18,065 matches
-
sigură că vreți să-mi spuneți mie despre toate astea? zise Poștașul. — Altfel n-aș mai fi deschis subiectul, zise Angelina stăpînă pe sine. — Știu și eu? Mă gîndeam că una e să încredințezi cuiva un secret sigilat într-un plic care trebuie depus simplu la o anumită destinație, și alta e ca cineva să-ți facă oral o destăinuire intimă pe care n-ai voie s-o transmiți mai departe, spuse Poștașul. — Eram sigură că am pe cine să mă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și dacă fusese golit între timp. În sfîrșit apuca cu ambele mîini geanta și o întorcea cu gura în jos deasupra mesei, scuturînd-o bine pînă ce o golea de tot. Foarte rapid, sub ochi i se aduna o movilă de plicuri și tot felul de alte hîrtii care alunecau unele peste altele, riscînd să-i cadă pe jos. Ca să împiedice asta, trebuia să facă un fel de barieră cu brațele în jurul lor și să le adune pe cît era posibil în mijlocul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
adune pe cît era posibil în mijlocul mesei. Abia după aceea putea începe să le aranjeze în două categorii. Știa pe de rost tot ce trebuia să știe, nu era nevoie să-și arunce privirea decît cu coada ochiului pe fiecare plic ca să recunoască adresele care îl interesau. Cu dexteritatea unui crupier le expedia alături, pe fiecare în teancul său, după mărime sau ambalaj. Pe cele care i se păreau interesante le vîra direct în buzunaru hainei, pentru mai tîrziu cînd avea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-și gura în jurul filtrului pe care îl umplea tot de salivă, de parcă atunci ar fi fumat pentru prima dată în viață. Abia după aceea Poștășică începea să dea semne că e pregătit să se apuce de treabă. Scotea la iveală plicurile din buzunarul de la piept și le aranja evantai pe masă, cu francaturile la vedere. Le mai număra o dată, mutîndu-și cu lehamite privirea de la o adresă la alta, deși le știa pe toate pe de rost de multă vreme. Apartamentul Bătrînului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
vor mai cădea în mîini? Cum mai merg afacerile lui Milițică și ale lui Timișoara în ultima vreme, care, dacă e să te iei după ce spun ei, abia se tîrîie? Cît de tare e implicat Părințelul în toate astea? Lua plicul, îl lipea de masă cu fața în jos și îl netezea de cîteva ori cu dosul palmei. Apoi îl întorcea pe partea care îl interesa și îi cerceta cu atenție marginile lipite. Aproape pe fiecare muchie găsea fie cîte un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
porți de-acum înainte pică din nu știu ce cauză, spuse Angelina. — Nu e cazul, o asigură încă o dată Poștașul, pregătindu-se să iasă, unde e scrisoarea pe care o aveți pregătită? își aminti să întrebe. Chiar aici, spuse Angelina, strecurîndu-i un plic subțire în buzunarul hainei, să nu-ți închipui c-am uitat, gîndește-te numai la cîte nopți n-am putut să dorm din pricina asta. Puteți avea încredere că poate chiar de mîine-poimîine lucrurile o să revină la normal, spuse Poștășică. — Numai încă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
balanță încă o dată, ca orice ființă rațională. Nu i-au plăcut niciodată lucrurile făcute la repezeală. Deschidea ușa dulăpiorului în care ținea cutiuțele cu ceaiuri, se ridica pe vîrfuri, alegea una, o desfăcea și o ducea la nas. Extrăgea un plic și îl scufunda în apa care începea să fiarbă. În aceeași clipă, un miros suav de ierburi umplea bucătăria. Inhalîndu-l, simțea cum o lene plăcută i se instala în tot corpul înmuindu-i mușchii, dilatîndu-i încheieturile mîinilor și picioarelor. Vreți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
străzii, apoi a traversat piața, s-a socotit cu unul din aghiotanții săi minute în șir, a făcut cîteva semne ca un dirijor de orchestră, după care s-a făcut nevăzut cu întreg alaiul. La trei zile am primit un plic pe care mi l-a înmînat un individ în costum gri, conținea mesajul otrăvit, era clar, se hotărîseră s-o demoleze, trebuia să îmi strîng catrafusele și să mă reprofilez, era groasă de tot. — Dacă te lași păgubaș o să ne
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
