45,800 matches
-
afectat foarte mult programele MDRT derulate în Delta Dunării. Practic, toate au fost oprite. Asta în condițiile în care, anul trecut, s-au reabilitat și construit aproape 100 de kilometri de drum asfaltat, s-au realizat mai multe miniporturi și porturi și s-au pus bazele unor circuite turistice, unul dintre cele mai importante fiind Triunghiul Mănăstirilor. Anul acesta nu a mai adus însă nimic bun pentru locuitorii Deltei, deși ar fi trebuit încheiate mai multe lucrări și definitivată implementarea strategiei
Udrea vrea continuarea proiectelor inițiate de PDL, în Deltă () [Corola-journal/Journalistic/42229_a_43554]
-
lipsei de consens privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, Germania și Belgia alăturându-se poziției Olandei. Despre opoziția Olandei s-a știut din momentul luării în discuție a aderării României la Schengen, dar motivul real se bănuie a fi Portul Constanța, care ar putea amenința supremația Portului Rotterdam. Cum aderarea celor două țări la Schengen era singurul punct pe agendă, dar nu s-ar fi ajuns la nicio decizie, s-a decis anularea Consiliului JAI. Astfel, următorul Consiliu va avea
Portul Constanța ar putea fi miza intrării României în Spațiul Schengen () [Corola-journal/Journalistic/42399_a_43724]
-
Bulgariei la Schengen, Germania și Belgia alăturându-se poziției Olandei. Despre opoziția Olandei s-a știut din momentul luării în discuție a aderării României la Schengen, dar motivul real se bănuie a fi Portul Constanța, care ar putea amenința supremația Portului Rotterdam. Cum aderarea celor două țări la Schengen era singurul punct pe agendă, dar nu s-ar fi ajuns la nicio decizie, s-a decis anularea Consiliului JAI. Astfel, următorul Consiliu va avea loc la 25 octombrie. De la Consiliul European
Portul Constanța ar putea fi miza intrării României în Spațiul Schengen () [Corola-journal/Journalistic/42399_a_43724]
-
Bulgariei. În aceste condiții, România ar putea afla luna viitoare verdictul în privința intrării în Spațiul Schengen. Olanda este cunoscută ca opozantul principal la aderarea României la Schengen, adevărata miză în procesul de aderare nu este alta decât privatizarea CN Administrația Porturilor Maritime Constanța, o afacere evaluată, neoficial, la 1 miliard de euro, scrie cotidianul.ro. "Olanda șantajează România cu intrarea în Schengen, pentru a obține mai repede și în condiții foarte avantajoase managementul privat asupra Portului Constanța și, practic, controlul fluxului
Portul Constanța ar putea fi miza intrării României în Spațiul Schengen () [Corola-journal/Journalistic/42399_a_43724]
-
alta decât privatizarea CN Administrația Porturilor Maritime Constanța, o afacere evaluată, neoficial, la 1 miliard de euro, scrie cotidianul.ro. "Olanda șantajează România cu intrarea în Schengen, pentru a obține mai repede și în condiții foarte avantajoase managementul privat asupra Portului Constanța și, practic, controlul fluxului de mărfuri pentru Europa și menținerea Portului Constanța într-o zonă mediocră din punctul de vedere al volumului mărfurilor și al cifrei de afaceri", declara senatorul PSD Marius Bota. Potrivit analiștilor, acuzele își au o
Portul Constanța ar putea fi miza intrării României în Spațiul Schengen () [Corola-journal/Journalistic/42399_a_43724]
-
la 1 miliard de euro, scrie cotidianul.ro. "Olanda șantajează România cu intrarea în Schengen, pentru a obține mai repede și în condiții foarte avantajoase managementul privat asupra Portului Constanța și, practic, controlul fluxului de mărfuri pentru Europa și menținerea Portului Constanța într-o zonă mediocră din punctul de vedere al volumului mărfurilor și al cifrei de afaceri", declara senatorul PSD Marius Bota. Potrivit analiștilor, acuzele își au o logică economică. “Dacă România intră în Spațiul Schengen, ar putea amenința supremația
Portul Constanța ar putea fi miza intrării României în Spațiul Schengen () [Corola-journal/Journalistic/42399_a_43724]
-
Constanța într-o zonă mediocră din punctul de vedere al volumului mărfurilor și al cifrei de afaceri", declara senatorul PSD Marius Bota. Potrivit analiștilor, acuzele își au o logică economică. “Dacă România intră în Spațiul Schengen, ar putea amenința supremația Portului Rotterdam, cea mai mare poartă de intrare a mărfurilor extracomunitare în Europa”, explica expertul în transporturi Gabriel Marinescu. “Prin noile facilități obținute și prin sprijinul declarat al americanilor pentru acest proiect, Portul Constanța ar amenința supremația olandeză”, considera expertul, citat
Portul Constanța ar putea fi miza intrării României în Spațiul Schengen () [Corola-journal/Journalistic/42399_a_43724]
-
intră în Spațiul Schengen, ar putea amenința supremația Portului Rotterdam, cea mai mare poartă de intrare a mărfurilor extracomunitare în Europa”, explica expertul în transporturi Gabriel Marinescu. “Prin noile facilități obținute și prin sprijinul declarat al americanilor pentru acest proiect, Portul Constanța ar amenința supremația olandeză”, considera expertul, citat de DailyBusiness.ro Acesta ar fi și motivul pentru care olandezii s-au grăbit să semneze un protocol de colaborare între Portul Rotterdam și Portul Constanța, iar firmele olandeze s-au arătat
Portul Constanța ar putea fi miza intrării României în Spațiul Schengen () [Corola-journal/Journalistic/42399_a_43724]
-
obținute și prin sprijinul declarat al americanilor pentru acest proiect, Portul Constanța ar amenința supremația olandeză”, considera expertul, citat de DailyBusiness.ro Acesta ar fi și motivul pentru care olandezii s-au grăbit să semneze un protocol de colaborare între Portul Rotterdam și Portul Constanța, iar firmele olandeze s-au arătat interesate să preia portul românesc. Prin acordul de colaborare, România se angajează, practic, să predea managementul strategic asupra Portului Constanța în mâna olandezilor, afirma senatorul Bota.
