1,705 matches
-
Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1980 pentru lucrarea "Podișul Moldovei" (colaborare); -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1987 pentru lucrarea "Geografia Municipiului Iași" (coordonator și autor); -Premiul Organizației Internaționale a Viei și Vinului pe anul 2001 pentru monografia "Podgoriile și vinurile României" (coordonator și autor); -Premiul "Ion Ionescu de la Brad" al Acad.Rom pe anul 2005 pentru "Podgoriile și vinurile României" (coordonator și autor); -Premiul de Excelență pentru realizări în domeniul cercetării științifice, conferit de Comisia de cultură a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1987 pentru lucrarea "Geografia Municipiului Iași" (coordonator și autor); -Premiul Organizației Internaționale a Viei și Vinului pe anul 2001 pentru monografia "Podgoriile și vinurile României" (coordonator și autor); -Premiul "Ion Ionescu de la Brad" al Acad.Rom pe anul 2005 pentru "Podgoriile și vinurile României" (coordonator și autor); -Premiul de Excelență pentru realizări în domeniul cercetării științifice, conferit de Comisia de cultură a municipiului Iași (2006); -Premiul "Traian Săvulescu" al Academiei Române pe anul 2007 pentru "Podgoria Cotnari" (colaborator); -"Profesor universitar evidențiat", conferit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
nr.5, Bârlad. BARBU N. (1998), Depresiunea Vișeului scurtă prezentare geomorfologică, Lucr.Sem.geogr., "D.Cantemir", nr.15-16 (1995-1996), Iași. BARBU N. (1998), Preocupări paleogeografice în activitatea profesorului Liviu Ionesi (manuscris). BARBU N. (1999), Poziția geografică și cadrul natural al podgoriilor românești, (220 p.), în vol. "Podgoriile și vinurile României", Ed.Acad.Rom., București. BARBU N. (1999), Contribuții de geografie fiyică în opera profesorului Victor Tufescu, Analele Șt.ale Univ. "Al.I.Cuza" Iași, T.XLIV-XLV, 1998-1999. BARBU N. (1999), O monografie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Depresiunea Vișeului scurtă prezentare geomorfologică, Lucr.Sem.geogr., "D.Cantemir", nr.15-16 (1995-1996), Iași. BARBU N. (1998), Preocupări paleogeografice în activitatea profesorului Liviu Ionesi (manuscris). BARBU N. (1999), Poziția geografică și cadrul natural al podgoriilor românești, (220 p.), în vol. "Podgoriile și vinurile României", Ed.Acad.Rom., București. BARBU N. (1999), Contribuții de geografie fiyică în opera profesorului Victor Tufescu, Analele Șt.ale Univ. "Al.I.Cuza" Iași, T.XLIV-XLV, 1998-1999. BARBU N. (1999), O monografie fizico-geografică, prefața cărții "Munții Bârgăului" de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de la vigne par zones et régions en Roumanie, Revue roumaines de géographie, Ed.Acad. Rom., București. coautor BUCUR N., BARBU N. (1954), Complexul de condiții fizico-geografice din coasta Dealului Mare-Hârlău, Probl.de geogr.I. BUCUR N., BARBU N. (1954), Complexul agropedologic din podgoria de la sud de Iași, Bul.Șt.Acad.R.P.R., Secț.de șt.biol., agron., geol., geogr., nr.4, t.VI. BUCUR N., MITU V., BARBU N., DARIE T. (1955), Complexul natural și de utilizare din centrul pomicol și viticol Comarna-Iași, Rev. "Grădina, via
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
L., BARBU N. (1996), Considerații asupra genezei Câmpiei Moldovei, Studii și cercet.de geogr., t.XLIII. COTEA D.V., BARBU N. (1999), Vignoble de Cotnari, Rev. "Académie suisse du vin", nr.37. COTEA D.V., BARBU N., GRIGORESCU C.C., COTEA V.V. (2000), Podgoriile și vinurile României, Ed. Acad. Rom., București (605 p.). FLOREA N., BARBU N. (2002), Învățământul pedologic în universități, în "Știința solului în România în sec.XX". COTEA D.V., BARBU N. ș.a. (2003), Viile și vinurile din România, Ed. Acad. Rom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
2003), Viile și vinurile din România, Ed. Acad. Rom., București (390 p.). DONISĂ I., UNGUREANU AL., BARBU N. (2004), Profesorul Gh.I.Năstase (1896-1985) o viață și o operă închinate neamului românesc și științei geografice. COTEA D.V., BARBU N. ș.a. (2005), Podgoria Cotnari-Monografie istorică geografică, viticolă și oenologică, sub tipar, Ed. Acad. Rom., București (655 p.). LIXANDRU GH., BARBU N. (2005), Haralambie Vasiliu ctitorul învățământului superior agronomic din Moldova, în Analele Șt. ale Universității din Chișinău. Colaborator la elaborarea următoarelor hărți : -Harta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a unei conjuncturi. Reținut la facultate, drept cadru didactic, îndată ce am terminat cursurile în 1949, urma să susțin Examenul de Stat (licența) în primăvara anului 1950. Întrucât pe lângă examenul oral, trebuia elaborată și o teză, prof.I.Gugiuman ... un admirator al podgoriilor și produselor bahice ... mi-a propus ca subiect "Podgoria Cotnari, studiu fizico-geografic". Prof. Mihai David (cum spuneam, îndepărtat din învățământul superior, dar încă prezent la Secția de Geografie, unde i se mai păstra biroul) ... auzind de proxima mea deplasare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
