1,649 matches
-
citează zece, Sf. Dionisie - șase, Sf. I. Damaschin - două. Alte texte, doar trei: hirotonia monahală, slujba morților și agheasma cea mare. Dincolo de numărul tainelor acceptate, trebuie menționat faptul că există o diferență esențială între Sfintele taine și sacramente. Harul se pogoară și asupra unor lucrări sfinte (sacramentalia), care nu sunt însă taine: sfințirea bisericii, a crucilor și a icoanelor, a apei și a roadelor pământului, slujba înmormântării, voturile monahale, binecuvântarea liturgică și preo țească, semnul crucii și rugăciunea. cele șapte taine
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
văzut ca o infirmitate, dezarticulat, ironizat, persiflat prin reducere la absurd. Deasupra altor schițe de portret e prinsă câte o tăbliță explicativă, traducând simpatia sau prețuirea. Astfel, Dan Petrașincu, Ieronim Șerbu și Horia Liman sunt „discobolii”, iar Mihail Celarianu „seraful pogorât printre oameni”. Delimitându-se, memorialistul era în fond un cerebral ultrarafinat, care își revendica de la latini interesul pentru expresia clară, „liniară, geometrică, arhitecturală”, iar de la „rasa” sa de moldoveni, un anumit echilibru. Pagini de jurnal evocând ambianța de la Sburătorul au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași). Multiplicând exercițiile de stil pe marginea încercării de a circumscrie o nouă viziune asupra Evului Mediu românesc, versurile exprimă acum o stare de spirit senzual euforică. După realizarea unor retrospective în Mierla de la Casa Pogor (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași) și Dincolo de disperare (1995), V. selectează „80 de poeme inedite” în Lucianograme (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), îmbinând într-o notă specifică melancolia generată de contemplarea curgerii timpului în spațiul crepuscular ieșean și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
două decenii scurse de la Mona-Monada la Lucianograme. SCRIERI: Mona-Monada, Iași, 1981; Despre felul cum înaintez, București, 1983; Să alergăm împreună, Iași, 1985; Fiul omului, București, 1986; Verile după Conachi, Iași, 1990; Albumul Iași (în colaborare), Iași, 1994; Mierla de la Casa Pogor, introd. Eugen Simion, Iași, 1994; Dincolo de disperare, Timișoara, 1995; Monografia cimitirului Eternitatea (în colaborare), Iași, 1996; Prin Iașii de odinioară (în colaborare), Iași, 1996; Iașii între legendă și istorie (în colaborare), Iași, 1997; Lucianograme, Botoșani, 1999; Poeme-Poèmes, ed. bilingvă, Oradea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
China. Carte de turism și masaj oriental, București, 2000; Grenade și îngeri. Proze cezariene, Iași, 2001; Atelier de potcovit inorogi, pref. Ioan Holban, Iași, 2003; Iași - citadelă europeană (în colaborare), Iași, 2003. Ediții, antologii: Parlamentari, prefecți, primari de odinioară - Vasile Pogor și Nicolae Gane, Iași, 1993; Mihai Codreanu, Blestemat la neuitare, Timișoara, 1996; Ștefan Vasiliu, Darul duhovniciei, Iași, 1997; Iași, orașul din inimă, pref. Al. Zub, Iași, 1999 (în colaborare cu Iolanda Vasiliu, Liviu Constantin Rusu și Olga Rusu); Cezar Petrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
Milea, Lucianograme, APF, 1990, 2; Val Condurache, „Mă’ntrup din nou în versul desuet”, RL, 1990, 17; Lucian Alexiu, Linia maritimă Vasiliu, O, 1990, 21; Ioan Holban, Lihtisul și melanholia, CRC, 1990, 25; Virgil Mihaiu, Ecouri din Conachi la Casa Pogor, ST, 1990, 8; Coșovei, Pornind, 181-185; Luminița Urs, Între două lumi..., ECH, 1992, 1-2; Traian T. Coșovei, Lucian Vasiliu - După 20 de ani, CNT, 1993, 18; Nichita Danilov, Apocalipsa de carton, Iași, 1993, 88-92; Țeposu, Istoria, 64-65; Alex. Ștefănescu, Născut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
