sau volvulus (presupune reintervenția cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
și de numărul acestora în unitatea de timp. Inspirația constă în deplasarea aerului atmosferic în plămâni și se realizează printr-un mecanism activ. În timpul inspirului, contracția mușchilor inspiratori crește diametrele: - vertical; - antero-posterior; - transversal; Diametre care determină accentuarea presiunii negative subatmosferice, pleurale, dublată de creșterea volumului toraco- pulmonar. Presiunea intrapleurală scade de la -4 la - 6 mm Hg, în repaus, la -10, -15 mm Hg, în timpul inspirului putând atinge -50, - 60 mm Hg, în inspirul profund. Ca organ fibro-elastic dilatabil în cavitatea toracică
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Hg, în condiții de repaus. În expirul forțat, presiunea intratoracică pozitivă, poate crește până la +60 mm Hg. Presiunea coloanei de aer din plămâni, deși prezintă valori mai mici, variază în timpul ciclului respirator în același sens cu variațiile presiunii toracice și pleurale. Viteza de deplasare a aerului în timpul expirației este de 20-30 cm/sec, în porțiunea inițială a căilor respiratorii. Ea scade progresiv, la nivelul căilor respiratorii inferioare, ajungând la valoarea de 0 în alveole. În expir, viteza de deplasare a aerului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]