om de înaltă cultură care a fost ACADEMICIAN PROFESOR DUMITRU I. MANGERON. Academicianul Dumitru Ion Mangeron s-a stins din viață în seara zilei de 26 februarie 1991 ; trecuse de puțin timp pragul de 85 de ani. Odihnește la Cimitirul Podgoria din Iași, alături de alți distinși profesori universitari și oameni de știință ieșeni. 13 noiembrie 2010 Conf. Dr. Georgeta Teodoru Lista lucrărilor științifice I. Cursuri, tratate, monografii I.1 Lucrări științifice - Collectanea. Matematică și Mecanică. Inst. Politehnic Iași, 1932, 1958, 1960-1965
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
cu 13 ani mai mare - venit de la Galați, via Institutul Agronomic Iași, colaborare care avea să dureze mai bine de un deceniu. Dar cine a fost Ioan Ghinea ? S-a născut la 22 ianuarie 1927 în satul Vrănești, comuna Văleni - Podgoria (jud. Argeș) în familia învățătorilor Ioan și Elenă Ghinea, fiind primul născut din cei patru copii. Urmează clasele primare în satul natal, deprinzând de la părinți dragostea de carte și conștiinciozitatea învățării, după care frecventează cursurile Liceului “I.C. Brătianu” din Pitești
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în care avea să urce toate treptele învățământului agricol: profesional, mediu și superior. În învățământul profesional, prima etapă, Vasile Juncu a funcționat la MinișArad, unde, timp de peste 10 ani a fost profesor și director al Școlii de Viticultură. În această podgorie, după modelul luat de la KlesterneuburgAustria, unde a făcut o specializare de doi ani, înființează o Stațiune de avertizare pentru combaterea manei. Etapa învățământului mediu a fost pentru profesorul Vasile Juncu mai fragmentată, dar nu mai puțin rodnică. Funcționând ca profesor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
internațional. În ziua de 13 noiembrie 1990 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. După o viață închinată școlii și științei românești, acad.prof.univ.dr.doc. Dumitru I. Mangeron a trecut în neființă la 26 februarie 1991 și a fost înmormântat la cimitirul Podgoria Copou din Iași. MIHAIL, PAUL (1905-1994) ISTORIC Promotor al culturii și spiritualității românești, Paul Mihail a fost un venerabil preot, dar și un mare cercetător-istoric și bibliograf. Considerată în ansamblu, opera lui contribuie la cunoașterea mai îndeaproape a sufletului poporului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cercetător la Stațiunea Experimentală Podu Iloaiei și, mai apoi, a cumulat și postul de cercetător la Stațiunea Experimentală Horti-Viticolă Iași. Prof.dr.doc. Mihail Peiu s-a stins din viață în ziua de 28 septembrie 1987 și a fost înmormântat la cimitirul Podgoria Copou din Iași. PENDEFUNDA, GHEORGHE (1923-1999) MEDIC Personalitate marcantă a școlii ieșene de medicină și a neurologiei românești, prof.dr. Gheorghe Pendefunda a continuat experiența înaintașilor prin lucrări de autentică valoare teoretică și practică. Născut pe 29 mai 1923, în comuna
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
târziu, după moartea bunicului, a fost împărțită între cei patru feciori și o fată mătușa Irina, care m-a botezat pe mine femeie înaltă, frumoasă și foarte energică. Bunicul Vasile a fost și un bun meșter de instrumente pentru gospodăria podgoriilor: ciubere, butoaie, dejuri, teascuri și altele. În timpul iernii, acest fecior de răzeși a înzestrat lucrând multe vii și cu acele frumoase "cioveie" ieșite din mâinile lui harnice. Eu le-am cunoscut la noi și mi-am petrecut copilăria cu ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
