2,275 matches
-
în Manifest, textul din fruntea primului număr al revistei „unu”, mai telegrafic decât Aviograma din „75 HP”: „avion/ t.f.f. - radio/ televiziune [...] artă ritm viteză neprevăzut granit.” Trei ani mai târziu, în aceeași revistă, Paul Sterian, în consens cu (anti) poetica întregii avangarde, care opune poeziei și romanului, literaturii în general, reportajul, scrie: „Jos cu poeții!”, adăugând: „Să vie cel cu o mie de ochi, o mie de urechi, o mie de picioare, o mie de telegrame, o mie de condeie
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
littéraires” ș.a. A publicat și a prefațat traduceri în română din J.D. Salinger, Thomas Wolfe, Kurt Vonnegut Jr., Dylan Thomas, Ken Kesey și traduceri în engleză din poeți români contemporani. În 1982 îi apare studiul de sinteză Anatomia balenei albe. Poetica romanului american epopeic-simbolic, distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. După emigrare, a colaborat la revista „Agora”, a tradus în limba engleză și a comentat volume din versurile lui Anghel Dumbrăveanu, Dorin Tudoran, Lucian Blaga. Este coeditor al revistei
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
de referință în domeniu. Anatomia balenei albe este o contribuție, impecabil articulată metodologic, la explorarea tipologică a romanului american, aflat în curs de a-și impune canoanele proprii, în contrast cu cele europene consacrate. Conform lui C.-P., într-o atare întreprindere poetica ar beneficia de o perspectivă privilegiată asupra structurii multiplu etajate a romanului: planul tematic, arhitectura interioară, procesele semnificative și, respectiv, funcționarea retorică a discursului. În studiul lui C.-P., capodopera lui Herman Melville, Moby Dick, devine paradigma tare a unui
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
tip de roman numit epopeic-simbolic (mitopoetic), a cărui descendență este urmărită până la Thomas Wolfe. În special în dimensiunea sa metapoetică modelul melvillian este proiectat ulterior asupra romanului american și european modern, urmărindu-i-se tentaculele până la narațiunea postmodernistă. Nu numai poetica și exegeza de text profită de pe urma acestei practici interpretative, ci și un anumit tip de comparatism intertextual, folosind opera unui autor drept grilă de referință pentru comentarea altor opere, din timpuri și din spații culturale diferite. Hermeneutical Desire and Critical
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
în română, tălmăcitor și comentator al culturii românești peste Ocean, C.-P. este exemplarul unei specii mai degrabă rare: teoreticianul inspirat, cu fler speculativ, dublat de un practician meticulos, cu acces la tehnologia analitică de vârf. SCRIERI: Anatomia balenei albe. Poetica romanului american epopeic simbolic, București, 1982; Hermeneutical Desire and Critical Rewriting. Narrative Interpretation in the Wake of Poststructuralism, New York, 1992; ed. (Tentație hermeneutică și rescriere critică), tr. Corina Tiron, București, 2000; The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
lui Bacovia, Bacău, 1999; Marian Papahagi, Sanda Cherata, Emma Tămâianu, Teodor Vușcan, Concordanța poeziilor lui George Bacovia, introd. Sanda Cherata, Cluj-Napoca, 1999; Radu Petrescu, G. Bacovia, Pitești, 1999; Constantin Călin, Dosarul Bacovia, I, București, 1999; Cărtărescu, Postmodernismul, 284-285; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 86-107; Dicț. esențial, 49-52; Gheorghe Grigurcu, [G. Bacovia], RL, 2000, 30, 43-44, 2001, 20; Eugen Simion, Introducere la George Bacovia, Opere, îngr. Mircea Coloșenco, București, 2001; Marilena Donea, George Bacovia. Biobliografie, Bacău, 2001; Ion Bogdan Lefter, Bacovia
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
