11,959 matches
-
fertil. La momentul actual, pășunile și fânețele constituie suprafețele cu ponderea cea mai mare, ele reprezentând peste 90% din totalul terenului agricol. Această situație a apărut ca o consecință a noilor criterii de recenzare care consideră livadă numai terenul cu pomi aliniați, densitate și productivitate ridicată. Asemenea terenuri sunt numai în fermele Borungoci și Corneanca. Înseamnă că restul grădinilorcu pomi aparțin fânețelor pentru că permit obținerea fânului, pomii fiind răzleți. Am dat această explicație pentru că în peisaj vedem pomi fructiferi, livezi. În
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
totalul terenului agricol. Această situație a apărut ca o consecință a noilor criterii de recenzare care consideră livadă numai terenul cu pomi aliniați, densitate și productivitate ridicată. Asemenea terenuri sunt numai în fermele Borungoci și Corneanca. Înseamnă că restul grădinilorcu pomi aparțin fânețelor pentru că permit obținerea fânului, pomii fiind răzleți. Am dat această explicație pentru că în peisaj vedem pomi fructiferi, livezi. În Geografia României vol II 1984, pag. 162, localitatea Breaza este citată pe locul al III-lea în țară între
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ca o consecință a noilor criterii de recenzare care consideră livadă numai terenul cu pomi aliniați, densitate și productivitate ridicată. Asemenea terenuri sunt numai în fermele Borungoci și Corneanca. Înseamnă că restul grădinilorcu pomi aparțin fânețelor pentru că permit obținerea fânului, pomii fiind răzleți. Am dat această explicație pentru că în peisaj vedem pomi fructiferi, livezi. În Geografia României vol II 1984, pag. 162, localitatea Breaza este citată pe locul al III-lea în țară între cele șase orașe care depășesc 1000 ha
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
numai terenul cu pomi aliniați, densitate și productivitate ridicată. Asemenea terenuri sunt numai în fermele Borungoci și Corneanca. Înseamnă că restul grădinilorcu pomi aparțin fânețelor pentru că permit obținerea fânului, pomii fiind răzleți. Am dat această explicație pentru că în peisaj vedem pomi fructiferi, livezi. În Geografia României vol II 1984, pag. 162, localitatea Breaza este citată pe locul al III-lea în țară între cele șase orașe care depășesc 1000 ha livezi (ClujNapoca, Oradea, Breaza, Lipova, Sighetu-Marmației, Băicoiă. 7.3.2. Creșterea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai mari suprafețe sunt cultivate cu porumb și cartofi, care dețin în această ordine și ponderile cele mai mari ale producțiilor. Acestea sunt urmate de legumele perene vechi și noi, rădăcinoase, fasole etc. Un loc însemnat îl ocupă livezile cu pomi fructiferi în cadrul cărora prunul reprezintă 56%, mărul 35%, urmând părul, cireșul, vișinul, nucul etc. Pomii fructiferi sunt prezenți în gospodării individuale, fructele fiind folosite pentru necesitățile gospodarilor, însă există și două ferme cu o productivitate ridicată : Borongoci și Corneanca. Analizând
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ponderile cele mai mari ale producțiilor. Acestea sunt urmate de legumele perene vechi și noi, rădăcinoase, fasole etc. Un loc însemnat îl ocupă livezile cu pomi fructiferi în cadrul cărora prunul reprezintă 56%, mărul 35%, urmând părul, cireșul, vișinul, nucul etc. Pomii fructiferi sunt prezenți în gospodării individuale, fructele fiind folosite pentru necesitățile gospodarilor, însă există și două ferme cu o productivitate ridicată : Borongoci și Corneanca. Analizând producția agricolă medie realizată în anul 1987 și respectiv 1997 se observă clar regresul. Declinul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
al poienițelor care acoperă culmile dealurilor înconjurătoare, prin forme de relief create în decursul timpului ca cele amintite mai sus. Dealurile și depresiunile atrag prin ondulările line ale reliefului, cu pajiștile acoperite cu flori ce întrerup pădurile și livezile cu pomi fructiferi, prin văile-unele largi, altele îngusteale apelor care le străbat de-a lungul cărora s-au înfiripat satele aferente în care sau statornicit de secole, sau poate de milenii, datini și obiceiuri fumoase, tradiții în meșteșuguri și artă populară. Intervenția
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
intensitate al antropizării peisajului, zona orașului Breaza se încadrează în categoria peisajelor mocerat antropizate. Acest tip de peisaj se caracterizează prin fragmentarea puternică a arealului ecosistemelor forestiere în care pâlcuri de pădure alternează cu pajiști, fânețe și pășuni, livezi cu pomi fructiferi și gospodării. Efectele intervenției antropice se resimt pe mari porțiuni, ele constând în modificări ale mediului natural. Așadar, însușirile pozitive se asociază cu tendințele negative, efecte care influențează asupra calității vieții. Din analiza situației existente reies următoarele disfuncționalități principale