moșul sau ce a gândit el de nu a venit. Eu trecusem și prin primejdia asta spre cele de mai târziu. * Voiam să fiu pictor. Via părinților mei dispăruse, nu mai rămăsese aproape nimic decât vrejuri uscate, peste toată întinderea podgoriilor parcă bătuse focul. De acum înainte, tata trebuia să-și câștige pâinea practicând meseria ce o învățase. A plecat într-o zi de acasă, eu înțelegând că este o plecare de mai mult timp, mai pe urmă a venit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și memorialiștii, cât va fi lumea, le vor tot repeta, să se știe, să se cunoască ceea ce a fost și a rămas din epoca aceea de până la ’89: Basorelief În bronz, 1987 Autor: NICOLAIE VERICEANU Amplasament: La mormântul din Cimitirul Podgoria - Copou. Sandu-Mălin Tăcu (1969-1986), poet. Text pe placă: „O victimă a unui asasinat politic”. Text lângă basorelief: Trandafirul de câmp „În voia pădurii curg căi de azur Și apele chiue-n crengi că o nuntă Fulgera tropot de vânt cu salcii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și detaliat, va edita și “Dicționarul geografic al județului Vaslui” (1988), printre puținele dicționare geografice ale județelor României. Originile viticole și respectul pentru vin și vie îl determină să se aplece cu delicatețe geografică și modestie asupra celei mai renumite podgorii moldovene: „Contribution a la connaissance geographique du vignoble de Cotnari” (1978). Gândurile de peregrinare nu-i dau pace și își croiește loc prin „Drumeție prin țară” (1981). În același an, va publica un studiu istoric laborios “Mori de vînt în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
II-a, în condiții nu tocmai potrivite pentru vârsta și sănătatea dumnealui. Cel care îmi spunea deseori în ultimul timp că „ ... am o singură dorință, să mai prind măcar o singură zi din noul mileniu”, a fost înmormântat la cimitirul Podgoria - Copou din Iași, cu multe regrete pentru toți. IOAN GUGIUMAN - TATĂL Gheorghe Gugiuman Motto: Din toată inima cinstește pe tatăl tău și nu uita durerile mamei tale. “Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah”, Cap.7,28 - Biblia Acum, la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
crește și mai mult , în urma fenomenului general de îngrămădire a țăranilor la oraș, care se stabilesc aici, sub forma lucrătorilor, meseriașilor ori a funcționarilor. Cum pădurea a fost defrișată până la maximum posibil pentru a face loc locuințelor și mai ales podgoriilor (creasta dealurilor din Nord, West și Sudă populația se vede silită a-și îndrepta privirea spre podișul însorit al Dricului din Est. E un fenomen la care vom asista însă, de acum înainte. Notă: Material preluat din „Credința. Foaie religioasă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
produsele, să-și cumpere lucrurile de care au nevoie, să se întoarcă acasă și să-și vadă de munca la câmp sau de aceea de pe lângă gospodărie. În afară de aceasta, în cuprinsul acestei zone se află și cea mai mare parte din podgoria Hușilor, de pe coasta Drăslăvățului, de la Dric și de la fundul Șarei și Turbatei. Tot aici, în cuprinsul aceleiași zone, își au ogoarele locuitorii măhălălelor Plopeni, Broșteni, Corni-Unguri și Răești, care în marea lor majoritate duc o viață de agricultori și de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pometuri, lână, zarzavat, pietre de construcție și pavaj, lemne de foc și de construcție, etc. - este cea mai importantă pentru economia orașului. Chiar unele cantități din vinurile care se consumă în Huși sau se exportă în interiorul țării, sânt aduse din podgoriile de la Păhnești, Arsura, Duda și mai ales Șchiopeni, Leoști, Averești și Armășani. Moara sistematică „Prutul” din Huși își acoperă aproape complet nevoile de măciniș cu cerealele colectate din aceste două zone. Zona III-a, care este și cea mai întinsă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dealuri silvo-stepice din ținutul Fălciului (Moldova). Care sunt faptele? În toamna anului 1922, un grup de 18 familii de bucovineni din satele Ciocănești și Iacobeni de pe valea Bistriței superioare (jud. Câmpulungă, sub impulsul informațiilor fascinante despre bogăția holdelor și a podgoriilor din Țara Moldovei - informații aduse de oamenii care în anii deficitari de după primul război mondial umblau ca și acum în căutare de alimente - au venit și au cumpărat, la marginea de nord și vest a satului Rădiu (Fălciuă, un rest
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nostru, ca să hotărâm satul Broștenilor. Deci noi am înblat și am ales de cătră locul târgu(luiă locul satului. Să începe hotarul satului Broștenilor de sus de gura drumului ce vine din Lohan, deci pre drum la dial până supt podgoria, preste capul podgoriei din gios deci pogoară în Lohan și de acii Lohanul în sus până Vale(aă Popii și spre Crasna înprotiva locului până în hotarul Crasnei. Din vatra satului din gios în mijlocul satului la casa lui Curățe din sus
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]