Portul Constanța ar putea fi miza intrării României în Spațiul Schengen () [Corola-journal/Journalistic/42399_a_43724]
-
sprijinul declarat al americanilor pentru acest proiect, Portul Constanța ar amenința supremația olandeză”, considera expertul, citat de DailyBusiness.ro Acesta ar fi și motivul pentru care olandezii s-au grăbit să semneze un protocol de colaborare între Portul Rotterdam și Portul Constanța, iar firmele olandeze s-au arătat interesate să preia portul românesc. Prin acordul de colaborare, România se angajează, practic, să predea managementul strategic asupra Portului Constanța în mâna olandezilor, afirma senatorul Bota.
Portul Constanța ar putea fi miza intrării României în Spațiul Schengen () [Corola-journal/Journalistic/42399_a_43724]
-
supremația olandeză”, considera expertul, citat de DailyBusiness.ro Acesta ar fi și motivul pentru care olandezii s-au grăbit să semneze un protocol de colaborare între Portul Rotterdam și Portul Constanța, iar firmele olandeze s-au arătat interesate să preia portul românesc. Prin acordul de colaborare, România se angajează, practic, să predea managementul strategic asupra Portului Constanța în mâna olandezilor, afirma senatorul Bota.
Portul Constanța ar putea fi miza intrării României în Spațiul Schengen () [Corola-journal/Journalistic/42399_a_43724]
-
olandezii s-au grăbit să semneze un protocol de colaborare între Portul Rotterdam și Portul Constanța, iar firmele olandeze s-au arătat interesate să preia portul românesc. Prin acordul de colaborare, România se angajează, practic, să predea managementul strategic asupra Portului Constanța în mâna olandezilor, afirma senatorul Bota.
Portul Constanța ar putea fi miza intrării României în Spațiul Schengen () [Corola-journal/Journalistic/42399_a_43724]
-
în mișcare, dintr-o mână în alta, salvează pământul de foamete... Dar trecutul, ce facem cu el, par a se întreba letonii... Îl asumăm și, pe cât posibil, le povestim celor curioși câte ceva și despre el... În piața centrală din Ventspils, port important la Marea Baltică, se află o placă gravată cu informații interesante. Cât costa kilogramul de vită sau de porc, cât priza de sare ori pâinea neagră în 1912, și cât costa în 1938. Sunt afișate prețurile - în ambii ani în
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
și „vise” colorate imaginate pentru publicarea în album. În ciuda însușirilor menționate, Corto Maltese nu corespunde până la capăt imaginii „cavalerului fără frică și fără prihană”, dedicat unui înalt ideal courtois. Nu se poate spune despre el că e așteptat în fiecare port de o iubită, dar încă mai puțin că ar exista o femeie absolută, un ideal de frumusețe pe care-l va întâlni la capătul peregrinărilor. Dar faptul că, la bătrânețe, îl descoperim alături de Pandora dovedește măcar că prima întâlnire a lăsat
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
securității era legat de faptul că, la o vârstă foarte tânără, comandam cea mai mare navă pe care o avea România. Era un petrolier de 157 de mii de tone", a continuat Băsescu Întrebat dacă are în vedere istoria din portul franțuzesc, președintele suspendat a răspuns că aceea e ”neînsemnată”, însă își amintește ”cu plăcere” de navele rusești Kuzbass și Krivbass, cu ai căror comandanți ”avea o relație amicală”, menționând, încă o dată, că a devenit comandantul celei mai ari nave românești
De ce nu poate fi asemuit Traian Băsescu cu Nicolae Ceaușescu () [Corola-journal/Journalistic/42876_a_44201]
-
profesori de politici culturale la Universitatea din Leeds, care face descrierea a patru orașe-porturi, Istanbul, Marsilia, Liverpool și Napoli, drept „orașe poroase”, cu expresia lui Walter Benjamin aplicată celui din urmă. Temele sunt hibriditatea culturală a fiecăruia dintre cele patru porturi mai vechi sau mai noi, economia informală și strategii ale creativității aplicate orașelor de către instituțiile de guvernare. Aflăm totodată istoria porturilor, dar și gestionarea și locuirea lor astăzi, așa cum e ea practicată de municipalitate și, respectiv, de localnici. Analiza, destul de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]
