15,917 matches
-
XIX. Aș fi tentat - dacă aș citi în poloneză - să interpretez semantica rigidă sau revărsată în multe componene ale onomasticii. Poate și datorită slavismului bine conservat în limba polonă, pot descifra printre rânduri, oricum impresionist: Kosici (inchizitorul orășelului), Pilsudski (1867-1935, politician și om de stat polonez, mareșal al Poloniei -n.tr.), Kolia Dovjenko (nume tipic rusesc; un băiat de la casa de copii), Isaaac Goldman (ucrainian din Odesa), Grișa (om bun, cu suflet), protopopul Avvakum (fire bisericoasă, blajină), Zolkiewski (hatman). În principiu
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
Wolksvagen, încă de pe vremea cînd "Skoda" ar mai fi putut exporta liniștită ceea ce știa să facă pînă la căderea Zidului Berlinului. Sînt cehii mai puțin sensibili la simbolurile lor pe 4 roți decît românii? Probabil că nu. Deosebirea e că politicienii lor n-au zgîndărit asemenea sensibilități și nici nu și-au făcut un punct de glorie din așa-zisa nevindere a țării, de dragul conservării etatismului la ei în țară. Această privatizare a "Daciei" Pitești are, dincolo de contractul propriu-zis cu Renault
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
în Balcani sînt eterne și că, prin urmare, orice efort de a pacifica regiunea este aprioric sortit eșecului. Zimmermann, pe de altă parte, susține o poziție mult mai nuanțată: catastrofă iugoslavă a fost rezultatul unor decizii luate la rece de politicieni obsedați de putere, pentru care naționalismul exacerbat a fost o armă perfectă în manipularea mulțimilor. Cum arata Eric Hobsbawm, faimosul istoric britanic, pentru elitele autoritarismului etnocentric, manevrarea simbolurilor trecutului este o metodă de guvernare (legitimare) privilegiată. Firește, Kaplan nu a
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
uite", a exclamat unul dintre ei, "un cântec pe care nu l-am mai auzit de-un sfert de veac: ăAseară ți-am luat băsma!a" Întâmplarea a făcut ca în aceeași zi să stăm de vorbă cu un tânăr politician, membru al "coaliției", un reprezentant al "noului val" pe care-l așteptăm de atâta vreme să ocupe avanscena vieții publice. Că o ironie a sorții, ne-a anunțat că departe de-a fi avansat vreun milimetru în ierarhia de partid
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
renunțării la o carieră ce se anunță, din multe puncte de vedere, plină de promisiuni. Ce ne-a fost dat să auzim, spre indignarea disperată a prietenei mele americane, care predă la o universitate din Mid-East - fiecare propoziție a junelui politician român avea efectul unui cuțit înfipt în inima ferbinte a unui intelectual care deși locuiește în America, trăiește cu pasiune orice eveniment din țară -, așadar, tabloul înfățișat de acest insider depășește în închipuire tot ceea ce detractorii regimului Constantinescu (printre care
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
hiene din trupul muribund al țării, da, ticăloșia a ajuns până în cele mai înalte sfere ale societății, da, băncile sunt controlate de o mafie venala și gata de orice crimă în clipa în care privilegiile i-ar fi primejduite, da, politicienii trăiesc într-un lux inimaginabil, beneficiind de avantaje la care muritorii de rand nici nu se pot gândi, da, totul e pierdut în România. "Vreți să spuneți", a izbucnit, sufocându-se de indignare, prietena mea americană, "vreți să spuneți că
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
totul e pierdut în România. "Vreți să spuneți", a izbucnit, sufocându-se de indignare, prietena mea americană, "vreți să spuneți că în țara asta nu-i pasă nimănui de popor, de omul simplu? Că totul e o minciună? Că de la politicianul de cartier la șefii serviciilor secrete avem de-a face cu niste farsori abjecți?" Așteptăm și eu, încordat și curios, replică proaspătului demisionar. Răspunsul, pe cât de adevărat, pe atât de crud, a sunat că șuierul unei ghilotine: Da, exact asta
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
adevărat, pe atât de crud, a sunat că șuierul unei ghilotine: Da, exact asta vreau să spun!" Chiar pentru cineva care n-a prea găsit, din 1996 încoace, motive de încântare în fața evoluției societății românești, tranșantă diagnosticului era șocantă. Dacă politicienii înșiși cunosc cu precizie starea de fapt și continuă să ne mintă în față, înseamnă că ei se pun în afara legalității! Prin urmare, nu mai avem de-a face cu o categorie de oameni care ne reprezintă, ci cu o
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
că rivalizezi în intenții cu asasinii lui Iorga. Ș.a.m.d." Dan C. Mihăilescu este spaimă corectorilor conștiincioși. El folosește adeseori cuvinte românești inteligibile, dar de negăsit în dicționare: "babilonia opiniatră", "mafiotlâcul moscovit" "diversiunile logocrate", "mascarlâk și feerism", "softliberalism", "drăcosul politician eutherpic" etc. Ca să nu mai vorbim de faptul că dezvolta în direcții surprinzătoare expresii de multă vreme banalizate. Iată, de pildă, ce face din metaforă de uz public "a ne ascunde după deget": "degetul după care ne-am tot ascuns
