151,580 matches
-
trebui să nu descurajeze în fața infinitelor digresiuni, în fața acelor ,burți narative" pe care romancierul le justifică undeva teoretic, a locvacității de nestăvilit a multor personaje care alt rost nu au în roman decât acela de a expune teoriile brebaniene despre politică, filosofie, rolul personalităților istorice etc. Personaje care de fapt îl dublează pe autor (sau el își dublează personajele) pentru că, netemător de repetiții, Breban intervine mereu în text pentru a enunța el însuși, cam în aceiași termeni, bine știutele teorii. Scrisorile
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
în numele Partidului Național }ărănesc nu va putea niciodată să facă parte din alt partid, chiar dacă inima sa a bătut întotdeauna pentru liberalism. Și cel puțin două din cărțile publicate de el în ultimii ani, Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România (dialog cu Sorin Antohi) și Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale, demonstrează fără echivoc acest lucru. În mod paradoxal, Pentru Europa se dovedește a fi o carte mai actuală astăzi decît în urmă cu zece ani
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
doar acele valori care au un corespondent în universalitate? Dar la scară europeană ideile populare și cele socialiste se bucură de mai mare succes decît cele liberale (dovadă, ponderea și influența disproporționată pe care o au ,Internaționalele" respective la scara politicii europene). Modelul propus de Adrian Marino este unul pe deplin rațional, de o logică impecabilă, dar, tocmai de aceea, utopic. Pe lume există spirite carteziene, intelectuali lucizi care pot alege în orice moment soluțiile de ,bun simț", oameni de cultură
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
acel cineva. A cîștigat alegerile de unul singur, iar Tăriceanu a ajuns premier datorită lui. Președintele nu e dispus să-și scurteze șederea la Cotroceni, doar ca să facă pe paratrăsnetul neexperimentatului lider liberal. Băsescu știe, pe pielea lui, că în politică nu se cîștigă cu amabilitate și cu jumătăți de măsură. Dacă Tăriceanu pierde ca politician se poate întoarce liniștit la afacerile și la motocicletele lui. Lui Băsescu ce i-ar rămîne de făcut? Să devină regele înghețatei din România după
Cine cîștigă din meciul Băsescu-Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11445_a_12770]
-
european a generației tinere și în seama contribuției profesorului Motru. Mihai Ralea, în 1924, scria că Motru, prin ,pasiunea ideilor pentru idei", prin absența ,îndărătniciei osificate" și a ,dezorientării lipsită de credințe", este un ,gânditor occidental într-o țară de politică, de afaceri și arivism". D. D. Roșca vedea în el ,un exponent al culturii române în cadrul european", iar Nichifor Crainic îl lăuda pe ,exemplarul academic de o distincție occidentală". Vasile Băncilă, referindu-se la una dintre lucrările reprezentative ale filosofului
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
câte s-ar părea, nici regele nu vede cu ochi buni că Brătianu, pe care nu-l stimează, e atât de bine tratat peste hotare. Domnul Ionescu nu crede că domnul Titulescu își va putea croi drum în România cu politica lui amicală față de Rusia. Ea stârnește o mare împotrivire atât din partea regelui, cât și a unor largi cercuri din țară. De altfel, domnul Titulescu nu face această politică din convingere, ci urmărește doar să-și păstreze postul. Titulescu a avut
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
crede că domnul Titulescu își va putea croi drum în România cu politica lui amicală față de Rusia. Ea stârnește o mare împotrivire atât din partea regelui, cât și a unor largi cercuri din țară. De altfel, domnul Titulescu nu face această politică din convingere, ci urmărește doar să-și păstreze postul. Titulescu a avut recent o convorbire cu Vaida, încercând să afle dacă acesta l-ar menține ministru de Externe într-un eventual viitor guvern. Iar când Vaida s-a exprimat împotriva
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
convingere, ci urmărește doar să-și păstreze postul. Titulescu a avut recent o convorbire cu Vaida, încercând să afle dacă acesta l-ar menține ministru de Externe într-un eventual viitor guvern. Iar când Vaida s-a exprimat împotriva continuării politicii de prietenie cu Rusia, domnul Titulescu s-a declarat numaidecât gata să renunțe la ea în caz că ar fi cooptat într-un guvern Vaida". Socotind, pesemne, că spusele vizitatorului bucureștean meritau cunoscute și de alți directori din minister, după ce a semnat
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
