893 matches
-
zi într-un port din Galia, unde Ursula a declarat că, înainte de căsătorie, va întreprinde un pelerinaj prin Europa. Ea s-a îndreptat către Roma, împreună cu slujitoarele sale și, spune legenda, l-a convins pe Papa Cyriacus (necunoscut în evidențele pontificale), și pe Sulpicius, episcop de Ravenna, să i se alăture. S-a stabilit la Koln, care ulterior a fost asediat de huni. După cucerirea orașului de către Huni toate fecioarele au fost decapitate într-un masacru. Se crede că conducătorul hunilor
Sfânta Ursula () [Corola-website/Science/317091_a_318420]
-
din moment ce acțiunea proiectată contra Bizanțului se oprise într-un moment decisiv). În septembrie 1271, perioada de stagnare a asediului roman se sfârșea și, în ciuda eforturilor contrare ale lui Carol I de Anjou, italianul Grigore al X-lea urca pe tronul pontifical. Campion al ideii de cruciadă și de uniune, Grigore al X-lea nu simpatiza planurile de cucerire ale lui Carol I de Anjou. Uniunea cu grecii trecea mai mult decât oricând în centrul politicii orientale a papalității. În timpul absenței lui
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
a purtat mai degrabă spre apostolat. Părintele Vincenzo Pallotti a servit la ospiciul "Santa Maria degli Angeli", la "Institutul Agrar de la Santa Maria della Misericordia", din 1827 director spiritual al "Seminariului Roman", iar din 1833, director spiritual al Colegiului Urban Pontifical „De Propaganda Fide”. Parcurgea orașul Roma aducând ajutor material și întărire sufletească populației care trăia în condiții mizere, predicând evanghelia, trăind cu puțin, și împărțind puținul pe care-l avea, ascultând spovezi și ajutându-i sufletește pe toți credincioșii care
Vincenzo Pallotti () [Corola-website/Science/318065_a_319394]
-
Belvoir, Kerak, Montréal și asediază din nou cetatea Tyr. Între timp prin intermediul pelerinilor și al altor călători, dar și al arhiepiscopului de Tyr, vestea căderii cetății sfinte ajunge în Europa. Pe 29 octombrie, papa Grigore al VIII-lea emite bula pontificală "Audita tremendi" și se fac planuri pentru o nouă cruciadă. Astfel în Franța și în Anglia se instaurează noi taxe pentru a finanța această acțiune militară. Aceastea vor fi puse în practică de trei contingente separate, conduse de: Richard Inimă
Asediul Ierusalimului (1187) () [Corola-website/Science/319110_a_320439]
-
și sfințirea altarelor laterale ale bisericii, care au fost refăcute și înfrumusețate la inițiativa pr. Ștefan Babiaș. După sfintele Liturghii în limbile germană și polonă (celebrate de pr. prof. dr. Lucian Farcaș și pr. Marius Bucevschi), a urmat sfânta Liturghie pontificală de hram la care, alături de Aurel Percă (episcop auxiliar de Iași), au concelebrat preoți din toate parohiile din Decanatul de Bucovina. A participat cu acest prilej și primarul Ioan Lungu al Sucevei. Au fost amplasate pe stâlpii bisericii două plăci
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
întărea alianța sa cu grecii și deși între între viitorii soți era o ciudată disproporție de vârstă - în 1244, Ioan avea 52 de ani iar viitoare doamnă Constanța era foarte tânără - căsătoria fu hotărâtă. În Occident, mai ales în partidul pontifical, lucrul acesta produse un scandal imens. Puțin mai târziu, în conciliul din Lyon, Inocențiu al IV-lea nu va ezita să invoce excomunicarea pronunțată împotriva lui Frederic al II-lea, și pe acela că a contactat înrudire cu ereticii. Căsătoria
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