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
deoparte interesul strict erudit, cred că prin această afinitate de mentalitate se poate motiva interesul actual pentru operele lui Gracian (aproape toate traduse în românește de Sorin Mărculescu), ale căror titluri sînt grăitoare: Oracolul manual, Criticonul, Cărțile omului desăvîrșit: Eroul. Politicianul. Discernătorul. Cuminecătorul. Ascuțimea și arta ingeniozității, una dintre lucrările din prima parte a vieții lui Gracian, publicată la Madrid în 1642, e greu de clasificat, pentru că ar putea figură la fel de bine alături de manuale de retorica, de tratate de critică literară
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
rațională, nu un dar, o formă de inspirație divină ori înnăscuta, cum o credeau alți filozofi înainte dar și după vremea lui. Intelectul stă la originea fiecărei propoziții bine întocmite, el garantează reușită oricărei rostiri, fie ea discurs adresat de politician mulțimii, ori sublima metaforă poetica. Reciprocă e și ea adevărată: nu numai că rațiunea generează vorbire eficientă și inteligența, dar comunicarea abila și aleasă este semnul de manifestare a unei minți strălucite. Cele două - vorbire și inteligența - nu pot exista
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
capcana gîndirii tale. O lume masculină Oratorul-discipol al lui Gracian este, în chip esențial, un bărbat. Nicăieri nu există explicit această mențiune, si totusi ea răzbate limpede de pretutindeni. Așa cum prototipurile din alte cărți ale lui Gracian sînt strict masculine - politicianul, discernătorul, cuminecătorul - si oratorul este în chip esențial bărbat. Ceea ce nu înseamnă că femeile ar fi fost caracterizate de un alt mod de exprimare, că regulile unei conversații între doamne ar fi trebuit să fie altele. Mai rău, dacă se
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
românul" neapărat din sfera culturii, ci din orice altă zonă considerată plauzibilă. Faptul acesta a lărgit substratul și finalitatea anchetei. Topul final a adus în atenție nume previzibile: au funcționat miturile românești (sau mitizările), împletind scriitorii noștri de aur cu politicienii (și voievozii) noștri de diamant, ca să folosesc o metaforă de bijutier. Am să dau, în continuare, nu doar primele trei, ci primele opt locuri de la fiecare categorie, așa cum au fost stabilite și calculate de Dorin Petrișor, "truditorul" de serviciu și
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
revoltat împotriva cnutului bolșevic. Or, cine-si mai aduce aminte de "revoluția tinerilor"? Mai nimeni. Din acest punct de vedere, un articol al lui Cornel Nistorescu, centrat pe ideea necesarei infuzii de tineri în viața publică românească e salutar. Puținii politicieni tineri ajunși în funcții de răspundere fac o figură infinit superioară incapacității crase a "experimentaților" (eufemism pentru "ramoliți"). Un "fruntaș" țărănist și un "lider" liberal - ca să respect convențiile noii / vechi limbi de lemn -, chemați la ordine de un moderator de
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
doua și aroganță ciocoiasca erau egal distribuite, astfel încât "liderul" concura în privința nesimțirii și a obrăzniciei cu "fruntașul", ași, amândoi, ai impertinentei reci, disprețuitoare, proiectată spre telespectator de la înălțimea găunoseniei politice, din avionul arogant al puterii. Sunt sigur că cei doi politicieni nu se înțeleseseră dinainte. Nici nu aveau cum - doar se numără printre ațâțătorii vrajbei dintre partidele lor respective! Cu toate acestea, respingeau la unison, cu ușurință unor maeștri ai eschivei, toate afirmațiile - bine argumentate și documentate - ale moderatorului. Ei negau
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
dreptul capabili! - s-au metamorfozat în niște roboți insensibili odată ce, sultanizati, devin victimele cohortelor de cadâne-secretare și eunuci pripășiți prin birourile parlamentare, gata să le citească în jocul sprâncenelor cea mai neînsemnata dorința. Firește, n-am naivitatea să-i cer politicianului să fie milos că o soră de caritate. Dar nici ipostază această de Bulă travestit în Macho-man nu mă prea încântă. Prinși în mecanismul puterii, ei își pierd însușirile umane, dobândindu-le - aproape fără excepție - pe cele mai murdare și
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
Dar nici ipostază această de Bulă travestit în Macho-man nu mă prea încântă. Prinși în mecanismul puterii, ei își pierd însușirile umane, dobândindu-le - aproape fără excepție - pe cele mai murdare și degradante ale antecesorilor. Revoltă cvasiunanima a cetățeanului împotriva politicienilor e vizibilă nu doar în votul negativ tot mai accentuat. Revoltă e trădata și de alți indici: numărul nehotărâților - adica al celor care ezita între două rele: unul știut de pe vremea lui Iliescu, celălalt descoperit acum, sub Constantinescu -, precum și absenteismul
