10,542 matches
-
fel se întâmplă și atunci când lui Cosașu îi cade sub mână, încă nărăvaș, subiectul unui film. Cu toată onoarea de care se bucură prin titlu, trebuie spus că Stan și Bran nu dețin, în carte, prim planul. Sunt citați, sunt pomeniți, sunt povestiți, dar parcă niciunde vocea lui Cosașu nu urcă pe mai multe tonuri decât atunci când explică, ferind locurile comune, un film incendiar al fraților Marx, Supa de rață. Din toate jocurile de cuvinte dure schimbate între Freedonia și Sylvania
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
Sarău (1992), după cum nu apărea nici în alte glosare, mai vechi, ale limbii romani (la M. Kogălniceanu, A. Vaillant, G. Potra etc.); Nici autorii care s-au ocupat de elementele țigănești din română - Al. Graur, A. Juilland, Vl. Drimba - nu pomenesc de existența vreunui cafti între acestea. De unde să fi apărut, totuși, pseudoțigănismul cafti din dicționarele noastre? E posibil să fi fost presupus sub presiunea multor verbe argotice în -i, de origine țigănească (a cardi, a gini, a hali, a mardi
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
operațiune nocturnă. Ipoteza lui era că țăranul care ținea cîrciuma gării plătise pe careva, să-l compromită pe acest om de vază al orașului. Raționamentul lui era că pînă la venirea în oraș a noului cîrciumar, în Medgidia nu se pomeniseră cîini împușcați prin gard. După două zile, blănăria lui luase foc din senin. Tot noaptea. Polițistul Pomenea tocmai ce trecea pe acolo, în rondul de noapte,dar pînă să deschidă el gura să spună ce-a văzut, Mardare urla că
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
pe acest om de vază al orașului. Raționamentul lui era că pînă la venirea în oraș a noului cîrciumar, în Medgidia nu se pomeniseră cîini împușcați prin gard. După două zile, blănăria lui luase foc din senin. Tot noaptea. Polițistul Pomenea tocmai ce trecea pe acolo, în rondul de noapte,dar pînă să deschidă el gura să spună ce-a văzut, Mardare urla că i-a încendiat Fănică Theodorescu prăvălia! Blănăria nu era departe de gară. Fănică s-a dus să
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
întîmplase. Cînd l-a văzut, Mardare a sărit la el. "Ai venit să te bucuri! Te omor cu mîinile mele!" Mai erau cîțiva dornici să-l ajute, care au început să-i care pumni lui Fănică, după ce l-au înconjurat. Pomenea a tras un foc de pistol în aer, să-i zburătăcească, dar mai rău i-a întărîtat: "Vrei să ne și împuști, ai!" s-a înverșunat Mardare - l-a apucat de gît pe Fănică și a început să strîngă. Polițistul
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
de geam, cuișoarele și chitul. Dimineață, la primul tren, geamurile restaurantului erau la locul lor, iar Fănică și chelnerii patrulau nedormiți pe peron cu ciomege în mînă. Vîntul aducea mirosul de păr ars de la blănăria lui Mardare. Omul lui Dumnezeu, Pomenea, izbutise să-l lămurească pe păgubaș, spre dimineață, că cei pe care îi văzuse cu sticle de gaz în mînă cărora le dăduseră foc după ce îi spărseseră vitrina erau cei patru foști băieți de prăvălie ai prietenului său Stelian.
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
de autori originali, ci doar concepții colective pe care un gînditor sau altul le exprimă mai mult sau mai puțin potrivit. Iar de acum încolo începe paroxismul autorului, căci asistăm la etalarea acelei iubiri strigate în glas tare de care pomeneam la început. E drama unui om care, iubindu-și țara, nu găsește modul cel mai nimerit s-o facă. De aceea, sunetul iubirii sale capătă alura caricaturală a afirmării unei superiorități românești în materie de filozofie europeană. Caricatura vine din
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
luni. ”Îl somez pe Victor Ponta să-și ceară scuze pentru afirmațiile mincinoase la adresa subsemnatului. Dacă n-o va face, îl voi acționa în judecată pentru calomnie. Iar ca despăgubiri, îi voi cere diferența dintre cei 7.000 de euro pomeniți la Gâdea și veniturile mele reale, pe întregul an 2012”, a scris ziaristul într-un editorial al cotidianului Adevărul. Grigore Catianu neagă faptul că ar primi un asemenea salariu. Menționând că nu mai e loc de ”glumițe,” directorul editorial al
Cartianu lui Ponta: Scuze sau proces pentru ”salariul” de 7000 euro by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80964_a_82289]
-
oamenilor locului, mai ales aceia lăsați pe dinafară de tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii 22 de ani. Am întâlnit în ultimul oameni în Deltă care deja te privesc rece când le vorbești. S-au săturat de milă și pomeni și de strategii de la centru, care zac pe rafturi în birouri. Au nevoie de lucruri și proiecte concrete, cu rezultat direct asupra vieții lor, cât mai repede. Proiecte pe care ei să le gândească și cărora ei să le dea
