2,366 matches
-
precum și examinarea propriei substanțe și interiorități, au făcut posibilă apariția ipostazei metalogice, conștiința de sine a logicii capabile să-și autoevalueze posibilitățile și limitele. Progresele formalizării și operaționalitatea sistemelor axiomatice, multiplicarea limbajelor naturale și formale, proliferarea logicilor "neclasice" și asaltul pluralismului logic au impus apariția discursului metateoretic, autoreflexiv și înglobant al metalogicii. Forța comprehensiv-interpretativă a ipostazei metalogice a gândirii se explică prin faptul că metalogicul nu este doar o logică a logicii, ci, în primul rând, o filosofie a logos-ului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de acad. Tudorel Postolache. În textul declarației, aderarea României la UE era denumită "obiectiv strategic național" și se preciza că Strategia "exprimă orientarea fermă a României de a-și axa dezvoltarea pe promovarea atributelor unei societăți democratice statul de drept, pluralismul politic, separarea puterilor, alegeri libere, respectarea drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparținând minorităților naționale, crearea unei economii de piață eficiente și durabile, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, instituțiile și politicile Uniunii Europene" (Ioan-Frînc 2000, 67). În afară de mesajele emise prin astfel
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
manifeste în unele regiuni multietnice din Europa Occidentală (Birnir 2007, 208-209), evoluții anunțate, de altfel, și în Transilvania la alegerile de dinainte de 2000 (Drăgan 1998, 293-409). Participarea partidelor etnice la alegerile locale Demantelarea regimului comunist românesc a făcut posibilă restaurarea pluralismului politic. Primele partide etnice s-au constituit la scurt timp după Revoluția din decembrie 1989. 17 partide ale minorităților s-au înscris în vederea participării la alegerile din primăvara anului 1990, 18 în 1992, 31 în 1996, 36 în 2000 iar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
East Central Europe" Politics and Society 20(1): 7-50. Kitschelt, Herbert, Zdenska Mansfeldova, Radoslaw Markowski și Gabor Toka. 1999. Post-Communist Party Systems: Competition, Representation, and Inter-Party Cooperation. Cambridge: Cambridge University Press. Kymlicka , Will și Magda Opalski (eds.). 2001. Can Liberal Pluralism Be Exported?. Oxford: Oxford University Press. Laitin, David D. "What is a Language Community?". American Political Science Review 44(1): 142-155. LaPalombara, Joseph și Myron Weiner (eds.) 1966. Political Parties and Political Development. Princeton: Princeton University Press. Lazarsfeld, Paul F.
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
direcția discursivă de analiză a TVR cu noile curente comerciale de dezbatere. Revenind la demersul Televiziunii Publice de recuperare a discursului religios, direcția analitică de la începuturile discursului religios din TVR avea să aducă doi vectori pe linia discursivității mediatice: multiconfesionalul (pluralism religios) și dialogul (în sensul deschiderii, mai ales în cazul spinoasei relații cu greco-catolicii). Pe parcursul primului an post-comunist a existat o adevărată infuzie de materiale documentare și nu numai, iar cei doi vectori amintiți (multiconfesional și dialog) au condus ulterior
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de identificare a persoanelor."114 Menționăm însă că întreaga dezbatere asupra pașapoartelor biometrice aduce în discuție modul în care conștiința religioasă creștină se raportează la o serie de elemente constitutive ale modernității: secularizarea societății și laicitatea statului, libertatea religioasă și pluralismul religios, creativitatea științifică a omului și dezvoltarea tehnologică bazată pe rezultatele acestei creativități, modernizarea instituțională a României și integrarea ei în procesul relațiilor globale etc. Într-un articol publicat în ziarul Ziua, Vlad Niculescu-Dincă arată că: "Acești pași de folosire
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ne impune propria concepție despre lume. Acest lucru se poate realiza cel mai bine, după cum propun cele două volume, prin redefinirea democrației ca datorie instituționalizată de a pune la îndoială impulsurile spre divinizarea Marilor Idealuri, ca obligație de a apăra pluralismul în întregul său și ca plasare a accentului pe complexitatea instituțională și pe răspunderea publică ca bariere contra acumulărilor periculoase de putere, oricînd și oriunde ar apărea ele. Angajamentul în favoarea pluralismului și a împărțirii puterii, în Democrația și societatea civilă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
spre divinizarea Marilor Idealuri, ca obligație de a apăra pluralismul în întregul său și ca plasare a accentului pe complexitatea instituțională și pe răspunderea publică ca bariere contra acumulărilor periculoase de putere, oricînd și oriunde ar apărea ele. Angajamentul în favoarea pluralismului și a împărțirii puterii, în Democrația și societatea civilă și în Societatea civilă și statul, a fost ulterior asociat conceptual cu ideea de politică democratică orientată spre viitor, dar atentă la trecut. Prezentînd convingerea că, în ceea ce privește democrația, trecutul este de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