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și o ființă cu drepturile cuvenite oricărei femei: dacă nu tandrețe, măcar puțină afecțiune și admirație pentru o „creatură a Domnului”, „o floare de mac răsărită în lanul de grâu al existenței obișnuite; un măr copt pe creanga stufoasă a pomului vieții; un tril de privighetoare în concertul amestecat al nopții de vară.” (Poetul P.H.L. nu se dezminte!) «Dar cine să fie persoana „normală” în stare să-i recunoască unicitatea, să o abstragă din valul banalității zilnice și să o urce
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
vor fi dus la dese momente de insatisfacție, la coșmaruri de genul acelora atribuite eroului său. Noroc că visele sale tulburi (psihanalizabile, dar nu insist) erau urmate și de viziuni onirice de-a dreptul frumoase, precum aceea cu zborul pe deasupra pomilor din grădina părintească de pe malul Nistrului (sau pe malul Bâcului?), sub privirile admirative ale tatălui și fraților (unii deja decedați). De altfel, Domnul R. constată adeseori că, deși parte din familie doarme în cimitirul satului natal (dar și sub zăpezile
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
abstracte din pagina cărții... Bucuria din glasul tău evocând tihna cuibului în care dorm puii ori își contemplă cu uimire penele dornice de zbor, deși se ascund încă la subsuoara ta și în liniștea visului tău cu flori și cu pomi - adăpost al regăsirilor zilnice pentru ei care sunt, pentru ei când vor fi... Lunecarea ca-n somn, de sub melcul urechii pe prăvălișul pieptului, între cupe cu dulce otravă, pînă sub coroana arborelui ombilical, până în hipnoticul inel al patimei roze și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Să fi murit cu totul dragostea Teodorei pentru el? Să-l vadă oare deja prea bătrân și inutil? Ori se teme de o altă sarcină, ceea ce ar putea fi o slabă consolare pentru bărbatul care se simte părăsit ca un pom uscat, umbrit tot mai mult de plantele viguroase care cresc alături. Teodora nu l-a mai mângâiat... nici nu mai ține minte de când. Îi vine greu să înțeleagă, ba nu! să accepte! Ea pare să nu mai trăiască decît prin
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
trebui să vadă un pic mai departe! Ea, iubita lui, i-a dăruit ceva incomparabil: un copil, adică „un strop de nemurire”. Când îl ia în brațe și îi sărută obrăjorul cald, mai poate spune că se simte „ca un pom uscat”? Este întrebarea mută din ochii Teodorei, pe care a ghicit-o cu ocazia vizitei făcute ieri. Va mai merge și mâine, și mai târziu, cu speranța că tot în ochii ei va găsi și un răspuns. Un alt răspuns
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
crești mare!” „- Eu nu vreau să cresc mare!” „- Dar ce ai vrea tu, fluturaș?” „- Eu vreau să cresc mică!” Orice copil aflat în anii de rapidă creștere „ascultă” irepresibila chemare spre „mai sus”. Urcatul pe scaun, pe masă ori în pomii din grădină îi permite să vadă cât mai departe și cât mai multe; să fie pătruns de fiorul necuprinsului și al necunoscutului la orice „ieșire în spațiu”, la orice ascensiune. Iar această stare cheamă automat senzația de zbor, desprinderea de pe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pe loc, cu ochii ațintiți după prada din iarba necosită. Apoi descoperă avioanele și planoarele Clubului AERO, lunecând ca niște uriașe păsări albicioase pe cerul fără pic de nor. Oare când începe copilul să viseze că zboară pe deasupra caselor, a pomilor și mai ales în lungul drumului parcurs la trezie? Poate că după primele salturi în gol de pe pat ori de pe prispa casei părintești... Este la fel de greu de răspuns ca și în cazul apariției ideii de zbor în vechile mitologii, la
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
roadele inutile ale mai multor zile de muncă și speranțe zadarnice, primite cu atîta răceală tocmai de făptura pentru care fuseseră create, vru să le ducă la locul lor în casă, dar se răzgîndi deodată și le aruncă lîngă un pom. Ce faci? strigă Ilinca la el. De ce le arunci? Așa! răspunse Bărzăunul înțepat, hotărît să se lase definitiv de pictură. Îmi spuneam eu că-s niște fleacuri!... Dar decît să bat drumurile și pădurile degeaba, ca alții (aluzia era îndreptată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