în care oamenii comunică, să vedem imaginarul și simbolistica raporturilor amoroase și sexuale. Astfel încît, adaugă Yannick Carré, într-o carte densă, erudită și bine documentată, Sărutul pe gură în Evul Mediu 1, sărutul poate să explice "pînă și mutațiile politicii, religiei și ale sistemului de valori". În Evul Mediu, sărutul avea o considerabilă importanță socio-politică. El avea valoarea unui contract sau a unui pact. Pentru a pecetlui jurămîntul de fidelitate reciprocă între senior și vasalul său, cei doi schimbau un
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
între senior și vasalul său, cei doi schimbau un sărut pe gură. Din cauza aceasta omul seniorului era desemnat drept ,om de gură și de mînă". Yannick Carré a arătat că era vorba, într-adevăr, de un angajament cu mare greutate. Politica sărutului O întreaga ierarhie a geografiei corporale organiza în consecință relațiile, de la sărutul picioarelor sau a genunchilor, sărutul mîinilor și pînă la sărutul pe obraz sau pe gură. Era vorba de obiceiuri vechi, de vreme ce Herodot relata deja despre astfel de
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
alte momente ale creației lui Ion Gheorghe; și orientat, ca o armada liric-războinică, înspre apele teritoriale ale inamicului. Surpriza este de a vedea cât de numeroase sunt secvențele anti-, cât de puțin ortodox e comunismul poetului în raport cu cel transformat în politică de stat. Câteva mostre: , În vatra focului ardea fierul rușinii;/ Prin scorbura cămășii de tort/ Li se-mplânta în pieptul stâng/ Semnul înfierării;/ Vuiau foalele s-ațâțe focul/ În care se coceau ștampilele;// Cei din semințiile trădării/ Ridicau cumplitele sigilii
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
plecarea lui T. Stolojan în timpul campaniei electorale: - ,Dragă Stolo..." etc., etc. l Imagine 2 TVR1 (22.07, ora 14): Domnul Traian Băsescu, cu vocea autoritară și rece, de președinte: - ,Pe mine, cel puțin, nu mă privește revenirea domnului Stolojan în politică"... În surdină, în stânga micului ecran, se aude prelucrarea de folclor: Pe drumul Damascului, Umblă PeNeLe hai-hui... l Mecca, la români: Podul de la Mărăcineni, județul Buzău. Deocamdată pelerinaje se organizează doar pentru politicieni, care sunt și filmați. În teritoriul patriei. Toate
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
H.-R.Patapievici, confirmă faptul, prezentînd extrase din dosar și nu avem cum să respingem ceva ce ni se probează cu documente. Ne punem totuși întrebarea: cum cineva șantajabil prin dosar, ca Doinaș, nu a putut fi împiedicat să critice politica culturală a regimului și chiar să se alăture unor acțiuni de protest cu miză care depășea culturalul? A fost unul din semnatarii scrisorii de susținere a lui Mircea Dinescu, disidentul arestat la domiciliu. Dar încă mai înainte a comis Doinaș
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
vedem ce se spune despre Buzura în aceeași Carte albă a Securității (vol. ,Istorii literare și artistice", doc. 275): ,Augustin Buzura este lucrat prin D.U.I. de către Securitatea județului Cluj, fiind semnalat cu aprecieri și comentarii necorespunzătoare referitor la politica culturală a partidului și statului. Are multe relații în mediul scriitoricesc din București, inclusiv cu elemente lucrate prin forme organizate de către noi sau luate în control, printre care și Eugen Simion, Dorin Tudoran, Nicolae Manolescu și alții". Așadar, ca în
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
uneori au avut soarta albinelor disprețuite de viespile ce le mîncau mierea. (Se poartă și la case mai mari). Unii dintre ei (Horia Andreescu, Cristian Brîncuși) au lucrat la structura de rezistență, împlantînd acei stîlpi care să poată susține o politică repertorială exprimată printr-o diversitate stilistică impresionantă. Alții (Nicolae Costin, Mioara Bâscă) Și-au asumat rolul de a face clădirea funcțională printr-o formulă pe cît de simplă, pe atît de eficientă: aplicarea unor forțe la un ansamblu de rezistențe
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
din partid, alianța PNL-PD a cîștigat alegerile, iar Traian Băsescu (nu Theodor Stolojan) a devenit președintele României. Și, totuși, Ion Cristoiu este invitat seară de seară pe la diverse televiziuni pentru a da verdicte și a face previziuni asupra evoluțiilor din politica românească. Iar lumea îl ascultă cu sufletul la gură. Penru că important este cum spune, nu ce spune Cristoiu. Discursul său este unul perfect comprehensibil, seducător, amestec de simplitate, înțelepciune și aparentă omnisciență. Cartea lui Marius Tucă este o carte
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