Ivan Patzaichin le scrie premierului și ministrului Agriculturii () [Corola-journal/Journalistic/81020_a_82345]
-
adus unui talent. Merci! și felicitările noastre d-lui Stere." În chip vădit, nota este scrisă, în numele redacției, de însuși C. Stere. Și el pare să admită că, la întrunirea de protestare, s-ar fi rostit, fie și fără a pomeni nume, despre cei doi oameni politici conservatori. Analogia cu pictorul grec, recunoașterea faptului că a făcut "portrete" mă fac totuși să cred că el vorbește în subtext despre "Strugglerforlifer", știind că și adversarii se refereau, în ultimă instanță, la acel
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
vorbește cu un land austriac, ministrul nostru de externe se înfățișează așa cum este: un mic arivist, gata oricând să facă frumos în cancelariile lumii, fără a se uita la preț. Îmbătat de aerul tare al înălțimii la care s-a pomenit, de unde se disting numai entități, nu și identități, a pierdut din vedere și ceea ce s-au silit dascălii a-l învăța, și ceea ce se presupune a fi căpătat prin naștere". Cine poate fi tânărul ieșean, absolvent de istorie, ajuns ministru
Punctul pe i by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8118_a_9443]
-
vremuri la uzina Costinescu, de sub Sgarbura. Am mai scris despre acest cartier. }in minte că asta l-a amuzat pe clujanul Ion Vartic... Scriindu-i anul trecut, fără să mă gândesc că eu... venisem să lucrez aici... pe strada Muncii, pomenindu-i și de Sgarbura, loc de joacă pentru nepoții mei - nu o făcusem dinadins, - Vartic a râs de potriveală: să muncesc pe Muncii! Ce veselie!... Strada urcă binișor... Dar surioara mea vine singură și încărcată, - trage la deal tinerește... Câte
La Marica by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8119_a_9444]
-
povestesc filmul, narațiunea fiind nu prea grozav însăilată, însă aceasta abia dacă mai contează. Filmul atrage atenția asupra teatralismului său insinuant care asemeni unui ventriloc împrumută voci și atmosferă din vasta istorie a cinematografului. Aluziile curg în această direcție, este pomenit, spre exemplu, celebrul regizor G.W.Pabst al cărui film de aventuri, The White Hell Pitz Palu (1929), apare în micul cinematograf patronat de Madame Minnieux, dar și producătorul David O. Selznick cel care a produs multiplu-oscarizatul Pe aripile vântului
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
are asupra sa. Urmarea este o colecție de cazuri bizare extrase din analele psihiatriei, un fel de antologie stranie ai cărei protagoniști se definesc prin una și aceeași trăsătură: resimt muzica într-alt fel decît oamenii sănătoși. Nici unul dintre personajele pomenite în rîndurile ei nu e normal. Dacă ar fi fost normal nu ar fi prezentat nici un interes. De aceea, toți pacienții din carte au suferit un accident, o traumă sau o gravă maladie psihică, în urma căreia au ajuns să perceapă
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
care i-a avut România, în toate timpurile. De aceea e cu atât mai trist că diplomele de acolo sunt fără acoperire. l O altă surpriză plăcută este articolul domnului Silviu Guga, Sus la munte, și nu numai pentru că îl pomenește pe colegul nostru Sorin Lavric. Și ce spune domnia sa merită citat: După apariția cărții de pomină a Alexandrei Laignel-Lavastine ș...ț, în rumoarea care era normal să se producă, s-a distins un glas. A fost cel al lui Sorin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6985_a_8310]
-
participat s-au petrecut fără voia lui. Parcă ceva tainic, o forță depășindu-i voința, l-a aruncat în lume, luîndu-l pe sus și împingîndu-l mereu în față. De aceea, Anania nu-și alege evenimentele vieții, ci nimerește în ele, pomenindu-se deseori în împrejurări neverosimil de dure. Pîrghiile interioare care îi comandă viața sunt intuiția și temperamentul, nu rațiunea și nici înțelepciunea. Alternanța stadiilor prin care trece e prin ea însăși grăitoare: acum student la Medicină, peste puțin timp delincvent
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
așa, de la imperativele trasate acolo de Mircea Anghelescu, Ioana Bot, Ștefan Borbély și Dan C. Mihăilescu până la forma actuală a cărții Manuelei Tănăsescu e drum lung și întortocheat. Citindu-le comparativ, răstălmăcirea devine evidentă. Fiindcă dacă cei patru semnatari nu pomenesc nimic (în intenția lor sănătos politizată) despre indoeuropenitate, Burebista, miracolul românesc, Diploma Cavalerilor Ioaniți, Seneslau, Litovoi, descălecatul lui Negru Vodă și lupta de la Posada, ei bine, Manuela Tănăsescu o face. Didactic, corect, în acord cu manualul, consemnând mai mult decât