timp la mare, ci pentru că găsise o nouă atracție, mai plină de satisfacții: cireșele negre, mari și aromate! Încercă să se urce chiar în, cireș, dar Bărzăunul îl făcu atent că-i prea greoi și că o să se prăbușească cu tot cu pom, cum s-a prăbușit atunci, în pădure, cu arinul. Nuțu îl privi o clipă chiorîș, apoi începu să rîdă cu hohote: Măi Bărzăune, mare piș-piș-pișicher mai ești tu, cum zice bunica! Uite, de asta-mi ești drag. Și aruncă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
privi o clipă chiorîș, apoi începu să rîdă cu hohote: Măi Bărzăune, mare piș-piș-pișicher mai ești tu, cum zice bunica! Uite, de asta-mi ești drag. Și aruncă în el cu o cireașă, hotărît să nu se mai cațere în pom. Ilinca și Bărzăunul trecură la alt subiect. Adică, mai precis, la cererea Ilincăi, Bărzăunul povesti toată acțiunea din romanul "Baltagul", pe care nu-l mai lăsase din mînă de cînd venise, aducîndu-i Vitoriei Lipan poate cel mai frumos omagiu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
martor, eu am mușcat din măr dar Adam l-a măncat cu o așa lăcomie că l-a supărat pe Dumnezeu. Adam: Dom’profesor, am fost dus în păcat de Eva, care nu mi-a spus că mărul era din pomul interzis. Eva: Dom’profesor, am știut, dar șarpele m-a mințit și mi-a spus să nu-l ascult pe Dumnezeu dacă vrem să fim liberi. Deci, vinovați sunt șarpele și Adam. Profesorul se amuză copios de povestea spusă cu
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
prin instituirea de prezenturi eterne poetice, pentru că există o "vecie a vremii". Sensul cuvintelor în poezie este de a rosti adevărul uman, de a însămânța strălucire, și astfel "bucuria și slava dau în flăcări". Sensul suprem al omului: Crește asemenea pomului tânăr, liberă, virtutea,/ În curăția picăturilor de rouă, prin dreapta/ Înțelepciune și se ridică / Spre umedul Eter"; " În preajma încercării trudnice se dovedesc cele înalte". Scopul oricărui înțeles trebuie "să dea în floare pe înălțimile înțelepciunii". Și acest extraordinar adevăr ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
încheiat ci o goană neîncetată a intelectului de orice condiționare și determinare, un zbor fără încetare. În lirica universală, "Deschisul" a fost pentru marii poeți suprema aspirație. Pentru Pindar, deschiderea este înălțare către Eter și anume, prin sophia: Crește precum pomul cel tânăr, liberă, virtutea, în curăția picăturilor de rouă, prin dreapta înțelepciune a bărbaților, și se înalță spre Eter care hrănește focul veșnic al astrelor. (Neemeana VIII-a) Privitor la deschiderea metafizică, în poemul Pâine și vin, Hölderlin are o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
toate lucrurile care s-au întâmplat pe repede înainte. Thule e ca Titanicul, ca un oraș, ba nu, ca un regat marin închinat Luminăției Sale Heringul. Cu balustrade transpa rente, ca de gheață, la prora și la pupa, cu mozaicuri pom peiene în băile enorme ale cabinelor nu atât de mari, cât luxoase, cu tapițerii de culoarea somonului, cu mese sau, poate, ar fi mai bine să le numim spectacole cu artificii și ninsori artificiale, cu pești zburători și Nep tuni
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
singură dată, citric. Aici au fost portocali, știi? Dar asta fusese cu mult înainte de noi, pe vremea când era mama copil. Știam însă de cele nouă rânduri. Povestea lor. Ne jucam printre ele ca și cum am fi alergat la umbra unor pomi adevărați. Dacă portocalii existaseră cu adevărat sau înmiresmaseră doar imaginația bogată a mamei deja nu mai contează, nu? Chiar nu mai contează. Nouă rânduri paralele de portocali. O grădină. O livadă. O insulă. Un patio de naranjos. El naranjal... Ok
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și îmi amintesc cum îmi povesteai de o sută de ori despre mărul din care căzuseși, în copilărie, atunci când te-ai speriat de omida aia, ai paralizat de frică și pe urmă ți-ai dat drumul, uite-așa, din vârful pomului, nu de spaimă, de oroare, deși nu știai ce-i aia, - vezi? Mai am și acum semn, vezi? Aici, julitura! Și tot genunchiul a fost vânăt cred că săptămâni, da’ nu mi-am rupt nimic, am căzut ca o pisică
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
asociate cu solonețuri și lăcoviști, caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică a județului. Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol, majoritatea terenurilor prezintă o largă și variată utilizare în agricultură, plecând de la culturi cerealiere, plante tehnice, legumicultură, culturi pomi viticole, până la pășuni și fânețe naturale. II. Caracterizarea geografică a populației 1. Contextul emigrării și stabilirii rușilorlipoveni în România și în localitățile supuse studiului Comunitatea reprezintă o formă complexă de organizare umană, concretizată prin relații sociale stabilite între persoane care
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]