2,557 matches
-
doar buletinul de identitate. Șeful de șantier m-a încadrat ca mecanic pe un malaxor de preparat mortar și o pompă care-l trimitea acolo unde se zidea sau se tencuia. La început, fratele meu mă introducea clandestin în dormitorul plutonului pentru a dormi, îmi făcea rost de mâncare dimineața și seara cum putea el să se învârtă pe la popotă, până când mi-am găsit o gazdă care-mi dădea și de mâncare, fiindcă aveam bani din prima chenzină primită pentru munca
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
dezvolta o fabrică de conserve de legume și fructe, iar eu împreună cu o echipă de muncitori trebuia să lucrez la izolarea acoperișului cu carton bituminat. Am rămas până în prima jumătate a lunii septembrie, când fratele Gelu, care fusese detașat cu plutonul său la Podu Turcului la definitivare a unei uzine de prelucrare a strugurilor, a venit la mine și mi-a spus că se caută mecanici de uzină și că a vorbit el cu un șef de acolo și mă poate
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
că nu îndrăznești să comanzi unor soldați care luptasem de un an, doi, în linia întîi. - E adevărat, vorbi Darie zâmbind absent. Dar pe de altă parte, de câte ori îndrăznisem să comand, în acele șase zile, ieșise prost. Plecasem cu un pluton, și, din comandă în comandă, rămăsesem trei... - Știu la ce faci aluzie, îl întrerupse din nou locotenentul, dar n-a fost vina dumitale. Toată Ucraina era împînzită de partizani și de detașamente speciale admirabil camuflate. Îndată ce o unitate se despărțea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ne grăbim. Ne așteaptă ceilalți. Porniră amândoi, îndreptîndu-se spre șosea. - Într-adevăr, de ce mi-o fi fost frică? exclamă deodată Darie. Știam de mult că suntem indestructibili. Și, totuși, reluă el după o pauză, gânditor, și totuși... Atunci își recunoscu plutonul și se opri, fiindu-i teamă să nu-l copleșească emoția. - Vasăzică, veniți și dumneavoastră, domnule elev, începu Manole, zâmbind. Cum vedeți, ne-am adunat din nou, aproape toți... În acea clipă, își aduse din nou aminte de Iliescu și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
acasă cum poate, adăugă melancolic. Noi ne îndreptăm întîi spre fluviu, ne concentrăm acolo... Darie își dădu seama că mergeau cu toții, de câtva timp, dar nu înțelegea când porniseră. Ridică din umeri, bine dispus, și grăbi pasul. Se trezi în dreptul plutonului. Nu-i auzea vorbind, și totuși știa că vorbesc, pentru că înțelegea ce-și spun între ei. Cerul rămăsese tot atât de turbure, dar era destulă lumină, și oriunde privea, înainte, la stânga sau la dreapta lui, în urmă, descoperea alte grupuri răsfirate, înaintînd
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
s-o uite, sau s-o confunde cu atâtea alte adrese pe care le șoptiseră atâția alți răniți, trăgând să moară, în ultimele luni. Căci ei erau în al doilea an de front, și făcuseră parte, pe rând, din nu știu câte plutoane, decimate unul după altul, până în iulie, când se alcătuise, din rămășițe, plutonul pe care-l comandam eu, și care avea să fie și el decimat, după numai șase zile de foc, cum spunea locotenentul. Iași, strada Toamnei numărul 11, numărul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
care le șoptiseră atâția alți răniți, trăgând să moară, în ultimele luni. Căci ei erau în al doilea an de front, și făcuseră parte, pe rând, din nu știu câte plutoane, decimate unul după altul, până în iulie, când se alcătuise, din rămășițe, plutonul pe care-l comandam eu, și care avea să fie și el decimat, după numai șase zile de foc, cum spunea locotenentul. Iași, strada Toamnei numărul 11, numărul 11... - La domnișoara Laura, clătină din cap, zâmbind Zamfira. Să n-aveți
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Simți mâna Laurei pe frunte, se auzi strigat, dar nu deschise ochii. - Nu mă trezi, Laura, șopti. Mai lasă-mă să-i văd. Să-i văd trecând podul... - Nu e domnișoara Laura, domnule elev. Suntem noi, Iliescu și Zamfira, din plutonul dumneavoastră. - Vasăzică, e adevărat? întrebă Darie fără să deschidă ochii. De data aceasta e adevărat?... - E adevărat, domnule elev, șopti Zamfira cu voce sugrumată de emoție. Ce să-i spunem domnișoarei Laura? - Să-i spuneți să nu-i fie frică
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