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
Sfânt, bărbați iluștri care să lămurească, să apere și să păstreze neștirbit adevărul credinței, așa cum îl propovăduise Hristos și Apostolii. Dintre acești mari dascăli și ierarhi ai Bisericii, la loc de frunte stă Sfântul Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadochiei, pomenit de Biserică cu multă cinste și evlavie la 1 ianuarie, ziua morții sale, care s-a petrecut în anul 379. Marele dascăl al lumii și ierarh Vasile este cunoscut ca un dârz apărător al credinței lui Hristos și adânc tâlcuitor
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
se va da din nou de la Timișoara. Edi Neumann, membru al trupei Blazzaj, care de câțiva ani trăiește la Londra, crede că Timișoara dă anumite arome în muzica românească. „Când vine vorba de valori nu înșir nume, mai degrabă aș pomeni de anumite arome. Cred că Timișoara are un gust aparte în muzică, mai cu capul în nori, cu un aer mai idealist, cu ceva ifose în plus, și cu ceva complexe. Mie unul îmi place. Timișoara dă valori muzicale nonstop
Agenda2006-11-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284861_a_286190]
-
călăuză a medicilor și a călătorilor. Odraslele îngerilor sunt numite demoni. Pseudo-Dionisie insistă asupra rolului de iluminare pe care îngerii îl exercită asupra oamenilor. Clement din Alexandria descrie rolul ocrotitor exercitat de îngeri asupra națiunilor și cetăților. Sfânta Scriptură nu pomenește deloc de îngerii păzitori. Totuși, fiecare credincios este însoțit de un înger, va spune Sfântul Vasile. În Evul Mediu, îngerii interveneau în focul primejdiilor, al războaielor, al cruciadelor. Nu în ultimul rând, și poate din cel mai convenabil loc de
Agenda2006-20-06-senzational 4 () [Corola-journal/Journalistic/284963_a_286292]
-
Povestea a început în anul 1986, când tânăra familie Grigorescu s-a mutat la Timișoara, venind de la Târgu-Jiu, unde erau angajați la Palatul Pionierilor, la cercurile de gimnastică - dans modern, respectiv gimnastică aerobică - tenis de masă. Iar pentru că tot am pomenit numele lui Bela Karoly, trebuie să menționăm faptul că Marcel Grigorescu ar fi trebuit să plece la Deva, unde renumitul antrenor i-a propus să lucreze împreună la pregătirea lotului de gimnastică. Se pare însă că destinul avea alte planuri
Agenda2006-21-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284989_a_286318]
-
și el în discuție, cu singura Cupă a Campionilor Europeni câștigată de vreo echipă românească. Urcând categoria de vârstă a interlocutorilor, ni s-ar prezenta varianta Ștefan Covaci, antrenorul Ajax-ului de aur și al reprezentativei Franței. Nimeni, însă, nu ar pomeni de Elek Schwartz, cel care a pus bazele „Portocalei mecanice”, fiind la cârma naționalei Olandei în 49 de meciuri, a ajuns în finala Cupei Campionilor la cârma unei Benfica în rândurile căreia strălucea Eusebio, și-a căpătat - primul - porecla de
Agenda2006-02-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284625_a_285954]
-
obicei al vremii comuniste, unul dintre cele mai bine păzite „secrete de stat”. Modelul trezise deja interesul autorităților comuniste din epocă. După o vizită a lui Ilie Verdeț, în ziua în care prima garnitură părăsea fabrica, echipa inginerului-inventator s-a pomenit cu o nouă ospeție, tot la „nivel înalt”: Paul Niculescu-Mizil. „Taman când să ne bucurăm de izbânda noastră, tramvaiul aflat în probe s-a blocat din cauza unei pene de curent, exact în dreptul Catedralei, cu Mizil cu tot, așezat comod pe
Agenda2006-03-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284648_a_285977]
-
de 55 ani, având practic un singur loc de muncă, de la „Luptătorul Bănățean” la „Renașterea Bănățeană”. A avut prilejul încă de la debutul carierei să imortalizeze momentele importante ale istoriei orașului, încă din acea perioadă de tranziție, dacă ar fi să pomenim numai sfințirea Catedralei Mitropolitane din 6 octombrie 1946, în prezența regelui Mihai și dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri. Sau vizita mareșalului Iosip Broz Tito în țara noastră, cu popasul în gara Fabric, în 21 decembrie 1947, al trenului
Agenda2006-04-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284675_a_286004]
-
spune că motivarea judecătorilor care au decis arestarea preventivă a lui Mircea Băsescu este corectă și justificată. Pavel Abraham insistă însă că procurorul de caz ar fi trebuit să ceară și audierea Traian Băsescu. Și asta deoarece numele președintelui este pomenit pe înregistrarile depuse la dosar.
Pavel Abraham: Traian Băsescu trebuie audiat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/28543_a_29868]