93,928 matches
-
local, la Reșița." În numărul din 18 ianuarie al aceleiași reviste sunt reproduse angajamentele altor scriitori, cărora li ,se dă cuvântul" ca într-o ședință de partid: Radu Boureanu: ,Lucrez la un roman în care voi încerca să reflect lupta poporului nostru muncitor împotriva agenților imperialismului, împotriva spionajului titoist, a sabotorilor diversioniști."; Eusebiu Camilar: , În primul rând vine un roman al vieții gospodăriilor colective, un fel de continuare a Temeliei, cu alți eroi, alte locuri, și alte întâmplări."; , Un rol de
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
demasc în cuprinsul unei cărți, care va purta titlul Cavalerii de Santa Croce, figurile mârșave ale spionilor americani și englezi și ale cozilor lor de topor, care au încercat să acționeze pe teritoriul Republicii noastre Populare, împotriva cuceririlor democratice ale poporului și care și-au primit dreapta pedeapsă din partea justiției..." În numărul din 25 ianuarie își face cunoscute proiectele și A. E. Baconsky: , Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori. Vreau să urmăresc transformarea lor pe toate
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
noastre care au plecat în alte patrii care au devenit ale lor. Reli ne-a dat temă să vedem MNAC. Noi o ascultăm, că așa e frumos. Și ieri ne-am dus. Da' nu ne-a plăcut acolo, că casa poporului e urâtă și ne e frică. Când am intrat, nu ne-a plăcut la intrare că erau mormane de pietroaie; noi credem că trebuie să fi rămas de la demolarea vechiului regim și le țin acolo ca mărturie istorică, să vadă
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
noi și să ne șteargă memoria, să ne reprogrameze sau nici nu mai știu ce să ne facă. Până la urmă nu am pățit nimic (credem noi), de vreme ce acum ne scriem compunerea. Da' săracii artiștii care au făcut lucrările cu casa poporului nu cred că au scăpat, se vede că i-au programat pe toți să facă numai chestia aia urâtă, dacă vor să intre în muzeu și să fie muzeificați. Păcat de ei, că păreau băieți de treabă. Sus, la domnu
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
Păcat de ei, că păreau băieți de treabă. Sus, la domnu' Bernea și la domnu' Neagu, ne-a plăcut. Bine că ei, săracii, au apucat să moară înainte să-i bage în experiment și să îi inoculeze cu virusul "casa poporului", așa că ei au scăpat și nu au mai pictat chestia aia urâtă. Jos ne-a plăcut iar la filmele chinezești. Nouă ne plac chinezii, că ei sunt băieți deștepți și talentați, pentru că chinezii locuiesc în China de foarte mulți ani
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
mai plăcut și că ne-a dat carte cu muzeul, fără bani. Și cum noi suntem români, la pomană ne place foarte mult. Așa că jumătate nu ne-a plăcut și jumătate da. Dacă ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că totul e de fațadă și în spate se ascunde un proiect experimental odios de manipulare a creierelor de artiști. Dacă nu ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că proiectul experimental odios de manipulare a creierelor
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
da. Dacă ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că totul e de fațadă și în spate se ascunde un proiect experimental odios de manipulare a creierelor de artiști. Dacă nu ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că proiectul experimental odios de manipulare a creierelor de artiști nu există și atunci muzeul nu are nici un rost. Urmărim cum ne simțim în zilele care vin.