speculațiile despre modurile în care încheierea Războiului Rece a dezlănțuit noi tensiuni globale de exemplu, între sarcinile potențial contradictorii de a asigura prerogativele statului teritorial, pe baza unor criterii juridico-politice, și de a forma asociații ale societății civile bazate pe pluralism normativ. Unii savanți se gîndesc în momentul de față la posibila apariție a unei societăți civile "globale" sau "internaționale"12. În timpul celei de-a treia faze, limbajul societății civile s-a răspîndit într-o varietate fără precedent de contexte geografice
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
unui stat eficient și cum, în mod paradoxal, statele slabe pot uneori să devină puternice mai eficiente în promovarea acumulării și a mai bunei distribuții a bogățiilor și în ceea ce privește îmbunătățirea propriei legitimități și a potențialului de putere prin acceptarea unui pluralism considerabil în viața asociațională 14. Termenul de "societate civilă" a mai fost folosit pe scară largă în scopuri politice, ca în Africa de Sud, unde grupuri precum Organizația Națională Civică din Africa de Sud (SANCO) au contribuit la popularizarea discuțiilor despre societatea civilă prin
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
care se ciocnesc diferite interese, care se desfășoară și progresează în mod arbitrar, semispontan. Aceasta nu înseamnă numai că societatea civilă nu poate să-și depășească particularitățile, dar și că aceasta are tendința de a-și paraliza și submina propriul pluralism. După cum spune Hegel, dezvoltarea exuberantă a unei părți a societății civile poate, și deseori așa se și întîmplă, stînjeni sau oprima celelalte părți, și de aceea societatea civilă nu poate rămîne sau deveni "civilă" decît dacă se supune unei ordini
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
În primele mele critici asupra teoriei comunicării a lui Habermas, ca și în critica imanentă asupra lucrării La Condition post-moderne a lui Jean-François Lyotard 26, teoria societății civile este înțeleasă ca o condiție implicită și ca o consecință practică a pluralismului filosofic și politic, ceea ce nu constituie în sine un principiu etic prim, ci poate fi mai bine înțeles în termenii logicii situației, așa cum a fost aceasta practicată prima dată de presocratici. Aceasta înseamnă că teoria societății civile se consideră ea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
că teoria societății civile se consideră ea însăși ca fiind doar una dintre teoriile cu tendințe normative; se vede, cu modestie, ca o abordare posibilă care insistă cu tărie pe necesitatea de a pune un accent mai puternic atît pe pluralismul teoretic, cît și pe un proiect politic destinat să înzestreze o pluralitate de indivizi și de grupuri, ne-ierarhică, să-și exprime deschis și fără violență solidaritatea și opoziția cu idealurile și modurile lor de viață individuale. Această înțelegere post-fundaționalistă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
care am prezentat-o are, cu siguranță, unele afinități teoretice și politice cu respingerea filosofiei de către Rorty. Cele două proiecte au în comun suspiciunea față de ideologii, opoziția față de încrederea oarbă pe care acestea o cultivă și o viziune pozitivă asupra pluralismului democratic. Ambele resping, desigur, imaginea orwelliană a unei "cizme călcînd pe grumaz, pentru totdeauna". Dar, din perspectiva societății civile, opera lui Rorty implică, totuși, dificultăți care întrețin în mod direct calitatea sa pre-politică. Rorty ne spune că instituțiile democratice nu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a "lăsa oamenii singuri să-și încerce propriile viziuni ale perfecțiunii, în pace"32. Și el deduce din această concluzie, aparent categorică, că nici chiar democrația nu poate fi considerată o universalie, deși ea este conditio sine qua non a pluralismului. Ca ideal, democrația nu are nici baze teologice, nici ontologice. Nu există principii primare ale democrației. Poate să se dezvolte bine fără presupoziții filosofice. Tot ce se poate spune despre democrație, acolo unde ea există, este că ea este un
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
celor situați în perspectiva societății civile. Oricine vorbește despre necesitatea tolerării diferențelor și a eliberării de ideologii este deja angajat, fie că recunoaște sau nu, la construirea, păstrarea și dezvoltarea unei societăți civile pluraliste și protejate de stat; diversitatea și pluralismul ei înfloritor și agonistic mediat de organisme parapolitice precum partidele politice și parlamentare fac posibilă ținerea sub control a pasiunilor. Și reversul este la fel de posibil: toți aceia care nu recunosc necesitatea acestor instituții ale societății civile, ale statului sau ale
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