aveam despre ce era vorba, și cu biserica cum rămîne? am întrebat-o pentru că ea se abătuse de la subiectul ăsta, nu se clintește nimic, ăla care ți-a adus vestea era un întîrziat, era clar, nu mai primisem nimic de la plicul cu vestea proastă, știa ceva ce eu nu aflasem încă, pentru că apele s-au liniștit imediat. — Ciulește-ți bine urechile Roja, simți nevoia să i-o spună, dacă vreodată ți-a trecut prin cap că eu i-am ascuns ceva
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de dimineață, gunoierii au venit să adune În pântecele uriașei mașini resturile menajere de peste săptămână. Fac un zgomot infernal. Somnul a zburat, luându-i locul o stare de veghe cenușie ca și gândurile mele. În baie am alunecat pe un plic gol de șampon. M-am lovit la umărul drept. După numai o oră, brațul este vânăt de la cot până la umăr. Mă doare cumplit. Era ea, sunt sigur. Cine să sune la telefon la ora șapte dimineața? Eu nu-l am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
În el, după care cu mișcări de gospodar exersat, aprinde câteva surcele În ligheanul de tablă și așează micul recipient pe limbile de foc care au Început să Înflorească. Când apa clocotește, stinge micile flăcări, suflând cu putere În ele. Plicul de ceai plutește În apa fierbinte ca o bărcuță de jucărie. -Ceaiul e gata, ți-ar face bine lichidul ăsta parfumat,, .Antoniu apucă cu degetele câteva fire de zahăr dintr-un borcan aflat pe masă și le dă drumul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
meu. Niciunul n-a avut curajul sâ-mi spunî, ca sî nu mî facî sî sufâr sau, și mai râu, ca sî nu fac un gest necugetat. “ “Căt au fost oare ămpreunî?” “Dumnezeu știe! Am gâsit oricum, imediat dupî ănmormăntare ăntr-un plic ascuns ăntr-o casetî cu acte, o fotografie cu ei doi, undeva ăntr-un peisaj de munte, ținăndu-se de mănî și răzănd fericiți. Am rupt-o.” Douăzeci și doi Duminica Floriilor este pentru Antoniu o zi pe care merită să o trăiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
voci și am ezitat înainte de a bate. Scările și palierul aveau o înfățișare mai nouă căci se refăcea vopsitoria și, stând pe loc, am privit o grămadă de gunoi rămasă de la vopsitori și am încercat să-mi curăț cu un plic vopseaua care mi se lipise de mână. În aer plutea un miros neobișnuit. În cele din urmă, cum vizitatorul nu dădea semne că ar vrea să plece, iar râsetele arătau că totul este în ordine, am bătut la ușă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Iubitule! rosti Antonia. — Nu mai rămâne decât un singur lucru de făcut: ca eu să mă îndrăgostesc de Rosemary și-apoi să mergem să trăim toți fericiți la Rembers! Am început să râd. — Martin! spuse Rosemary și îmi întinse ceva. Plicul ăsta era pe preșul de la intrare. Cred că a fost adus de cineva. Am luat scrisoarea și râsul mi-a pierit imediat. Scrisul de pe plic, cu trăsături hotărâte, îmi era necunoscut. Dar am știut imediat cui îi aparține. — Fetelor, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
toți fericiți la Rembers! Am început să râd. — Martin! spuse Rosemary și îmi întinse ceva. Plicul ăsta era pe preșul de la intrare. Cred că a fost adus de cineva. Am luat scrisoarea și râsul mi-a pierit imediat. Scrisul de pe plic, cu trăsături hotărâte, îmi era necunoscut. Dar am știut imediat cui îi aparține. — Fetelor, vă las puțin singure, mă duc să aduc niște șampanie, am spus. Vreau să bem pentru logodna soției mele, și am ieșit trântind ușa. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
aduc niște șampanie, am spus. Vreau să bem pentru logodna soției mele, și am ieșit trântind ușa. M-am dus în sufragerie, am închis ușa și am încercat cu înfrigurare să deschid scrisoarea. Am reușit cu greu. După ce am rupt plicul, am recunoscut scrisul lui Palmer și am înghețat. Am smuls din plic scrisoarea mototolită și ruptă. Nu mai era alt mesaj în plic. Scrisoarea suna astfel: Martin, noi plecăm spre America pe unsprezece, cu intenția de a ne stabili acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și am ieșit trântind ușa. M-am dus în sufragerie, am închis ușa și am încercat cu înfrigurare să deschid scrisoarea. Am reușit cu greu. După ce am rupt plicul, am recunoscut scrisul lui Palmer și am înghețat. Am smuls din plic scrisoarea mototolită și ruptă. Nu mai era alt mesaj în plic. Scrisoarea suna astfel: Martin, noi plecăm spre America pe unsprezece, cu intenția de a ne stabili acolo. Foarte probabil am să-mi deschid un cabinet undeva pe coasta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