1-2; Traian T. Coșovei, Lucian Vasiliu - După 20 de ani, CNT, 1993, 18; Nichita Danilov, Apocalipsa de carton, Iași, 1993, 88-92; Țeposu, Istoria, 64-65; Alex. Ștefănescu, Născut la minus douăzeci și patru de grade, RL, 1994, 48; Alexandru Pintescu, „Mierla de la Casa Pogor”, PSS, 1994, 10-12; Dan Stanca, Poezie fără frontiere, VR, 1995, 3-4; Cornel Moraru, Lucianograme, VTRA, 1995, 7; Dumitru Mureșan, Gâlceava trupului cu spiritul, VTRA, 1995, 7; Ștefan Ion Ghilimescu, Pince-nez-ul poesco-teatral al lui Lucian Vasiliu, LCF, 1995, 36; Ioan Holban
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
Ilie, care se bucura de o mare popularitate în primul secol după Cristos. Cartea a treia a Regilor (cap. 17) relatează episodul în care Achaab, regele Israelului, primește o lecție severă din partea profetului care, vreme îndelungată, nu lasă să se pogoare apă din cer peste regatul Iudeii. În al treilea rând, martorii „putere au peste ape ca să le schimbe în sânge și să bată pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor voi” (11,6). Această ultimă caracteristică supraomenească este o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o pune în lucrare, în fața ei. Și face pământul și pe locuitorii de pe el să se închine (ΒΔ≅Φ6Λ<ΖΦ≅ΛΦ4<) primei fiare, a cărei rană de moarte fusese vindecată. 13Și face semne mari, încât și foc face să se pogoare din cer, pe pământ, înaintea oamenilor; 14și amăgește locuitorii pământului prin semnele (6∀ℜ Β8∀< ϑ≅⋅Η 6∀ϑ≅46≅¬<ϑ∀Η ƒΒℜ ϑ↑Η (↑Η ∗4 ϑ Φ0:γ ℘∀) ce i s‑au dat să facă înaintea fiarei, zicând
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
stăpânirea celei dintâi fiare o pune în lucrare în fața ei. Și face pământul și pe locuitorii de pe el să se închine primei fiare, a cărei rană de moarte fusese vindecată. Și face semne mari, încât și foc face să se pogoare din cer, pe pământ înaintea oamenilor. Și amăgește locuitorii pământului” etc. După cum am văzut, propaganda pseudoprofetului din capitolul 13 al Apocalipsei - sluga balaurului - nu se reduce la discursuri mincinoase, ci cuprinde, de asemenea, o serie de false minuni, în scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
învață că sunt două parusii ale Mântuitorului nostru, Cristos. Cea dintâi, cea după trup, a fost lipsită de slavă; el s‑a arătat în chip smerit. În schimb, a doua parusie a fost profețită ca una slăvită: el se va pogorî din ceruri întru putere, însoțit de îngeri și în slava Tatălui. Înaintemergătorul celei dintâi parusii a fost Ioan Botezătorul; a doua parusie, atunci când [Mântuitorul] va veni cu slavă, va fi descoperită de Enoh, Ilie și Ioan Teologul. Iată iubirea de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
eu? Ce dumnezeu este mare, dacă nu eu? Cine va putea să se împotrivească puterii mele?” Va face să se miște munții înaintea ochilor celor de față; va merge pe mare fără să își ude picioarele; va face să se pogoare foc din înaltul cerului și va schimba ziua în noapte și noaptea în zi; va mișca soarele acolo unde va voi, într‑un cuvânt, va arăta celor de față că, prin puterea fantasmagoriei sale, toate elementele pământului și ale mării
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