1952. Martini și-a completat studiile în filosofie la Școala Iezuită de studii în Gallarate, în provincia Milano, și teologia la Facultatea de teologie din Chieri. În 1958, Carlo Maria Martini și-a luat doctoratul în Teologie Fundamentală la Universitatea Pontificală Gregoriană cu o teză al cărui titlu este: ""Il problema storico della Risurrezione negli studi recenti"". După anii petrecuți la Chieri se întoarce la Roma pentru a-și face un nou doctorat în Scriptură la Institutul Biblic Pontifical, absolvind „summa
Carlo Maria Martini () [Corola-website/Science/315041_a_316370]
-
la Universitatea Pontificală Gregoriană cu o teză al cărui titlu este: ""Il problema storico della Risurrezione negli studi recenti"". După anii petrecuți la Chieri se întoarce la Roma pentru a-și face un nou doctorat în Scriptură la Institutul Biblic Pontifical, absolvind „summa cum laude”, cu o teză despre Evanghelia Sfântului Luca. Carlo Martini a publicat peste 40 de cărți, traduse în 11 limbi. După completarea studiilor și-a continuat cu succes cariera universitară. În 1969 a fost numit rector al
Carlo Maria Martini () [Corola-website/Science/315041_a_316370]
-
de cărți, traduse în 11 limbi. După completarea studiilor și-a continuat cu succes cariera universitară. În 1969 a fost numit rector al Institutului Gregorian, iar în 1978, după alegerea papei Paul al VI-lea, a fost elector la Universitatea Pontificală Gregoriană și rector magnificus, servind în acest post din 1969 până în 1978, după care a fost nominalizat cancelar al Universității Pontificale Gregoriene. În aceasta perioadă a pregătit numeroși studenți și a publicat numeroase cărți sau în periodice. A avut deosebita
Carlo Maria Martini () [Corola-website/Science/315041_a_316370]
-
rector al Institutului Gregorian, iar în 1978, după alegerea papei Paul al VI-lea, a fost elector la Universitatea Pontificală Gregoriană și rector magnificus, servind în acest post din 1969 până în 1978, după care a fost nominalizat cancelar al Universității Pontificale Gregoriene. În aceasta perioadă a pregătit numeroși studenți și a publicat numeroase cărți sau în periodice. A avut deosebita onoare de a participa la diverse reuniuni ecumenice și a pregătit noua ediție a Noului Testament în limba greacă. Este autorul
Carlo Maria Martini () [Corola-website/Science/315041_a_316370]
-
morală devenea mai importantă decât încercarea grea de a porni în cruciadă sau riscurile acesteia, iar pelerinajul nu servea la nimic dacă nu era urmat de continuarea unei vieți morale. Amânarea cruciadei, răscumpărarea ei, aceasta era mentalitatea când în scaunul pontifical a urcat Grigore al IX-lea, un demn urmaș al lui Grigore al VII-lea, ambițios, violent, apărător aprig al cezaropapismului, gata să redeschidă vechiul conflict pentru supremația politică dintre papi și împărați. Vara anului 1227 se scurgea și Frederic
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
adică privilegiul de a fi judecat de către un tribunal ecleziastic și nu civil. Membrii universității sunt cu toții considerați ca fiind "cadre", ceea ce nu-i împiedică să fie foarte turbulenți și să provoace incidente în tripourile pariziene. În 1209 o bulă pontificală autorizează universitatea să-și aleagă un ”procurator”, care să o reprezinte legal în fața autorităților. În 1212 i se interzice cancelarului să pretindă magistrului căruia îi acorda "licentia docendi" să-i depună jurămînt de obediență. În 1215 se recunoaște și studenților
Universitatea din Paris () [Corola-website/Science/320280_a_321609]
-