1973; Pensula și dalta, îngr. G. Pienescu, București, 1973; Articole vorbite. Conferințe radiofonice, îngr. Victor Crăciun, București, 1974; Stihuri, îngr. și pref. Al. Piru, Craiova, 1974; Povestirile boabei și ale fărâmei, îngr. Mitzura și Baruțu T. Arghezi, Cluj-Napoca, 1974; Ars poetica, îngr. Ilie Guțan, Cluj-Napoca, 1974; Caligula, postfață Z. Sângeorzan, București, 1975; Poezia filosofică, îngr. și pref. Elena Zaharia-Filipaș, București, 1976; Zdreanță, Craiova, 1977; Cuvinte potrivite, postfață Gh. Grigurcu, București, 1977; Pamflete, îngr. și pref. Mariana Ionescu, București, 1979; Versuri, I-
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
40-61; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 23-28; Manolescu, Arca, III, 35-54; Dimisianu, Lecturi, 41-50; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 37-49; Sorescu, Liricul, 143-197; Zaciu, Viaticum, 259-305; Dorina Grăsoiu, „Bătălia” Arghezi, Cluj-Napoca, 1984; Emilia Parpală, Poetica lui Tudor Arghezi, București, 1984; Pop, Jocul, 97-116; Scarlat, Ist. poeziei, III, 125-184, IV, 139-143; Adrian Anghelescu, Barocul în proza lui Arghezi, București, 1988; Livius Petru Bercea, Lexicul poetic arghezian, Timișoara, 1988; Elvira Sorohan, Grotescul arghezian, RITL, 1988, 1-2; Mihăilescu
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Cărtărescu, Postmodernismul, 279-284, 296-298; Aurel Ciulei, Tudor Arghezi, romancierul, pref. Al. Balaci, București, 1999; Cornel Munteanu, Pamfletul ca discurs literar, București, 1999, passim; George, Reveniri, 134-136, 146-160, 339-340; Nicolae Manolescu, Inutile silogisme de morală practică, RL, 2000, 22; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 108-136; Dicț. esențial, 35-41; Baruțu T. Arghezi, „Duhovnicească”, „Psalmi”, „Testament” de T. Arghezi, Cluj-Napoca, 2001; Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, pref. Nicolae Balotă, Cluj-Napoca, 2001; Popa, Ist. lit., I, 1122-1132, passim; Vârgolici, Portrete, 302-328; Alex. Ștefănescu
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și clasificarea poveștilor, legile epicii populare, experimentul folcloric, teoriile asupra basmului. Studiul impune prin excelenta sintetizare a unui material impresionant, prin bogăția faptelor observate direct, în sfârșit, prin limpezimea, concizia și accesibilitatea expunerii. Poetică folclorică (1979) propune o despărțire de poeticile clasice care s-au ocupat de folclor și care sporesc „opacitatea față de specificul folcloric cu cât sunt urmate cu mai multă fidelitate”. În replică la aceste poetici, sunt relevate „normele populare care condiționează creația poetică”, autorul avansând cu prudență, „fără
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
prudență, „fără evaluări tranșante, atât de dăunătoare într-un domeniu stăpânit de alte orizonturi spirituale și de alte ierarhizări valorice”, pe terenul acestui nou mod de a concepe examinarea poetică a producțiunilor populare. Din întreaga demonstrație se desprinde ideea că poetica populară este un domeniu pe deplin autonom, opinie exprimată într-o măsură mai mare sau mai mică și de Hegel, Ramon Menéndez Pidal, Léon Pineau, Otto Böckel, C. Brăiloiu, G. Ibrăileanu, D. Caracostea, la care B. face referiri. În Folclorul
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
acțiunea prin episoade adiționale, mai mult sau mai puțin aderente la trunchiul epic, introduce situații neașteptate, surprinzătoare, provoacă întorsături ilariante de situații, deznodăminte imprevizibile, îmbină tragicul și comicul, dramaticul și grotescul, recurge la încifrări, la travestituri, întrebuințează „măști”, inclusiv animaliere. Poetica b. vizează impresionarea bruscă, producerea de uimire, de meraviglia. În terminologia estetică actuală, termenul b. e concurat de cuvântul „manierism”, propus de Ernst Robert Curtius, adoptat de G.-R. Hocke. Discuțiile referitoare la delimitarea sferei semantice a fiecăruia dintre acești
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
