1,043 matches
-
de asemenea că e un exemplu prin pocăința reală pe care o manifestă în versul său, dar și înțelegerea sensului vieții. Îmi plâng amar urâtul gol În care viața mi-am ucis Și gem din moarte să mă scol Ca să plinesc al vieții vis. Iar această menire trebuie să o împlinească tot creștinul laic sau preot. Și cum Ilie Imbrescu e preot, a înțeles poate mai bine ca alții misiunea personală, așa încât zice: Eu sunt gunoi și umbră și nimic Și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Doamne și tu Maică Voi de-acolo de Sus, Mă rog la tine Maică Și la Domnul Iisus, Voi să aveți milă, Ei nu mai au nimic. Și nu mai au putere Și nu mai au nici lucruri Dar sunt plini de durere. Apele s-au retras Ei au pornit spre casă Or mai găsi ceva ? Nimic nu le-a rămas ! Ce-or face ei acum Eu stau și mă gîndesc ; Când bag pâinea în gură Din plâns nu mă opresc
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a fost decât tâlhar. Și pentru ca minciuni de-acestea Să nu mai poți grăi și mâine Noi credem că mai bine este Să mori și tu acuma, câine!”. Și-nfuriați peste măsură Smulgând din brâu cuțite-n sus Se repeziră plini de ură La cel care credea-n Iisus. Dar în aceeași clipă, iată, Ca-ntr-o lumină orbitoare Cu fruntea-n roze-ncununată Iisus în fața lor răsare. Surâzător Mântuitorul Tinzându-și brațele-amândouă Spre cei ce pregăteau omorul Îngână dulce: pace vouă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a lăsat în pace... Bunica îmi istorisea și ea tot felul de întâmplări despre lupi. Îmi spunea că Cel de Sus îi trimitea uneori în sat, la anumite case, să pedepsească pe câte unul care-a făcut o nelegiuire, să plinească un județ, or să-l avertizeze pe altul că ar fi cazul să se astâmpere, să se cumințească. Nu veneau niciodată la voia întâmplării. Și, de câte ori îmi relata câte-o întâmplare, în final zicea încet, ducând degetul arătător la buze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cu o față ovală, plină, proaspăt rasă, cu bărbia ușor despicată la mijloc, cu o gură cărnoasă, senzuală, ușor întredeschisă, cu niște ochi căprui, care, de după "perdelele" ochelarilor păreau inaccesibili, dar care, în realitate, priviți de-aproape, fără lentile, erau plini de bunătate, înțelegere și cu o anumită tristețe. Avea un păr bogat, ușor buclat deasupra frunții. Și era cu vreo cinci ani mai în vârstă decât Ea. Era însă un tip atletic, cumpătat, fără nici un pic de burtă, semn al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se vor descoperi. — Oh, părințele, mi se taie și pofta de mâncare cu tot ce mi-ai spus și nu mai termini odată să-mi spui. — Numai Dumnezeu, Relule, numai și numai Dumnezeu. Tu, carele pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul Bunătăților și Dătătorule de Viață, vino și te sălășluiește Întru noi și ne curățește de toată Întinarea și mântuiește-te... O arătare de fiecare zi se ivi deasupra pervazului ferestrei, În timp ce Andrei Îi trage cu nădejde cu frânturile lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nenorocire belită. De câte ori ai mai trecut granița până acuma? N-am nevoie să trec mai mult de o singură dată, sfinte Dumnezeule. Odată și-odată tot trebuie să scăpăm, Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului carele pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul Bunătăților și Dătătorule de Viață. — Păi și cum? Nu văd cum, părințele. Cum ai să treci granița cu mâna-n cur? — Pă puțin cinșpe mii tot luăm pe ciment, oh, vino și te sălășluiește Întru noi și ne curățește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lupului, producând un șuier înspăimântător. Azi-dimineață am ieșit afară și am băgat de seamă că, în timpul nopții, ninsese abundent. Am privit fascinat candoarea zăpezii și, deodată, am văzut, în imaginație, o mulțime de boturi de lup, ai căror colți erau plini de bale fierbinți ce topeau crusta de gheață; erau niște capete de lupi ce încolțiseră instantaneu în zăpadă în urma unei secrete gestații. Viziunea aceasta era probabil efectul purității ce mă înconjura pe acest munte numit Kogaion, unde mă aflam în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