lui Girolamo, s-a căsătorit cu Taddeo Barberini, nepotul papei Urban al VIII-lea; cu această ocazie Girolamo, care era prieten apropiat cu Mazarin, a fost făcut episcop de Albano și cardinal. Când Girolamo Colonna a fost trimis ca delegat pontifical în Monferatto pentru a găsi o cale diplomatică a conflictului dintre Spania și Franța, a cerut să vină cu el și Mazarin, în calitate de secretar. Tratativele au fost dificile și era clar că ambele părți erau hotărâte să folosească armele. Girolamo
Jules Mazarin () [Corola-website/Science/315475_a_316804]
-
același an, Foulque de Neuilly își reluase în Franța, cu știrea papei, propaganda de cruciadă, promițând, pentru a da exemplu, să pună la dispoziția participanților decima încasată în satul său. Nu era mare lucru, era însă un început. În scaunul pontifical se afla Inocențiu al III-lea, om politic de mare anvergură, ambițios, autoritar și capabil. Adept al cezaropapismului gregorian, el voia să-și depășească înaintașii, adăugând la suzeranitatea spirituală a șefului bisericii creștine catolice și o suzeranitate temporală, politică, ce
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
reprezintă statul suveran Vatican în fotbalul internațional. Este unul din cele opt state suverane (celelalte sunt Monaco, Tuvalu, Kiribati, Micronesia, Nauru, Insulele Marshall, și Palau) neafiliate la FIFA și a UEFA. Din lot fac parte militari voluntari din Garda Elvețiană Pontificală, paznici de muzeu și alți cetățeni italieni. În 2007 a jucat în Cupa Catolică fondată de Vatican pe care a câștigat-o cu scorul de 3-0 în fața NIR-ului. Papa Ioan Paul al II-lea a jucat fotbal în tinerețe
Echipa națională de fotbal a Vaticanului () [Corola-website/Science/322371_a_323700]
-
fost un arhiepiscop romano-catolic și cardinal italian, diplomat al Sfântului Scaun. Născut la Civitella d'Agliano într-o familie originară din Orvieto, a intrat la seminarul din Bagnoregio în 1879 la vârsta de 12 ani. Apoi a intrat la Academia Pontificală Ecleziastică. Hirotonit preot la vârsta de 22 de ani, la 5 iunie 1890, s-a făcut cunoscut superiorilor săi prin remarcabila sa inteligență și calitățile sale umane, astfel încât, la doar 32 de ani (19 aprilie 1900) a fost numit episcop
Angelo Maria Dolci () [Corola-website/Science/328957_a_330286]
-
croitor la Piacenza. Agostino Casaroli a fost hirotonit preot la 27 mai 1937, pentru Dieceza de Piacenza, după ce și-a făcut studiile la seminarul diecezan din Bedonia și la colegiul Albertoni din Piacenza. În același an, a intrat la Academia Pontificala Ecleziastica, pentru a se iniția în diplomația Sfanțului Scaun. În 1961 a intrat la Secretariatul de Stat al Vaticanului, în timpul pontificatului papei Ioan al XXIII-lea. În anii care au urmat Conciliului Concililui Vatican ÎI, sub pontificatul papei Paul al
Agostino Casaroli () [Corola-website/Science/328963_a_330292]
-
al "Bisericii Sfinților Apostoli" ("Sânți XII Apostoli"), în primul său consistoriu, la data de 30 iunie 1979, și l-a numit, în aceeași zi, cardinal Secretar de Stat, prefect al "Congregației pentru Afacerile Publice ale Bisericii" și președinte al "Comisiei Pontificale al Statului Cetății Vaticanului". Papă i-a delegat o bună parte din puterile sale încât cardinalul Agostino Casaroli era supranumit „vice-papă” . În 1964 a reușit încheierea unui acord cu Republică Populară Ungară, acord care a dus la cosacrarea episcopala a
Agostino Casaroli () [Corola-website/Science/328963_a_330292]
-
episcop de Grosseto, la 20 iulie 1991, iar la 21 septembrie al aceluiași an, a fost hirotonit episcop de către cardinalul Bernardin Gantin, în Bazilica Santa Maria Maggiore. Patru ani mai târziu, a intrat în Curia romană ca rector al Universității Pontificale Laterane, în , iar în , și președinte al "Institutului „Ioan Paul al II-lea” de Studii asupra Familiei și Căsătoriei". La 5 ianuarie 2002, a fost numit patriarh al Veneției. La 28 iunie 2011, papa Benedict al XVI-lea l-a