însuși spune în Evanghelii: „Veți vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului împreună cu îngerii săi” (cf. Mt. 24,30). Iar fericitul Pavel: „Că la un semn poruncitor, la glasul arhanghelului și‑n trâmbița lui Dumnezeu, Însuși Domnul Se va pogorî din cer, și cei morți întru Cristos vor învia întâi; după aceea noi, cei vii, cei rămași, împreună cu ei vom fi răpiți în nori ca să‑l întâmpinăm pe Domnul în văzduh; și astfel pururi cu Domnul vom fi” (1Tes. 4
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
unor aspecte ale vieții sociale și artistice contemporane. În paginile gazetei se mai găsesc informații referitoare la procesul de imoralitate intentat lui Titu Maiorescu, precum și o scrisoare de susținere semnată de prietenii criticului, Iacob Negruzzi, P. P. Carp și Vasile Pogor. Cu versuri și proză e prezent N. T. Orășanu, autor prolific, dar neinspirat și fără spirit critic. Totuși, amintirile sale din copilărie conservă un nucleu emotiv care le face interesante. Într-un articol de critică, Studie literarie. Heinrich Heine, Th.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288549_a_289878]
-
deplină în gândurile de viitor. Cu alese sentimente de stimă, Eugen Dimitriu 2 Suceava, 15 februarie 1983 Mult Stimate Domnule Niculăiasa, 208 Ion Arhip, directorul Complexului Muzeistic Iași, de la Palatul Culturii. În 1977, însoțit de muzeograful Liviu Rusu, de la Casa Pogor, a trecut prin Suceava, luându-mă la Fălticeni, pentru a-i conduce pe urmele lui Ion Creangă. Am ajuns spre Apa Moldovei, Rădășeni, Lămășeni, unde ne-a primit învățătorul Mihai Niculăiasa. Aici și a uitat Ion Arhip pălăria..., pe care
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Vasiliu-Birlic, care a murit de cancer. 223 La scurtă vreme, cu același diagnostic, se stinge și soțul Elenei Păpușanu. 162 PETROVICI-POP, Ecaterina 1 Suceava, 1971 Mult Stimată Doamnă Petrovici, Acum aproape o lună, având unele treburi pe la Muzeul Literaturii (Casa Pogor), am trecut și pe la Dumneavoastră, dar l-am găsit numai pe Dl. Petrovici. Sper ca într-o viitoare călătorie spre Iași, să vă întâlnesc. O voi lua și pe soția mea, pentru a viziona un spectacol la Teatrul Național. Nădăjduiesc
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
culturală a Fălticenilor. O dată cu mulțumirile ce vi le adresez, îmi revin în minte frumoasele zile petrecute în București, la reciclare, între atâția colegi care și-au pus munca în slujba frumosului. Vă mărturisesc că fiecare trecere a mea pe la Casa Pogor și întâlnirea unor amici pe care-i prețuiesc din tot sufletul, a însemnat un moment de deconectare, de odihnă pe mările acestei lumi în veșnică furtună. Admir strădania Dv. - a celor din Casa Pogor - de a strânge cât mai multe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fiecare trecere a mea pe la Casa Pogor și întâlnirea unor amici pe care-i prețuiesc din tot sufletul, a însemnat un moment de deconectare, de odihnă pe mările acestei lumi în veșnică furtună. Admir strădania Dv. - a celor din Casa Pogor - de a strânge cât mai multe date despre șugubățul povestitor de la Humulești, trăitor o vreme pe meleaguri fălticenene și ieșene. Trecând în revistă cunoștințele despre trecerea lui Creangă prin Fălticeni, vă pot spune că pe Ulița Rădășenilor se păstrează casa
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
am stabilit cu precizie locul unde a fost crâșma fetei vornicului din Rădășeni. Pe aceeași Uliță, peste drum de casa lui Pavel Ciubotaru, a fost casa unde a funcționat Școala de catiheți. O spune și institutorul 328 Muzeografă la Casa Pogor, emigrată ulterior în S.U.A. 274 fălticenean Vasile Costăchescu, în „Istoria orașului Fălticeni” (1941). Din lemnul acestei școli, și-a durat o căsuță în aceeași curte, o văduvă (azi decedată). Din fericire, am o poză (nu-i grozav de bună) a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