bunătății. Toate programele de funcționare ale rinichilor ce au fost perturbate revin la normal, la o funcționare optimă. AFIRMAȚII POZITIVE: "Rinichii se eliberează de toate stările de frică, de teamă, de panică, acumulate în trecut și neexteriorizate! ” "Rinichii sunt din ce în ce mai plini de energie alb strălucitoare, de sănătate, de echilibru și armonie!" "Toate impuritățile și energiile negative din rinichi sunt eliminate definitiv!" Pentru a obține cele mai bune rezultate recomandăm masarea zonelor reflexe ale rinichilor în intervalul orar 17:00-19:00. EXERCIȚIUL
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
cartofi și, foarte rar, pește sărat În cantități extrem de mici. Din cauza proastei alimentări, unii țigani - și aceasta o formează majoritatea - au slăbit Într-atât că au ajuns numai schelete. Zilnic mureau - mai ales În ultimul timp - câte 10-15 țigani. Erau plini de paraziți. Vizita medicală nu li se făcea deloc, iar medicamente nu aveau. Sunt goi, fără haine pe ei, iar rufăria și Încălțămintea le lipsește de asemenea. Sunt femei al căror corp (partea inferioară) este gol În adevăratul sens al
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care-l locuim. Ca români dezvoltăm un mod aparte de eu, la limita dintre egoism și patologie, ce nu ne permite să construim decât forme precare (și gregare) ale lui noi. Măcar să fi dat individualități puternice. * Trăim ratând prezentul, orientați plini de speranță către viitor și așezați pe trecut în chip de capăt final al liniei evolutive care a tot așteptat evoluția noastră. * Din punctul de vedere al cunoașterii numele (în sens epistemologic) nepotrivite date lucrurilor le aruncă pe acestea cumva
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și coronițe de flori Împletite pe cap, ca niște mirese În miniatură, se Învârt de pe un picior pe altul, pline de nerăbdarea așteptării. Nici băiețeii, la fel de Împopoțonați, nu se lasă mai prejos, și scot pieptul În afară, Înclinând din cap plini de mândrie. Emoția se transmite, cum 406 era și firesc, părinților, rudelor apropiate și prietenilor participanți la frumoasa ceremonie. Este un moment marcant pentru care s-au pregătit vreme Îndelungată, atât copii cât și părinții, Întâmpinat cu bucurie de Întreaga
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
copii ascultarea, supunerea (Pilde 4, 3-4). Părinții trebuie săi îndrepte și să-i pedepsească la nevoie (Pilde 3, 12). Ei trebuie să le îndeplinească trebuințele de care ei au nevoie, să se roage pentru ei să crească duhovnicește, să fie plini de înțelepciune (regi 29, 19). Copiii trebuie ajutați în caz de boală, să-i învețe faptele bune. Deci observăm cât de mare este rolul părinților în viața unui copil. Or, părinții care se „spală pe mâini” de copiii lor nu
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
toate celulele ființei noastre cu armonie, liniște, iubire, sănătate, echilibru și bunădispoziție. Simultan cu inspirația, ridicăm capul și îl împingem spre spate cât mai mult posibil, fără să generăm disconfort sau tensiune. Conștientizăm timpul de inspirație astfel încât, atunci când plămânii sunt plini de aer, capul să fie dat pe spate complet. Expirăm pe gură și percepem cum odată cu aerul sunt eliminate toate energiile negative, tensiunile, supărările, necazurile, gândurile negative și blocajele și aducem capul în poziția de început. Efectuăm exercițiul de nouă
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
să se liniștească, văzduhul răsună de muzică religioasă ieșită din boxele atârnate pe stâlpi, aerul miroase a benzină arsă, ceară și tămâie. Iar rândul își continuă avansul inexorabil către racle, o scolopendră cu mii de picioare și mii de ochi plini de speranță. 29 octombrie 2012. Condiții meteo dificile : plouă apăsat, tenace, umed, dar nu este totuși foarte frig. La ora 13.39, intrarea în rând are loc chiar la poalele Dealului Patriarhiei, vizavi de benzinăria Petrom. Am venit pe teren
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prinoase” (adică bunuri alimentare de bază : zahăr, făină, ulei). Respect al unei tradiții ce se perpetuează în timp ? Forme de solidaritate ? Chiar în fața mea se află un bărbat care duce grăbit spre mănăstire doi saci mici (aproximativ 5-6 kilograme fiecare) plini cu fasole albă. Pe saci scrie „Luna-Egypt”, plus încă ceva cu caractere arabe. Fasolea pare a fi una de calitate, are bobul mare, este grasă, lucioasă. Fețele mondializării : fasolea produsă în Egipt, adusă cu vaporul sau avionul, apoi cărată cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cuvintele de ordine răsună hotărât, viguros, bărbătește, demn. Uneori ele sunt aprobate de mulțime, fără agitatori, cu un ecou pornit din zeci de mii de piepturi: "Așa e!". Se aplaudă cu mâinile deasupra capului, se ovaționează tumultuos, ochii multora sunt plini de lacrimi, alții se îmbrățișează și se sărută. Precum doi colegi de la Scînteia, George Radu Chirovici și Paul Anghel, care se strâng în brațe unul pe altul, se sărută. Se strigă mereu "Ceaușescu și poporul". Încercăm, eu și Atanasiu, să