surpată și zdrențuită. - Asta e, dar au distrus-o nemții cu dinamită, azi-dimineață... Dar degeaba vă duceți, adăugai. Nu-i mai găsiți la Dumbrăvi. Mi-au spus că voiau să facă o manevră de diversiune. Sublocotenentul zâmbi, apoi făcu semn plutonului și porni mai departe. - Ne-au distrus șoseaua ca să facă o manevră de diversiune! strigai eu din urmă. Nu i-ar mai ajuta Dumnezeu!... După ce a început să plouă, ieșeam tot mai rar din biserică. Se adunaseră aproape toți acum
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mea, alergând. Apoi am auzit și pe alții. Veneau și Lixandru cu nepoții, și dascălul, și popa. Tancul se smucea orbește să iasă din șanțuri. La vreo zece metri în urma lui, pe șosea, se oprise un alt tanc. Zărisem și plutonul înaintînd pe marginea șoselei. Voiam să le strigi "Așteptați-ne, să vă ajutăm, și noi!", când am auzit mitalierele din clopotniță. Am întors speriat capul. L-am văzut pe von Balthasar. Împietrise, cu privirile spre clopotniță. În acel clipă au
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
se statornicește, o pînză de apă fină care curge fără Încetare și tot peisajul se Închide iar sub un cer jos. După raportul de dimineață, plecăm la instrucție pe platou și nu prea ne mai găsim rezervele de veselie. Din plutonul de oameni uzi care merg apatic În cadență nu mai ies glume, nu mai ies decît vălătuci de aburi În aerul rece, deprimant. Piscul de la răsărit, atunci cînd se vede cîteva clipe printre norii care circulă cu viteză, e alb
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
răsărit. Dar, pe de altă parte, toată această cacofonie militară nu-mi risipește teama, o adunătură numai bună de trimis În agricultură. Episoade de instrucție militară, În regim de defilare; ne pregătim de jurămînt, Învățăm toate manevrele de deplasare În pluton, sîntem din ce În ce mai soldați. Caporalii ne poartă pe aleile nesfîrșite ale uriașei unități, prin spatele dormitoarelor sau al clubului, al clădirii corpului de gardă, al cantinei sau pe platourile care se formează la intersecția acestor trasee care par să nu se
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Discursul lui furios În Ședința Comitetului Politic Executiv e memorabil, le cere oamenilor săi să- și asume responsabilitatea, nu Înțelege de ce nu s-a folosit deja armamentul În fața dușmanilor socialismului, Într-un moment de paroxism Își amenință slugile politice cu plutonul de execuție. Vinovații sînt spășiți, umili, promit că-i va fi respectată voința. Ceea ce Înseamnă că România se află În stare de război. În timp ce membrii politici din primul cerc al puterii sosesc pe rînd În Timișoara, asupra grupurilor de demonstranți
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și nu e doar o iluzie - numeroasele clădiri feresc un pic zona de aburul satanic. Cineva țipă la noi să ne Întorcem repede În baterie - recunosc vocea locotenentului Stanca, care fuge spre Aro-ul comandantului Într-un echipament amenințător. Un pluton de transmisioniști stă Înșirat pe o alee În timp ce un locotenent le dă muniție. Alte plutoane aleargă pe alei În direcții diferite. Se aud un fluier și claxoane și din nou voci care zbiară ordine. Bineînțeles că ignorăm ordinul lui Stanca
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Cineva țipă la noi să ne Întorcem repede În baterie - recunosc vocea locotenentului Stanca, care fuge spre Aro-ul comandantului Într-un echipament amenințător. Un pluton de transmisioniști stă Înșirat pe o alee În timp ce un locotenent le dă muniție. Alte plutoane aleargă pe alei În direcții diferite. Se aud un fluier și claxoane și din nou voci care zbiară ordine. Bineînțeles că ignorăm ordinul lui Stanca. Nu e posibil să ne Întoarcem din ușa cantinei În baterie fără tocană. Probabil am
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mîne calul. Sar În vehiculul rustic din mers și rămîn așezat pe muchia din spate, cu ranița plină cu pîini În spinare. SÎnt mut și teama Începe să mă ajungă și pe mine. Pe aleile cazărmii trec În pas alergător plutoane de soldați Înarmați, care urlă toți același lucru: să eliberăm drumul. Nu, e clar că nu e bine. Mi se pare absurd, mi se pare de prost-gust. Nu se poate să fie război... Cum să fie război? Ce război? Și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
uitat la televizor... noaptea au Început să dea un program care se cheamă Via satelit (muzică și show-uri americane). Probabil că după ce trec cele două săptămîni de gardă o să-mi pară rău. Probabil că În baterie mă așteaptă un pluton de execuție, probabil că veteranii abia așteaptă să le vină o jucărie nouă, să-și exercite dreptul inalienabil de a-și bate joc. Dragă prietene (care din ei?)... Mai am fix un an de armată. Un an? Octombrie, noiembrie decembrie