memoriale. E o lume feerică, plină de poezie. Multe imagini sunt luate de pe Ulița Rădășenilor, unele legate de urmele lui Creangă. Cred că ați putea să-l înțelegeți mai bine pe marele povestitor, încadrat în 329 Intenția celor de la Casa Pogor era de a scoate un album „Ion Creangă” pe care până la urmă l-au editat în frumoase condiții grafice, fără să facă vreo mențiune în prefață că i-am condus 2-3 zile pe toate coclaurile, până la Rădășeni și Baia, pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Fălticeni, una la Casa de Cultură a sindicatelor din Suceava și a patra la Clubul balnear din Vatra-Dornei). Durează o oră și un sfert, comentariul liber. Organizați o asemenea conferință (titlul: Case și locuri memoriale din Fălticeni) sub egida Casei Pogor, chiar în incinta Muzeului sau unde credeți de cuviință și n-o să vă pară rău! Cred că ar fi amator de o asemenea treabă, chiar ilustrul profesor C. Ciopraga. Invitați redactori de la „Cronica” și „Convorbiri literare”. D-nii Aurel Leon și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
alții de Alf Leonard, Jindra Hușkova și G. Tutoveanu. „Galeria” posedă un mare număr din edițiile Creangă apărute în decursul vremii, preluate de la D-na Stino ca donație, după moartea soțului ei. Sunt gata să însoțesc echipa ieșeană de la Casa Pogor 331 care ar veni la Fălticeni. Se pot face multe fotografii. În cazul când găsiți utilă sugestia mea de a conferenția la Iași, vă rog să mă înștiințați. Închei, pentru că luându-mă cu vorba (mai precis cu scrisul), am uitat
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
lui Văcariu îi doresc să nu-și potolească foamea pantagruelică pentru documente inedite. Neobosiților Dv. colegi, D na și Dl. Parascan, aceeași prețuire. Succes tuturor pe ogorul literelor. Respectuoase sărutări de mâini, Eugen Dimitriu 330 Din păcate, ieșenii de la Casa Pogor nu bănuiesc ce-au pierdut neluând în seamă sugestia mea, de-a le prezenta Fălticenii - color - învăluit în poezie, cu documentare solidă și expunere liberă. 331 Echipa ieșeană, alcătuită din directorul Complexului Muzeistic, Ion Arhip și muzeograful Liviu Rusu, de la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
bănuiesc ce-au pierdut neluând în seamă sugestia mea, de-a le prezenta Fălticenii - color - învăluit în poezie, cu documentare solidă și expunere liberă. 331 Echipa ieșeană, alcătuită din directorul Complexului Muzeistic, Ion Arhip și muzeograful Liviu Rusu, de la Casa Pogor, fotograf artist, a poposit într-o dimineață la Muzeul din Suceava și cerându-mă directorului, m-au dus cu ei, timp de 3 zile, pe urmele lui Creangă... 277 ZILIERU, Horia 332 1 Suceava, 4 noiembrie 1970 Mult Stimate Domnule
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
bucuriei" Aceasta este o carte excepțională despre viața unui monah excepțional. Un arhimandrit fericit să asculte Bach și Vivaldi, să-l citească pe Dostoievski sau Coșbuc, fiind convins că „toată darea cea bună și tot darul desăvârșit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor” (Iacov 1, 17). Părintele Teofil vine ca un bulgăre de lumină filocalică dintr-o lume aproape invizibilă în vacarmul isteric al vieții de oraș. Marcat de tradiția rurală în care a crescut, părintele Teofil aduce printre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]