1,463 matches
-
sec.), direcția de aplicare va fi perpendicular pe direcția vântului;pentru o bună aderență, se recomandă aplicarea tratamentelor prin prăfuire dimineața, pe rouă;pulberea trebuie să fie cât mai uniform împrăștiată; - aplicarea prăfuirilor nu se face pe arșiță sau timp ploios. 4.5.5. Dezinfecția spațiilor de depozitare Spațiile de depozitare trebuie să ofere, condiții optime depăstrare a produselor agricole, atât din punct de vedere al parametrilor de mediu, cât și din punct de vedere fitosanitar. În depozite pot fi întâlniți
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
lemn. Secțiunile cu diametru mare se vor badijona sau după tăieri se va aplica un tratament pentru protejarea rănilor. Lucrările în verde (legatul, cârnitul, ciupitul) contribuie la reducerea condițiilor favorabile producerii atacului unor agenți patogeni (Plasmopara, Uncinula, Botrytis). În toamnele ploioase se recomandă desfrunzitul butucilor la nivelul ciorchinilor, pentru a preîntâmpina extinderea atacului de putregai cenușiu. Cultivarea de soiuri rezistente are un rol important în reducerea numărului de tratamente și implicit a cheltuielilor cu protecția fitosanitară a viței de vie. Rezistența
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și îmi plăcea felul în care se simțea bine cu el însuși în tot felul de locuri. Din cauza asta îmi plăcea și atunci când îi atrăgeam atenția, la rândul meu, prin felul în care mă îmbrăcam. Fie remarca, pe o zi ploioasă, cizmele mele de cauciuc viu colorate, fie băga de seamă blugii sau, mai bine zis, pe mine în blugi, cu kilogramele ofilite de la sport, sigur, însă și din cauza lui. My baby don't care for shoes 15. Îmi pusesem în
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
nu se adaugă drojdie în borhot și fermentarea este încredințată numai drojdiilor aflate pe suprafața fructelor. In acest mod de pe suprafața fructelor zdrobite ajunge în borhot, în general, puțină drojdie. In cazul borhotării unor fructe necoapte sau recoltate pe vreme ploioasă cantitatea de drojdie este și mai mică. In această situație fermentația pornește lent, fapt ce conduce la prelungirea fermentației și înmulțirea unor microorganisme dăunătoare aflate pe suprafața fructelor (drojdii din flora spontană, bacterii acetice și lactice etc.), cu pierderi însemnate
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
a născut băiatul, "că va fi cum va rândui Dumnezeu." c. Motivul fetei vrăjite să fie șarpe poate avea legătură cu "aspectul feminoid pe care-l dobândește șarpele, "animal Yin", epitetul Yin evocând ideea de timp rece, acoperit, de cer ploios, de tot ceea ce e femeiesc și interior" . Pe scara simbolică a bestiarului, șarpele apare ca un opus al omului. "Relațiile dintre femeie și șarpe sunt multiforme, însă ele nu pot fi în nici un caz explicate global printr-un simbolism erotic
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe fiecare soluție și o declară câștigătoare pe cea care a strâns cel mai mult. h) Exerciții creative de grup și individuale Găsiți pentru un copil de 8 ani 10 forme de ase amuza utilizând imaginația lui, într-o zi ploioasă și friguroasă cand nu se poate ieși; Sugerați trei mijloace de a face mai spectaculoasă ceremonia de acordare a premiilor școlare; Presupuneți că sunteți tatăl sau mama unui băiețel de 10 ani. Ce argumente puteți să imaginați pentru a-l
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
lui Simpson). În lucrările de gramatică și de analiză a textului, modalitatea se referă în principiu la unele metode esențiale prin care vorbitorul conferă expresivitate acelor enunțuri care ar fi altfel aserțiuni absolute (ca, de exemplu, „În Lima vremea este ploioasă și închisă”, „Tony mi-a împrumutat bicicleta”; și „Tania a mîncat pastele”). Modalitatea nuanțează așadar discursul, investind rostirile cu angajament și rețineri din partea locutorului sau autorului („Se pare că vremea este ploioasă și inchisă în Lima”; „Nu mă deranjează
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ca, de exemplu, „În Lima vremea este ploioasă și închisă”, „Tony mi-a împrumutat bicicleta”; și „Tania a mîncat pastele”). Modalitatea nuanțează așadar discursul, investind rostirile cu angajament și rețineri din partea locutorului sau autorului („Se pare că vremea este ploioasă și inchisă în Lima”; „Nu mă deranjează că Tony mi-a împrumutat bicicleta”; „Tania trebuie că a mîncat pastele”). Modalitatea devine, prin urmare, un important indiciu al punctului de vedere, al subiectivității vorbitorului sau scriitorului; este mijlocul prin care un
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