Fastul montărilor, dezlănțuirile carnavalești, jocul și goana măștilor, pofta de ceremonial insinuează ideea teatralității. Surparea idealului eterist, deșteptând - în replică - simțul actoricesc al lui Hrisant, pledează pentru ideea unei istorii consumate ca farsă. Barochismul cărții este indiscutabil. Se întâlnesc aici poetica preaplinului, tehnica aglomerativă, laitmotivul ubi sunt și, desigur, amenințarea Trimisului (adică, motivul „omului secret” al barocului). Străinul „ce nu mai sosea” infiltrează în toți porii narațiunii spaima, prin dilatarea fricii obscure. Umbra Trimisului, inițial așteptat, devine o amenințare, o promisiune
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
originală în limba franceză, publicată în diverse reviste din Franța și Elveția, inițial sub pseudonimul Annie Lucens. În 1989 îi sunt tipărite la Lausanne trei plachete de versuri, reunind paginile editate anterior, urmate, în 1990, de un volum de proza poetica (Phrases pour la vie quotidienne - 1989), care reconstituie lupta interioară pentru supraviețuire în decursul ultimului an de dictatură. Sub titlul Fraze pentru viața de fiecare zi - 1989, acelasi volum va fi tipărit, în traducerea Irinei Eliade, si la București, în
BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
eseist în „Umanitatea”, cu o recenzie la un volum de versuri al lui Nichifor Crainic), și 1921 (când matematicianul pleacă în Germania pentru doctorat) și o a doua, efectiv „incendiară”, între 1927 și 1930. Articolele publicate acum, în „Ideea europeană” (Poetica domnului Arghezi și Evoluția poeziei lirice, după E. Lovinescu), „Viața literară” (Poezia leneșă), „Ultima oră” (Răsăritul crailor, Legenda și somnul în poezia lui Blaga) și „Vremea” (Salut în Novalis) evidențiază, spectaculos ca un foc de artificii al spiritului, un crez
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Berbilian, Ion Barbu. Amintiri, București, 1975; Zaciu, Lecturi, 129-133; Tașcu, Incidențe, 104-108; Negoițescu, Analize, 243-250; Papahagi, Exerciții, 48-86; Caraion, Pălărierul, 95-108; Ion Barbu interpretat de..., îngr. și pref. George Gibescu, București, 1976; Pop, Transcrieri, 165-173; Baltag, Polemos, 50-75; Dorin Teodorescu, Poetica lui Ion Barbu, Craiova, 1978; Sorescu, Interpretări, 6-32; Șerban Foarță, Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, Timișoara, 1980; Papahagi, Eros, 77-109; Petrescu, Configurații, 189-209; Mircea Scarlat, Ion Barbu. Poezie și deziderat, București, 1981; Alexandru Ciorănescu, Ion Barbu, New York, 1981; ed.
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Opera literară a lui Ion Barbu, București, 1990; Lovinescu, Unde scurte, I, 346-348; Negoițescu, Ist. lit., I, 283-284; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992, 65-76; Alex. Ștefănescu, Ion Barbu, RL, 1993, 28; Ierunca, Subiect, 54-56; Ioana Em. Petrescu, Ion Barbu și poetica postmodernismului, București, 1993; Geo Șerban, Ion Barbu - ecuația anului 1940, RL, 1994, 38; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 32-43; Caraion, Tristețe, 73-81; Cezar Baltag, Ion Barbu între dinamica alternativei și soluția plotiniană, VR, 1995, 3-4; Papahagi, Interpretări, 35-39
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Interpretări, 35-39; Pop, Recapitulări, 87-133; Eugen Simion, Puțină epistologie, CC, 1995, 3-4; Micu, Scurtă ist., II, 302-305, 399-405; Marian Barbu, Simona Barbu, Simbolistica poeziei lui Ion Barbu, București, 1997; Marin Sorescu, Bibliotecă de poezie românească, București, 1997, 329-334; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 167-187; Dicț. analitic., I, 316-318, II, 184-186, 282-284, III, 111-113, 257-259, IV, 39-41, 331-335; Mihai Botez, În oglinzi paralele. Însemnări despre Ion Barbu, București, 1999; Simion, Fragmente, III, 163-176; Cărtărescu, Postmodernismul, 276-279; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 11-24; Eugen Simion
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
carență de originalitate. Fii fericirea mea! (1923), Zoologice (1941) și Thalassa (1941) (ultimele două premiate de Academia Română), Acropole (1945) - toate uzează de aceleași motive: marea, momentul despărțirii, țipătul dezolant al pescărușului, ploaia, corabia care se îndepărtează. O oarecare distanțare de poetica simbolistă se simte în volumul Zăpada mieilor (1944), dar timbrul redevine puternic bacovian în Lacrimile pământului (1944). În acest volum, B. părăsește universul marin pentru a evoca parcuri unde „cad frunze, funerar”. În ceea ce privește romanele, se pare că B. folosește o