organisme parapolitice precum partidele politice și parlamentare fac posibilă ținerea sub control a pasiunilor. Și reversul este la fel de posibil: toți aceia care nu recunosc necesitatea acestor instituții ale societății civile, ale statului sau ale intermediarilor lor, nu sînt prieteni al pluralismului sau pot fi chiar dușmanii săi periculoși. Organizarea instituțională a unei societăți civile deschise, pluraliste, protejată și încurajată de mecanisme de stat verificabile public este (ca să vorbim în termeni kantieni) o condiție transcedental-logică a democrației. Această precondiție poate, desigur, întîmpina
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
protejată și încurajată de mecanisme de stat verificabile public este (ca să vorbim în termeni kantieni) o condiție transcedental-logică a democrației. Această precondiție poate, desigur, întîmpina o rezistență activă sau poate fi distrusă cu violență de actori umani, caz în care pluralismul democratic este în pericol sau este chiar distrus. Această precondiție trebuie considerată însă o regulă universală ce trebuie urmată dacă e ca diferențele dintre indivizi, grupuri, instituții și chiar civilizații întregi să fie tolerate pașnic. Principiul toleranței nu se poate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
tratată ca un fel de imagine idealizată, opusă instituțiilor de stat, ca simbol al virtuților sociale în opoziție cu viciul politic. Societatea civilă este asemeni unui răsărit care se apropie, tărîmul libertății, în opoziție cu acela al coerciției, este expresia pluralismului, a participării, a purității și a reflexivității. Statul înseamnă conformism, directive, corupție, supunere oarbă. De fapt, cartea lui Gellner prezintă capcanele variantelor liberale ale teoriei societății civile precum și pericolele intelectuale și politice ale mulțumirii de sine, presupunînd că societățile civile
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
publice privind metodele și scopurile, cu incertitudini, precum și cu conflicte ascunse sau deschise. Toate acestea, la rîndul lor, le fac să cadă pradă unor forme de psihoză "post-carcerală" (Havel), unor încercări morbide de a simplifica lucrurile, de a pune capăt pluralismului și de a aduce Ordine și Unitate în toate și pentru toți. *** Evenimentele Revoluției franceze au relevat această dinamică pentru prima dată, confirmînd regula că, ori de cîte ori cei ce credeau în națiune se adunau, riscau să fie seduși
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de putere ale naționalismului. Distincția analitică dintre identitate națională și naționalism trecută cu vederea de multe comentarii asupra subiectului, inclusiv de Nations and Nationalism since 1780 a lui Eric Hobsbawm este fundamentală în acest context 17. Naționalismul este adesea copilul pluralismului democratic atît în sensul că existența unor instituții de stat deschise și a unui minimum de libertăți civile, inclusiv libertatea de comunicare, le permite naționaliștilor să se organizeze și să-și propage naționalismul, cît și în sensul, mai puțin evident
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Aceeași maximă ar trebui aplicată problemelor de identitate națională, căci este clar că a modela fie instituțiile de stat sau societatea civilă doar pe principiul identității naționale înseamnă a favoriza un aspect al vieții cetățenilor, reducînd valoarea altora și contrazicînd pluralismul atît de vital pentru o societate civilă democratică și făcînd astfel ca viețile acelor cetățeni să fie centrate doar pe națiune, unidimensionale și, astfel, susceptibile a întreține naționalismul. Efectul sever restrictiv al politicii centrate pe națiune din Croația a fost
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
S-ar putea dovedi la fel de sufocant ca un regim în care "discuțiile raționale" de tip seminar sau predicile politice demagogice ar servi drept singurele tipuri standard de discuții "civilizate" despre cine capătă ce, cînd și cum. Accentul pus aici pe pluralism ne readuce la subiectul spațiului, care a fost punctul de plecare al acestei vaste reconsiderări a transformărilor structurale ale sferelor publice în vechile democrații. În cadrul tradiției republicane a gîndirii politice, care se extinde pînă la recentele încercări de a lega
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
New York, 1988 [citată în continuare ca Civil Society and the State], pp. 35-71. 2 Comparați Susan Strange, The Retreat of the State: The Diffusion of Power in the World Economy, Cambridge și New York, 1996 și Paul Hirst, From Statism to Pluralism, Londra, 1997, partea a 3-a. Argumentul unilateral că globalizarea termenului de "societate civilă" este cuprinsă în "logica societății capitaliste liberale și a diviziunii globale capitaliste a muncii" este introdus direct de către David L. Blaney și Mustapha Kamal Pasha, "Civil
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de vocabulare și de vreme ce vocabularele sunt create de ființe umane, la fel sunt și adevărurile". (Rorty, 1998, p. 60) Ideea este întărită și de Pier Aldo Rovatti, atunci când afirmă că trăim "în epoca rațiunilor multiple" și că "gândire "slabă" înseamnă pluralism". (Vattimo/Rovatti, 1998, p. 60) În fond, gândirea slabă se întâlnește cu relativismul lui Protagoras, chiar dacă ideea omului- măsură este privită de unii gânditori ca referindu-se la individ, iar de alții ca referindu-se la umanitate: Atunci să vedem
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]