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
urne. Sunt simptome de suprafață - dar cu atat mai dureroase - ale dezamăgirii omului de rand față de cei trimiși să-l reprezinte în înaltele structuri ale puterii. Petrecându-si suficientă vreme cu această îndeletnicire, destui români pot fi considerați, de-acum, politicieni - măcar în sensul de dicționar al termenului. Șmecheri, vicleni, sforangii, unși cu toate alifiile, capabili să iasă, prin simpla artă a datului din gură, si dintr-un seif - le lipsește un singur lucru. Inefabil, dar esențial: patriotismul. Printr-un straniu
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
nerușinării lor - după cum scria de curand cineva - e așa-zisul "drept la imagine". Care imagine? Imaginea de lupi hămesiți, alergând disperați după căpătuiala? Mascarea îndărătul "intereselor partidului" a celor mai josnice ambiții personale? Ceea ce uită, indiferent de culoare și direcție, politicienii români aflați în activitate e că partidul nu e doar șleahta de profitori care se înfige cu nerușinare la ciolan. Din păcate pentru ei, partidul sunt și cei care i-au votat. Or, aceștia sunt - conform principiului resentimentar al funcționarii
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
perfectă izolare fonica de zgomotele neplăcute ale străzii, ei se văd constrânși, un scurt interval, să renunțe la traiul dulce și să dea față cu dezmoșteniții soartei de al căror vot au - totuși! - nevoie. Există, însă, un indice la care politicienii noștri sunt demni de admirat: tăria nervilor. Sau, mai bine zi, grosimea obrazului. Într-adevăr, îți trebuie o nerușinare ce frizează eroicul pentru a te prezenta senin la cerșitul de voturi, după ce patru ani ai mințit fără să clipești, ai
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
există vreunul. Eu, un alt om politic nu știu. Vechile personalități s-au stins. Toți care au avut un nume în România nu mai sînt în viață. Ca și tatăl meu, si eu fac distincție între "om politic" și pejorativul "politician". Libertate, Demnitate, Curaj, Frica... - Domnule Ion Ioanid, ați cunoscut toate ipostazele: ați fost liber, arestat, evadat, astăzi vă aflați încă în exil. În închisoare v-ați simțit liber? - În închisoare, libertatea era mai mare decît afară. Gîndeam fiecare cum voia
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
că o piftie asupra întregii societăți. Et pour căușe! Probabil că excedată de numărul dentiștilor, profesorilor, ziariștilor, diriginților de poștă, profesorilor (lipsesc doar zarzavagiii și vidanjorii!) legea îi va lăsa în pace tocmai pe cei pe care-i viza primii: politicienii, lucrătorii serviciilor secrete, diplomații. Dacă n-aș avea o imagine relativ clară a autorilor acestei fraude de proporții, m-aș mulțumi să vorbesc despre încă una din ironiile sorții care ne împinge - pentru a câtă oară ? - în ridicol și abjecție
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
condamnată să simuleze credință în valori care îi sînt fundamental străine, prizoniera fiind unui post-totalitarism colectiv care a căpătat o temperatură călduța prin efectul de distanțare nostalgica față de înghețul ceaușist, e ideea cîtorva trecători lideri de opinie și a unor politicieni care își închipuie că ei sînt cei care hotărăsc ce și cum se gîndește în România. România reală a trecut însă granița temperaturilor călduțe din simplul motiv că jucăria democrației are micul sau marele merit că poate încăpea pe mîna
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
liderului țărănist, și icnetele patriotarde ale cenaclistului-standard omul simplu și neapăsat de obsesiile europene, ci de spaima că frigiderul ruginește de-atâta goliciune, alege fără nici o greutate minciuna roz-bombon a demagogiei naționalist-stângiste. Că Păunescu are un instinct politic infinit superior politicienilor de la putere o dovedește nu doar felul în care-și alege invitații, ci și locurile pe unde-și preumblă kintalele de populism. El a sesizat că, între orășeni și săteni - categoriile pentru care se dau îndeobște bătăliile electorale - există o
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
care nu-i pasă nimănui. Aduse la viață, dacă nu chiar create, în vremea comunismului, aceste aglomerări rur-urbane sunt, în ele însele, radiografia unei tragedii naționale. însetat de succesul ieftin, Păunescu a sesizat că în astfel de localități de care politicienii își păzesc tălpile pantofilor de lux există un potențial demn de exploatat. Nu țin minte ca prin Salonta, Buzău, Vaslui, Turda, Babadag, Ineu, Reghin sau Urziceni să fi călcat picior de liberal sau țărănist, ba chiar de udemerist, altfel decât
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]