4. Putregaiul tulpinilor și știuleților Gibberella zeae Boala este frecventă în toate culturile de porumb, dar pagubele depind de factorii climatici. La noi în țară, cele mai mari pagube se semnalează în zonele sudice și vestice, în anii cu toamne ploioase. Simptome. Semințele de porumb introduse în sol fără a fi tratate, formează plantule ce pot fi invadate de miceliul din sol, sau de miceliul provenit din germinația sporilor ce se găsesc pe boabe. Tinerele plantule mor înainte de răsărire și în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este și principala sursă de infecție în anul următor. Extinderea bolii este favorizată de perioadele ploioase ale anului și de temperaturile cuprinse între 13 și 27șC. Boala este mai frecventă la soiurile de fasole oloagă (Gratiot, Progres), cel mai rezistent dovedinduse soiul Michigan iar soiul Vera omologat în 1996 este mijlociu de rezistent. Ciuperca prezintă numeroase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1996 a fost un an deosebit de favorabil extinderii stolburului, din cauza verii deosebit de secetoase (cu atac mare de Hyalestes) așa încât, stolburul a produs ofiliri grave ale cartofului chiar și în zonele mai nordice Botoșani, Suceava. În anii cu primăveri și veri ploioase și răcoroase, datorită distrugerii insectei, atacul de stolbur este doar sporadic și nu dă pagube însemnate. Prevenire și combatere. Culturile de solanacee vor fi corect erbicidate pentru a diminua atacul de Hyalestes obsoltetus și a elimina buruienile gazdă ale mycoplasmei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de rezistență a căror viabilitate este de 3-5 ani. În timpul perioadei de vegetație, la temperaturi scăzute (+15șC) și în condiții de umiditate mare a pământului, se produc primele infecții care pot da simptome mai ușoare sau mai grave, în funcție de perioadele ploioase ale anului. În pământurile acide (cu pH cuprins între 4,7-7,6) atacul este mai intens și pe tuberculi se pot observa vezicule de diferite vârste, apărute din infecții repetate. Ciuperca poate parazita mai multe specii de plante, între care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de V. Severin în România. Simptome. Pe plantele tinere, imediat după răsărire, se observă pete neregulate circulare, brune, înconjurate de un inel întunecat. Pe frunzele mari apar pete de 1-6 mm în diametru, de culoare brună-negricioasă, în dreptul cărora pe timp ploios, apar picături de gomă bacteriană. Uneori frunzele se răsucesc și se brunifică pe margini. Dacă după instalarea bolii intervine o perioadă secetoasă, țesuturile afectate se pot desprinde, frunza rămânând perforată. Atacul bacteriei pe cozile frunzelor se manifestă sub formă de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sămânță sănătoasă provenită din culturi unde nu a fost semnalată boala. Boli produse de ciuperci 4.2.4. Mana soiei Peronospora manshurica Boala a fost semnalată în 1948 în România de Tr. Săvulescu, iar acum produce pagube însemnate în anii ploioși, sau în culturile irigate. Simptome. Frunzișul plantelor mănate prezintă numeroase pete colțuroase, mici, de 2-4 mm, de culoare la început verde-gălbuie, transparente, apoi brune pe fața superioară (fig. 77). În dreptul petelor, pe fața inferioară a frunzei, apare un puf cenușiuviolaceu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Europa. Tr. Săvulescu și Tsharna Rayss au semnalat-o și studiat-o în perioada 1928-1930. În prezent, ciuperca este răspândită în toată țara producând pagube foarte mari în culturile din seră și solarii sau în culturile din câmp, în anii ploioși și călduroși. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor atacate apar pete neregulate, colțuroase, delimitate de nervurile frunzelor, de culoare galbenă apoi brună. În dreptul petelor, pe fața inferioară apare un puf cenușiu violaceu. În final frunzele mănate se usucă, devin sfărâmicioase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cenușiu violaceu. În final frunzele mănate se usucă, devin sfărâmicioase, iar fructele rămân mici și nu ajung la maturitate (fig. 79). Transmitere-răspândire. Agentul patogen rezistă în sol sub formă de spori de rezistență, din care în primăvara următoare, pe timp ploios, la temperaturi de 16-19șC apare un miceliu cu spori ce produc infecții. În tot cursul perioadei de vegetație au loc infecții date de sporii proveniți de pe frunzele atacate, care sunt duși de vânt, de apa de ploaie sau de apa