poem. Două articole se referă la starea filmului: Răspuns la o anchetă despre cinematograful sovietic și Cinema 33, ambele din 1933, dar dezvoltând considerații politice și estetice extinse peste limitele subiectului anunțat. Alte două texte se referă la relația dintre politică și artă, la jocul ipocrit la Sovietelor: Ridicare de cortină, din 1933, și O politică a spiritului, din 1934, despre implicațiile primului Congres al Scriitorilor din URSS. Un apel către studențime, tot din 1934, semnalează ofensiva fascistă. Dar centrul de
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
și Cinema 33, ambele din 1933, dar dezvoltând considerații politice și estetice extinse peste limitele subiectului anunțat. Alte două texte se referă la relația dintre politică și artă, la jocul ipocrit la Sovietelor: Ridicare de cortină, din 1933, și O politică a spiritului, din 1934, despre implicațiile primului Congres al Scriitorilor din URSS. Un apel către studențime, tot din 1934, semnalează ofensiva fascistă. Dar centrul de greutate al volumul îl constituie, așa cum spuneam, eseul Scriitorul în fața Revoluției, rămas în manuscris din
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
ridicat din umeri, iar eu nu fac anticameră, dacă nu am făcut în epoca veche, nu fac nici în asta. M.I.: Dar se poate face politică fără idei sau fiind nepăsător la idei? A.M.: Nu, nu, categoric nu se poate. Politica asta empirică, de relații personale, de clan, de învârteli, nu. Îmi repugnă fundamental acest gen de a face politică. Este o politică de tip primitiv, de clan. Clanul Ceaușescu... știți foarte bine, clanul Ceaușescu s-a suprapus partidului; partidul aproape
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
se poate face politică fără idei sau fiind nepăsător la idei? A.M.: Nu, nu, categoric nu se poate. Politica asta empirică, de relații personale, de clan, de învârteli, nu. Îmi repugnă fundamental acest gen de a face politică. Este o politică de tip primitiv, de clan. Clanul Ceaușescu... știți foarte bine, clanul Ceaușescu s-a suprapus partidului; partidul aproape nu mai exista. Nu exista decât sistemul de relații clientelare ale clanului Ceaușescu, care decidea totul. Asta este o veche reminiscență a
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
conduc lumea, nu, nu. Dar trebuie să avem un minimum de argumente teoretice care să ne justifice gesturile. Și să citim ceva. Dacă revistele noastre politice nu sunt citite de clasa politică...! Vă las să faceți o anchetă. Sunt Sfera Politicii, 22, Polis ... Câți oameni politici sunt abonați la aceste reviste? V-ați pus întrebarea asta? Cred că dacă v-ați pus-o ați avea mari decepții. M.I.: Domnule Marino, mi-ați reproșat pe parcursul acestei discuții, de câteva ori, că vă
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
interesează breasla, de fapt, cheltuind atunci, cum spusei rândul trecut,... orzul pe gâște... Domnul Sache, - scriam - pensionarul, juristul vestit, vechiul meu erou, m-a invitat în această toamnă în Cișmigiu, la o plimbare... Unde, ca de obicei, mai facem ceva politică... în toiul unei dispute, în care era vorba de dl N. Văcăroiu, marele nostru economist, un Hagi al finanțelor cu șosete scurte, a cărui figură dl Sache nu paote s-o sufere, zicându-i mârlanul cu aspect asiatic, m-a
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
autorul unei foarte pătrunzătoare prefețe la această antologie).Excepții sunt Valentina Tăzlăuanu (teatrolog de prestigiu) și Andrei }urcanu, refugiat spre sfârșitul alfabetului, prezent cu unele din cele mai acide considerații despre ,captivii semianalfabetismului" și despre ,celula suferindă" sub persecuția proastei politici. Autoflagelarea intelectualilor și autodetestarea basarabenilor sunt fenomene înrudite cu cele din România. Ne e comună ,euforia dezastrului", cum numea Andrei Pleșu starea generală postdecembristă, reflectată într-o publicistică foarte productivă în alarme și decepții naționale. Un foarte bun analist politic
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
care a făcut și ea progrese semnificative. Prin ce au mai bun, critica și literatura din Basarabia au ieșit din provincialism. Aceste metamorfoze nu vor putea fi oprite, chiar dacă nu știm deocamdată ce se va întâmpla cu Republica Moldova. Ca întotdeauna, politica se află în urma literaturii.
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
pentru mine s-au împotmolit cam la acest nivel. Chiar nu vedeam ce evenimente ar putea să mă scoată din această cvasiapatie, din dezamăgirea profundă în care m-au aruncat câteva din acțiunile familiei regale. Transformată în simplu ataș al politicii iliesciene, monarhia și-a spus, cel puțin pentru mine, ultimul cuvânt în materie de complicitate și renunțare la demnitate. Instrument docil în mâna pesedeilor, regalitatea română și-a pierdut ceea ce ar trebui să fie însăși esența sa ireductibilă: maiestatea. În ciuda
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]