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
luptător social și de scriitor progresist. M. Sadoveanu este un scriitor paseist. Sentimentul său pentru natură, de pictor al plantelor, se împletește cu pictura animalieră. Vraja trecutului este vrajă strict voievodală. Istoria se face de voievozi, istoria n-o face poporul, în creația lui Sadoveanu. Acest scriitor moldovean, cu satanica lui cobiliță de juvete, este un scriitor conservator, retrograd, reacționar, paseist și antiprogresist, așa cum l-a prezentat, amplu, H. Sanielevici, în volumul Poporanismul reacționar". Camil Petrescu e și el sever amendat
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
un spirit comunitar. Departe de tipul egotistului romantic, confiscat de propriul său "caz", el se referă permanent la un fond social al ființei sale, se reclamă de la o organicitate etnic-istorică, abordată însă fără fanatism, cu o senină acceptare a fatalității: "Poporul român nu cîștigă niciodată o victorie, deși e invincibil, fiindcă i se fură roadele victoriei. Istoricește vorbind, în 1877 s-a cîștigat, la Plevna, un război, dar am ieșit cu granițele micșorate. în 1919, am participat la ospățul de la Versailles
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
evoca secvențe relevante din acest "mediu sufletesc", atingător cu familia, școala, cercurile tinereții? - Desigur, și locul unde ne naștem are un cuvânt greu de spus în viața noastră. A arătat-o H. Taine cu strălucire, explicând sensul mediului în viața popoarelor și implicit a indivizilor izolați. Aș putea evoca unele secvențe relevante pe firul sugestiei profesorului nostru Rădulescu-Motru. Ar fi un roman întreg, dar - anticip - un volum cu titlul Note de drum, la care lucrez în fugă de atâția ani, confirmă
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
era fostul nostru profesor Vlădescu-Răcoasa. De unde până unde, când m-am întors la Năsăud, spre surprinderea mea a zis: Vin și eu! Și s-a stabilit la Bistrița, ca profesor de liceu. îi fac o vizită. Eram la Gewerbeverein (Casa Poporului) la o bere, amândoi, când, la un moment dat, pe aleea din parcul de alături trece un cârd de eleve. Discret, îmi arată între ele pe Zoe, care - în ultima clasă de liceu - va deveni în scurtă vreme soția lui
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
domnești? O, tempora, of moravuri! Timp pierdut... Cu prietenul Haralampy cu tot, ne simțim insignifianți auzind/văzând la ce nivel și despre ce discută șefii de state... Declara}ii TELEVIZATE care zguduie lumea (de râs): 13 martie, 2005. C.V.T. către poporul peremist: "Vedeți-vă de fundul vostru. N-am nevoie de strategia voastră... 4 iunie, 2005. Același, la jurnalele de seară: "Ciontu sparge pe dracu' să-l pieptene... Ciontu și Anghel ? Doi paraziți intestinali..." 2) Ion Iliescu, la Observator-ul din
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
orice drept de reprezentare publică. Intrăm, pe zi ce trece, în zodia subneuronalului, în care spiritul e confiscat de grozăvii gen "Ciao Darwin" și "Big Brother", iar gândirea e lăsată în seama unor ideologi de mâna a enșpea care învață poporul cum și ce să gândească. În aceste condiții, cred că e de datoria intelectualilor responsabili să reacționeze cu fermitate. Chiar acceptăm cu asemenea ușurință să ne domine imbecilii? Chiar ne lăsăm călcați în picioare de orice politruc convertit urcat în
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
pline de farmec și minunat puse în scenă. Acum el era cel care povestea: despre India, într-o ciudată supraapreciere, după cum mi se părea, a lui Tagore - "unul din cei mai mari poeți ai tuturor timpurilor". Apoi vorbi despre caracterele popoarelor: Toate națiunile sunt odioase!", cunoscuta lui maximă. A treia sticlă de vin roșu era golită. Chelnerul, fără să întrebe, o aduse pe a patra și ne turnă la amândoi. Băusem deja două pahare din ea. Acum Keyserling nu se mai
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
fost dibuit de poliția suedeză, multă vreme am trăit, împreună cu Haralampy, sentimentul unei frustrări, simțindu-ne oropsiți de Providență, fiindcă ne lăsase fără singurul guru de pe plaiul celor trei baci cu miorițele lor cu tot. - Cum adică, să fim un popor fără măcar un guru ? m-am revoltat. Și începusem să privim lehămetiți la toate emisiunile de televiziune; pentru că toate ni se păreau insipide, majoritatea fiind - gândeam noi - de la capo la coadă, însăilări ale unora care, cum bine le-a zis
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
comice. Bufonii din escortă erau împopoțonați cu măști și executau tumbe pentru a menține veselia publicului. La această procesiune se alipiseră și saltimbanci cu urșii și maimuțele lor savante. Era un frumos spectacol de carnaval pe care țarina îl oferea poporului său pentru a sărbători căsătoria unuia dintre cei mai buni bufoni ai ei. Nu era nimeni care să nu-i fie recunoscător, deoarece prilejurile de distracție erau rare în capitală. Pentru a fi sigură de succesul acțiunii sale, țarina urma