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umiditate, amendamentele cu calciu precum și cultivarea de soiuri de in cu flori albe, care sunt mai rezistente, asigură evitarea pagubelor produse de această ciupercă. 5.1.2. Putregaiul plantulelor de in Pythium de Baryanum Inul poate fi atacat în anii ploioși de o serie de ciuperci de sol între care și Pythium de Baryanum care a fost cunoscut în România încă din 1937. Simptome. La scurt timp după răsărire, pe baza tulpinii infectate se observă pete brune, mici, alungite care se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cazul apariției făinării la un nivel ce depășește P.E.D., se va cosi lanul înainte de maturitatea tehnologică. 7.1.5. Pătarea brună a frunzelor de lucernăPseudopeziza medicaginis Pătarea brună este cea mai răspândită boală a lucernei, producând pagube mari în anii ploioși. Este cunoscută și la noi în țară din 1960, însă Tr. Săvulescu consideră că are un efect parazitar slab. În ultimele decenii paralel cu extinderea culturilor de lucernă, pagubele date de acest patogen s-au dovedit a fi în unii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
natură este asigurată de speciile genului Cuscuta (torțelul) și de insectele Hyalesthes obsoletus, Eusceles plebejus și Macrosteles laevis. În natură, pagubele produse de micoplasma sunt direct proporționale cu dezvoltarea insectelor ce duc virusul (vectori). În anii cu primăveri și veri ploioase și răcoroase, datorită distrugerii insectelor, stolburul apare sporadic și nu dă pagube însemnate. Prevenire și combatere. Culturile trebuie să fie corect tratate cu insecticide și erbicide pentru a diminua atacul de transmițători și a elimina buruienile gazdă ale mycoplasmei. Solurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și a decolorării care poate produce chiar o ofilire asemănătoare verticilozei, însă în acest caz vasele conducătoare nu sunt brunificate. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face de la plantă la plantă prin intermediul insectei Hyalesthes obsoletus sau prin cuscută. În anii cu primăveri ploioase și reci, stolburul nu produce pagube mari întrucât insecta este distrusă încă din stadiul său de larvă, în sol. Prevenire și combatere. Metoda de prevenire se rezumă la distrugerea cuscutei și la combaterea insectei, ce poate aduce micoplasma de pe o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dreptul petelor devin pergamentoase, subțiate și se usucă (fig. 120). Uneori, din cauza zonelor afectate, frunza în urma creșterii diferențiate, devine asimetrică. Evoluția bolii, pe timp secetos, are loc prin putrezirea uscată a zonelor afectate și uscarea măduvei coceanului. Dacă vremea este ploioasă, boala evoluează rapid și pe țesuturile putrezite umed, se fixează și alte ciuperci. La hibrizii rezistenți, în urma infecțiilor, se observă numai mici pete decolorate și răni brunificate. Varza, chiar cu frunze infectate parțial, învelește și în interiorul căpățânii apar frunze brune
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1950 de Tr. Săvulescu pe varză și gulie. Atacul este foarte periculos la culturile semincere și poate produce pagube și în timpul depozitării legumelor. Simptome. Putrezirea umedă se observă în a doua parte a vegetației la culturile de crucifere, în anii ploioși sau pe solele unde nu are loc scurgerea apei în mod normal. La varză atacul se observă la locul de prindere a codiței frunzei de cocean, unde apare mai întâi un putregai umed, gălbui, apoi cenușiu. Dacă există umiditate atmosferică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cenușiu-violaceu. Frunzele și tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe (fig. 129). Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este ploioasă, sunt acoperite cu micelii brune negricioase de la alte ciuperci saprofite (Macrosporium etc.). Bulbii rămân mici, iar în timpul păstrării se înmoaie și putrezesc. Transmitere-răspândire.Transmiterea patogenului de la un an la altul este asigurată pe două căi: prin sporii de rezistență ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cepei și prazului Sclerotium cepivorum Boala a fost descrisă în 1841 în Anglia și s-a răspândit în toate țările cultivatoare de specii ale genului Allium, fiind descrisă și în România încă din 1918 de Moesz. Ea produce în anii ploioși și calzi pagube ce pot atinge chiar 70 % din recoltă. Simptome. În primăverile umede, în lunile martie aprilie, poate apărea o îngălbenire a vârfului frunzelor, îngălbenire ce progresează spre baza acestora și produce pieirea plantelor. În vetrele de atac circulare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
septorioza Mycosphaerella sentina Septorioza părului este o boală răspândită și păgubitoare în pepiniere și livezi. Ciuperca atacă toate speciile de păr, fiind uneori întâlnită pe măr și gutui. La noi produce pagube în pepiniere și livezi, în special în anii ploioși. Simptome. La începutul lunii iunie, încep să apară pe frunze pete circulare de 1-6 mm în diametru, de culoare brună. În scurt timp, țesuturile parazitate încep să se albească în centru, rămânând înconjurate de un inel cenușiubruniu. În dreptul petelor devenite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]