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
zisese apucatul. Cică: te duci În baterie să-ți iei cazarmamentul și te Întorci direct la postul de gardă din garnizoană, o lună faci serviciu de gardă la interior. Serios? Sigur asta a spus? Eu credeam că vrea să cheme plutonul de execuție. Probabil că avem o reprezentare diferită a lumii și a vieții de vreme ce pedeapsa lor mi-a căzut ca un cadou. Știi cum a Început vara? Episodul unu. Fotbal și sînge - Istoria unei republici bana niere Primul cadru din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
el sau ajută la definirea lui, primește conotații negative (I, 11, 3-4); corpul este carcera (carcer) și mormântul (sepulcrum) sufletului, până și Infernul și vechile mituri infernale 42 simbolizează corpurile, în care sunt încarcerate sufletele. Macrobius, când evocă Peșterile lui Pluton 43, descrie cele patru fluvii care îl străbat, fiecare fiind o expresie a unei forme de pasiune (I, 10, 11), apoi cele patru suplicii celebre ale lui Tityos, Tantalos, Ixion, Sisyphos reprezintă remușcare, cupiditatea, indecizia și ambiția (I, 10, 12-16
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
40 Imaginea lanțului de aur este de inspirație homerică Iliada VIII, 19. 41 cf. Plotin I, 1, 8; IV, 3, 11. 42 Miturile infernale prezentate de Macrobius amintesc de teoriile lui Platon. 43 Toate alegoriile morale prezentate, cu excepția cavernelor lui Pluton îl au ca sursă principală pe Numenius. 44 Cercetătorii consideră că Macrobius s-ar referi la Aristotel și școala peripatetică cf Aristotel De generatione et corruptione I, 6; De Caelo I, 3, Phys. III, 2-3, VIII, 5. 45 Neoplatonicienii, Plot
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
târându-te prin mocirlă nu-i lucru de șagă!... Chiar în această stare, Toaibă era mândru că l-a învins pe sergent... Și a venit și ziua când soldații, vrând-nevrând, trebuia să se considere și absolvenți ai unui asemenea supliciu... Pluton! Drepți! Pentru onor, înainteee... prezentați arm’! - s-a auzit comanda locotenentului Făgurel. O singură mișcare armonioasă a fost răspunsul plutonului la comanda dată. Se vedea că este ultima zi de instrucție! Nu se putea să nu răspundă comenzii decât ca
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pe sergent... Și a venit și ziua când soldații, vrând-nevrând, trebuia să se considere și absolvenți ai unui asemenea supliciu... Pluton! Drepți! Pentru onor, înainteee... prezentați arm’! - s-a auzit comanda locotenentului Făgurel. O singură mișcare armonioasă a fost răspunsul plutonului la comanda dată. Se vedea că este ultima zi de instrucție! Nu se putea să nu răspundă comenzii decât ca un ceasornic. Locotenentul, subțirel și înalt, ca o coardă bine strunită, a luat o poziție de drepți impecabilă și, în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ca o coardă bine strunită, a luat o poziție de drepți impecabilă și, în pas cadențat, a pornit în întâmpinarea colonelului Chindie. La patru pași s-a oprit într-o poziție demnă de admirat, cu mâna la chipiu: Domnule colonel! Plutonul de cercetași, cu un efectiv de treizeci de ostași, și-a încheiat perioada de instrucție și este adunat așteptând ordinele dumneavoastră! Sunt comandantul plutonului, locotenent Făgurel! Pe loc repaos! - a comandat colonelul. Soldații au executat ca la carte trecerea din
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pași s-a oprit într-o poziție demnă de admirat, cu mâna la chipiu: Domnule colonel! Plutonul de cercetași, cu un efectiv de treizeci de ostași, și-a încheiat perioada de instrucție și este adunat așteptând ordinele dumneavoastră! Sunt comandantul plutonului, locotenent Făgurel! Pe loc repaos! - a comandat colonelul. Soldații au executat ca la carte trecerea din poziția cu „arma pentru onor” la cea cu „arma la picior”. Toți ochii erau ațintiți asupra colonelului. Acesta a făcut câțiva pași spre pluton
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
plutonului, locotenent Făgurel! Pe loc repaos! - a comandat colonelul. Soldații au executat ca la carte trecerea din poziția cu „arma pentru onor” la cea cu „arma la picior”. Toți ochii erau ațintiți asupra colonelului. Acesta a făcut câțiva pași spre pluton și s-a oprit. În fața ostașilor se afla un bărbat cu chip blajin, mai degrabă un bunic decât un militar de carieră. Că nu era un „milităros” se vedea și din faptul că a sărit peste momentul „trecerii în revistă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]