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
Märchen und Märchenvarianten nach dem System der Märchentypen Antti Aarnes, Helsinki, 1928; I.-A. Candrea, Lumea basmelor, București, 1932; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965; Ovidiu Bârlea, Poveștile lui Creangă, București, 1967; Ovidiu Papadima, Literatura populară română. Din istoria și poetica ei, București, 1968, 509-573; Vladimir I. Propp, Morfologia basmului, tr. Radu Nicolau, îngr. și introd. Radu Niculescu, București, 1970; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 47-54, 327-362; N. Roșianu, Stereotipia basmului, București, 1973; Vladimir I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Preocuparea pentru purificarea exprimării literare de ceea ce filologul blăjean consideră a fi elemente străine se vădește și în Elemente de poetică, metrică și versificațiune (1860), cea dintâi poetică românească amplă. Alcătuită în spiritul retoricilor antice, cartea cuprinde și referiri la poetica arabă, primele la noi. Lucrarea studiază „natura” și „forma” poeziei, adică ceea ce constituie obiectul artei literare, precum și problemele care aparțin exprimării artistice. După C., frumosul reprezintă o armonie; scopul prim al artei se află în ea însăși, un altul fiind
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
sale de toată ziua. În acest sens înseamnă Aristotel poezia, spre distincțiune de alte arte, ca pe aceea a cărei mediu de manifestare este cuvântul, chiar daca acesta n-ar deveni prin declamațiune la espresiune sensibilă. În astă privință zice în Poetica, cap. 6, la fine: "Tragedia face efect fără reprezentare și fără actori" și cap. 27: Tragedia face impresiune și fără mișcare, ca epopea, căci ființa ei adevărată cunoaștem prin citire" (Singur acesta e înțelesul adevărat a locului din urmă; ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vezi și P.P. Negulescu, „Problema cosmologică”, în Scrieri inedite, vol. IV, Editura Academiei, București, 1977, p. 393. 64. Jean Starobinski, Textul și interpretul, traducere de Ion Pop, Editura Univers, București, 1985. 65. Ov. Papadima, Literatura populară română. Din istoria și poetica ei, Editura pentru Literatură, București, 1968. 66. Mircea Eliade, „Ierburile de sub cruce”, în Revista Fundațiilor Regale, noiembrie 1939, an VI, nr. 11, pp. 353-369. 67. Frații Grimm, Povești alese, vol. I, Editura Tineretului, București, 1960, pp. 72-76. În unele privințe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ingarden referitoare la zonele de nedeterminare din literatură și din cel al dezvoltării ei de către Wolfgang Iser și alți cîțiva critici germani, naratologia a început recent să examineze mai amănunțit această problemă. În Rusia, Boris Uspenski și-a dedicat lucrarea Poetica compoziției unei studiu comparativ al perspectivizării în literatură și pictură 275. Ca prim rezultat al acestor investigații, putem afirma că pentru evaluarea apartenenței la spațiul narat este necesară o normă diferită de aceea care poate fi aplicată prezentării spațiului într-
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Method, New Haven 1955. Friedman, Norman, "Point of View in Fiction. The Development of a Critical Concept", PMLA 70 (1955), 1160-1184. Fries, Charles C., The Structure of English, New York 1952. Füger, Wilhelm, "Das Nichtwissen des Erzählers in Fieldings Joseph Andrews", Poetica 10 (1978), 188-216. Füger, W., "Zur Tiefenstruktur des Narrativen. Prolegomena zu einer generativen `Grammatik´ des Erzählens", Poetica 5 (1972), 268-292. Funke, Otto, "Zur ‚Erlebten Rede' bei Galsworthy", Englische Studien 64 (1929), 450-474. Genette, Gérard, Narrative Discourse (Figures III), trad. Jane
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]