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Întreabă pe tata: „Băi, Între voi, Între evrei, acolo, nu este vreun doctor?”. Tata zice: „Uite, eu Întâmplător Îs doctor”. Habar n-avea. Zice: „Ce s-a Întâmplat? Ce aveți?” - „Uite, domnule, este o epidemie de scabie În sat”. Erau plini din cap până În picioare de bubulițele alea. Zice: „Uite, dacă ar putea cineva să ne scape de râia asta v-am da din ce n-avem câte ceva”. Tata și-a adus aminte - asta ne-a salvat viața efectiv - că țăranii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și care, văzându-ne pe noi, un grup compact de oameni relativ bine la acea oră, Încercau să iasă din coloane și să vină spre noi ca să ceară ajutor. Jandarmii nu-i lăsau și ne spuneau că oamenii aceștia erau plini de păduchi și sunt purtători de tifos, ceea ce era adevărat. Deci ei Întindeau mâinile spre noi, iar noi ne feream de ei, deși erau ființe umane care cereau ajutor. Și noi eram speriați, pentru că ei, Într-adevăr, erau purtători de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În memorie... După aceea am ajuns Într-o comună, Corbu, nu departe de Atachi, și noaptea ne-au cazat... ne-au cazat vorba vine, ne-au băgat Într-un vârf de deal la Corbu, era ploaie, eram uzi leoarcă, eram plini de noroi, eram ceva, așa, ce nu se poate descrie... Toți pe botul de deal, iar peste noapte a venit Înghețul. Și țin minte cum Îmi striga mama: „Să nu adormi, să nu adormi, pentru că vei Îngheța și mori” - și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În general erau două... Când am luat jos haina, așa de udă era că am stors-o, am pus-o Între pat și mine ca să se usuce de corpul meu. Dimineața am intrat În pantofii așa de uzi, că erau plini de apă! Era o poloneză de 17 ani, foarte frumoasă, dar așa de rea, când am auzit că a fost doi ani pe front, pentru soldați. Erau lucruri foarte interesante. De exemplu, aici a fost o doamnă pe care o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
al doilea a plecat În ianuarie, după ce au sărbătorit SS-iștii revelionul. Noi l-am simțit, vă dați seama: veneau și luau câte o fată, câte un băiat, câte doi, câte trei și-și făceau petrecerea. Când veneau Înapoi erau plini de sânge. Copiii respectivi care veneau Înapoi, iar la fete vedeam, tot În pielea goală, numai așa Îi alegeau. Acolo ne-au preluat niște SS-iști groaznici. La Mauthausen am fost obligați să lucrăm În cariera de piatră, să coborâm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ceva de la el, dar l-au chemat și pe tata. Credeam că va veni de acolo bătut - dar nu a fost bătut... În ghetou am stat vreo cinci-șase zile. - Ați văzut oameni care, În urma bătăii, să fi revenit În lagăr plini de sânge? - Sigur că da. Am văzut unul care a fost chemat și bătut atât de tare, că nu se mai putea ține pe picioare. Mai erau și alții care au fost bătuți, dar nu le mai rețin numele. Ăsta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aduc aminte. Sunt sigur că avea număr. Erau zeci de barăci din astea. Dacă Împărțiți 60.000 la 1.600 trebuie să fie vreo 40-50 de barăci, plus cele cu bucătărie, baie, bazine cu fel de fel de chestii... Eram plini de păduchi. - Chiar de la Început? - O singură dată am făcut baie: când am ajuns acolo. A trecut o lună și nu am mai făcut baie. Eram plini de păduchi. Și atunci, ziua, când puteam, ne scoteam cămășile și ne despăducheam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
plus cele cu bucătărie, baie, bazine cu fel de fel de chestii... Eram plini de păduchi. - Chiar de la Început? - O singură dată am făcut baie: când am ajuns acolo. A trecut o lună și nu am mai făcut baie. Eram plini de păduchi. Și atunci, ziua, când puteam, ne scoteam cămășile și ne despăducheam. Dar iar ne umpleam... - Exista vreo sobă În baracă? - Nu. Eram patru sute de oameni - unde să mai bagi și o sobă? - Cum erați organizați În baracă? - Era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]