Angelo Scola () [Corola-website/Science/329007_a_330336]
-
În 2005, la moartea papei Ioan Paul al II-lea, cardinalul Angelo Scola a fost considerat ca "papabil" pentru conclavul din 2005. La Curia Romană, este membru al Congregației pentru Cler, al Congregației pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor, Consiliului Pontifical pentru Familie și al Consiliului Pontifical pentru Laici În 2011, a fost numit arhiepiscop de Milano, ceea ce îl făcea și mai "papabil", Arhidieceza de Milano dăduse doi papi în secolul al XX-lea. Unele surse, în pofida secretului obținut cu ușile
Angelo Scola () [Corola-website/Science/329007_a_330336]
-
Paul al II-lea, cardinalul Angelo Scola a fost considerat ca "papabil" pentru conclavul din 2005. La Curia Romană, este membru al Congregației pentru Cler, al Congregației pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor, Consiliului Pontifical pentru Familie și al Consiliului Pontifical pentru Laici În 2011, a fost numit arhiepiscop de Milano, ceea ce îl făcea și mai "papabil", Arhidieceza de Milano dăduse doi papi în secolul al XX-lea. Unele surse, în pofida secretului obținut cu ușile închise, îl creditau cu patru voturi
Angelo Scola () [Corola-website/Science/329007_a_330336]
-
doctoratul în drept. În anii următori, conduce numeroase reculegeri pentru laici, preoți și călugări. În 1946, se stabilește la Roma. Obține doctoratul în teologie la Universitatea din Lateran. Este numit consultant a două congregații ale Vaticanului, membru onorific al Academiei Pontificale de Teologie și Prelat de Onoare al Sanctității Sale. De la Roma, el călătorește în numeroase țări ale Europei pentru a înființa și consolida Opus Dei în aceste țări. În același scop, el întreprinde între 1970 și 1975 două lungi călătorii
Josemaría Escrivá () [Corola-website/Science/324997_a_326326]
-
Venosa. În 1047, Drogo a primit confirmarea din partea împăratului romano-german Henric al III-lea, ca moștenitor al lui Guillaume și ca vasal al coroanei imperiale. Un al treilea frate, Umfredo, a succedat lui Drogo și a obținut victoria asupra trupelor pontificale ale papei Leon al IX-lea în bătălia de la Civitate (unde papa însuși a fost luat prizonier), transformând familia Hauteville în cea mai mare putere din regiune. Umfredo a fost succedat de un al patrulea frate, primul de pe urma căsătoriei lui
Dinastia Hauteville () [Corola-website/Science/324450_a_325779]
-
parohiei a fost următoarea: În perioada 20-21 martie 2004 episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Câmpulung Moldovenesc, a participat la liturghii și s-a întâlnit cu credincioșii parohiei. El a celebrat Liturghie pontificală în biserica parohială, precum și în bisericile filiale Pojorâta și Vama. De asemenea, a trecut și pe la bisericile din celelalte filiale (Vatra Moldoviței, Prisaca Dornei, Moldovița). Începând din 2007 s-a construit un altar nou, în locul vechiului altar mobil din lemn
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
Egner, de primarul Constantin Huțanu, precum și de către un grup de tineri îmbrăcați în costume populare specifice zonei bucovinene. Episcopul a sfințit grota închinată sfintei Fecioare Maria, care se află în curtea din față a bisericii, și a oficiat apoi Liturghia pontificală, alături de 10 preoți, printre care pr. Anton Egner și pr. Ștefan Babiaș, paroh de Gura Humorului și decan de Bucovina. În cuvântul său de învățătură, episcopul Petru Gherghel a evocat credința bucovinenilor în decursul istoriei, mai ales în anii grei
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]