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
repatria. Devenit, între timp, adversar al regimului nazist, el îi informase pe sovietici despre iminența atacului german. Iar ulterior, când ralierea sa la cercurile opoziționiste a fost descoperită și de autorități, a fost arestat, judecat de un Volksgericht (Tribunal al poporului - n.n.), condamnat la moarte și, la 20 noiembrie 1944, executat în sinistra închisoare de la Plötzensee. ichifor Crainic justifica, însă, speranțele investite (ăsta-i cuvântul, nu?) în dânsul. Publicistica lui din anii care au urmat o atestă cu prisosință. Și, numit
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
neglijența cercurilor cultivate este cu atît mai gravă, cu cît " grandoarea" lui Eminescu nu este diminuată , nici chiar atunci cînd traducerile sînt mediocre. Este unul din rarii poeți care merită a fi numit profet - stîlp al existenței și persistenței unui popor. Opera unui Vate este sublimarea unei întregi istorii și culturi; cu trecutul și viitorul care se concentrează în momentul prezent. Egalat, în acest sens, doar de un Hölderlin, Eminescu încarnează perfect poezia, așa cum o țară se încarnează în el. Portugalia
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
culturi; cu trecutul și viitorul care se concentrează în momentul prezent. Egalat, în acest sens, doar de un Hölderlin, Eminescu încarnează perfect poezia, așa cum o țară se încarnează în el. Portugalia înțelege poate cel mai bine semnificația lui Eminescu pentru poporul român, prin analogie cu Camoes. Calitatea lor de simbol, omniprezența lor în conștiința națională sînt perfect comparabile, în pofida distanței de secole. Mai există însă un poet portughez, care ne duce cu gîndul la Eminescu: Antero de Quental, contemporan cu el
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
aceea și-a exprimat laconic opinia despre Cavalerul Stelei de Aur: "Mergeam odată de la o sesiune a Sovietului Suprem, am ieșit împreună de la Kremlin, și eu zic: ŤCe crezi despre "Cavaler...?ť El zice: ŤSemeon, romanul a plăcut partidului și poporului. Ce mai e de spus despre el?ť Eu știu că nu-i chiar ce trebuie, e un scriitor mare, nu mă pot compara cu el". Marșul triumfal al Cavalerului... a început în ziua în care autorul a fost chemat
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
-i mai îngrozitor".) Ultimul lui vis - să fie îngropat în Kuban, de care îi e atât de dor - e mai degrabă irealizabil: "acuma nici măcar nu sunt în stare să ajung până acolo". N-a fost niciodată antisemit ("evreii sunt un popor talentat"), își amintește cu nostalgie de întâlnirea cu Pasternak, în 1934, la Maleevka, la un simpozion literar. ("Uscățiv, foarte interesant ca intelect... Și ce m-a mai uluit la el a fost faptul că eu, om de la țară, n-am
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
tânără țărancă nu s-a putut da jos de pe vatră ca să-i salute pe ostașii sovietici eliberatori pentru că era, în sensul strict al cuvântului, în pielea goală. Cartea cuprinde trădarea deplină a tradițiilor căzăcești, cererea de dizolvare a căzăcimii în poporul sovietic. Cavalerul Stelei de Aur poate fi citită ca o carte total antisovietică. într-adevăr, doar datorită Stelei sale, reușește eroul să capete un loc la hotel sau să obțină, în sfârșit, aprobarea pentru construirea hidrocentralei. Dacă în orice altă
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
nu are timp să fie șlefuită". Ca urmare a acestei estetici, au fost prăsite volume întregi de lirică cetățenească și s-a creat mitul poetului-tribun, care, de regulă, se dovedește a fi mult mai puțin decât poet: Astăzi suntem un popor/ și nu doar niște prostănaci păcăliți/ și astăzi sare în ajutorul/ parlamentului nostru/ Saharov,/ ștergându-și sfielnic/ ochelarii crăpați." Evtușenko și-a denumit autobiografia roman, adunând la un loc personaje imaginare cu altele reale. în esență, cartea se învârtește în jurul
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
pe care spectacolul existenței cotidiene a celorlalți trebuie să-l fi sufocat. Mai mult decît o nuvelă strălucită din punct de vedere literar, Cutia de ghete ne apare astăzi ca un document psihologic elocvent pentru starea de spirit a unui popor întreg. Reconvertirea lui Titus Popovici la adevăr a părut însă tardivă și, pentru mulți, neconvingătoare: o nuvelă scrisă gîfîind de furie, Cutia de ghete, ori suita de portrete șarjate ale activiștilor din jurul lui Ceaușescu nu au putut răscumpăra o viață
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
citind această carte, i-a venit ideea de a le scrie. Drept vorbind, ideea aceasta dăinuia de mai mult, dar după cum se întâmplă adeseori în viața noastră, ea a venit ca rezultat al unei evoluțiuni latente, întocmai cum în viața popoarelor evoluțiile gradate iau adesea formele violente ale unei revoluțiuni. Pe scurt, ideea lui Galsworthy, în cartea sa, e că în general oamenii de azi n-au ideal. Luptă și muncesc numai pentru producție, avere și confort: dar tendința, idealul suprem
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]