închis ușa și am încercat cu înfrigurare să deschid scrisoarea. Am reușit cu greu. După ce am rupt plicul, am recunoscut scrisul lui Palmer și am înghețat. Am smuls din plic scrisoarea mototolită și ruptă. Nu mai era alt mesaj în plic. Scrisoarea suna astfel: Martin, noi plecăm spre America pe unsprezece, cu intenția de a ne stabili acolo. Foarte probabil am să-mi deschid un cabinet undeva pe coasta de apus, iar Honor își va căuta un post în învățământul superior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
aceste două persoane să fie, de fapt, una și aceeași. Trebuie măcar să admitem că nici unul din cei implicați n-a vrut ca altcineva să afle despre stadiul În care se afla Dora. Acum lumina se odihnea pe ceva ca un plic, aflat lângă o vază de pe masă. Aceasta este scrisoarea lăsată În urmă de Dora. Voia să-și găsească propriul drum, scria, și dorea ca deciziile să-i fie respectate. Totuși, se temea că părinții ei, familia Walther, o vor căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
portofel decât mă așteptam, mult mai mulți, și am presupus că nu-l va deranja să Împartă din fondurile sale Într-o manieră frățească. Acum nu mi-au mai rămas decât trei luni de achitat. Cam fără chef, am aruncat plicul În cutia poștală am Împins ușa În lături - și am intrat fix Într-un zid. Părea imposibil, dar căldura se accentuase. Era mai răcoare afară, decât Înăuntru. M-am dat la o parte din calea unei femei cu fața Îmbujorată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
că, de fapt, nu prea conta. Oricum lucrurile urmau a fi confiscate de administratoră. (Mai devreme În dimineața aceea, după ce m-am Împrumutat din portofelul lui Anton, am reușit să acopăr două luni restante din cele trei rămase, Îndesând un plic În cutia poștală a doamnei Britz, cea cu semnul exclamării. Dar acum toate fondurile prietenului meu erau epuizate. Nu m-ar fi deranjat să mă agăț cumva de cartea lui Heller și de chestionarul care rămăsese În sertarul de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
făcu clic de câteva ori, apoi se deschise pocnind. Din păcate În valiză n-am găsit nimic surprinzător: ceva lenjerie intimă curată, o cheie universală preferată de lăcătuși (am bănuit că așa a reușit să intre Anton la Dora), un plic maro cu două teancuri groase de franci și un sâmbure lipicios de cireașă, precum și, În mod ciudat, un studiu francez despre tatuaje. Cartea, nedesfăcută Încă din țiplă, fusese scrisă de o anumită „Karp, Adele, lic. méd. , sous la direction des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
că totul se va sfârși cu bine. Acum câteva minute, făcusem primul lucru. Acum, o să Încui, o să ascund cheia sub vasul lui Chérie și o să-l fac pe cel din urmă. Apoi o să pun teancul ăsta de hârti Într-un plic și o să-l trimit lui Manetti. După care, mai am de livrat obiectul ăla pe care m-a rugat Karp să-l expediez, apoi sunt liber să fac ce vreau. Tocmai m-am Îmbrăcat cu impermeabilul lui Ivan Britz. Cleștișorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Boston and Northeastern Life. Da, de față cu fiu-său vorbea cu mândrie despre „Companie“; n-avea nici un rost să se înjosească atacându-i în public - la urma urmei, ei îi dăduseră un salariu în timpul crizei economice; ei îi dădeau plicuri și hârtie de corespondență cu numele lui tipărit sub o reproducere a voasului Mayflower, care era emblema lor (și, prin extensie, și a lui, ha-ha-ha); și, în fiecare primăvară, ca o încununarea a bunăvoinței lor, îl trimiteau să petreacă împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Crăciun, ca să-i văd și să-i condamn, gazeta Partisan Review ia-o de unde nu-i. Erau Colliers’s Hygeia, Look, dar nici urmă de Partisan Review. O fi aruncat-o fără să catadicsească să se uite ce-i în plic - mi-am zis eu plin de aroganță și disperare - o fi zvârlit-o la gunoi fără s-o citească, o fi crezut că-s reclame tembelul, cretinul ăsta, filistinul ăsta de taică-meu. Îmi amintesc - ca să ne-ntoarcem și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]