-
poroase”, cu expresia lui Walter Benjamin aplicată celui din urmă. Temele sunt hibriditatea culturală a fiecăruia dintre cele patru porturi mai vechi sau mai noi, economia informală și strategii ale creativității aplicate orașelor de către instituțiile de guvernare. Aflăm totodată istoria porturilor, dar și gestionarea și locuirea lor astăzi, așa cum e ea practicată de municipalitate și, respectiv, de localnici. Analiza, destul de extinsă, nu e doar o lectură agreabilă pentru sezonul estival, ci e un text din care ar avea câte ceva de învățat
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]
-
a slăbit și suzeranitatea otomană asupra Principatelor Române. În urma desființării monopolului turcesc, prin Tratatul de pace ruso-turc din septembrie 1829(Adrianopol), relațiile comerciale s-au intensificat în Principatele Române. Libertatea comerțului pentru toate produsele și posibilitatea de a se folosi porturile dunărene a impulsionat schimbul de mărfuri cu străinătatea. Cea mai mare parte din operațiunile de export ale Moldovei, se făcea prin portul Galați. Odată cu dezvoltarea comerțului intern și extern, s-au construit șosele, care legau centrele populate cu porturile de la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
comerciale s-au intensificat în Principatele Române. Libertatea comerțului pentru toate produsele și posibilitatea de a se folosi porturile dunărene a impulsionat schimbul de mărfuri cu străinătatea. Cea mai mare parte din operațiunile de export ale Moldovei, se făcea prin portul Galați. Odată cu dezvoltarea comerțului intern și extern, s-au construit șosele, care legau centrele populate cu porturile de la Dunăre. În Moldova, sub Mihail Sturdza(1834-1849), s-a construit prima șosea corespunzătoare circulației, care străbătea Țara în lungul ei, de la Mihăileni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
folosi porturile dunărene a impulsionat schimbul de mărfuri cu străinătatea. Cea mai mare parte din operațiunile de export ale Moldovei, se făcea prin portul Galați. Odată cu dezvoltarea comerțului intern și extern, s-au construit șosele, care legau centrele populate cu porturile de la Dunăre. În Moldova, sub Mihail Sturdza(1834-1849), s-a construit prima șosea corespunzătoare circulației, care străbătea Țara în lungul ei, de la Mihăileni prin Botoșani - Iași - VasluiBârlad și Tecuci la Galați și s-au executat lucrări de amenajare și consolidare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și gleburi cu bani, le dau la poșta nemțească și le trimit la Botoșani, la Iași și în alte locuri în țară, prin împărțirea lor prin starostiile districtelor al căror venit se trage de la agenții cu starostii lor și se port cu caii poștelor Moldovei, sub mască, că ar fi pentru agenții, iar comercianții cu bucurii trimit scrisorile și gleburile cu așa chip, fiindcă iar coste și prețul portului și al transportului numai pe jumătate”. Pagubele aduse poștei erau destul de importante
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
al căror venit se trage de la agenții cu starostii lor și se port cu caii poștelor Moldovei, sub mască, că ar fi pentru agenții, iar comercianții cu bucurii trimit scrisorile și gleburile cu așa chip, fiindcă iar coste și prețul portului și al transportului numai pe jumătate”. Pagubele aduse poștei erau destul de importante, mai ales că nu era un caz izolat, limitat numai la Fălticeni. Odată cu contopirea ambelor administrații poștale într-o singură Direcțiune, taxele trimiterilor poștale din Muntenia au devenit
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scrisori și telegrame, cantonierii și surugii etc) aveau numai “ținută mică”. Personalul telegrafului fuseseră uniformat încă din 1859. De asemenea, condițiile de arendare ale poștelor cu cai, din 1868, obligau căpitanii poștelor să poarte uniforma conductorilor poștali, iar surugii un port special. Uniformele, alcătuite din multe elemente, se confecționau anevoios și erau costisitoare, dar românii, în general, căpătaseră gustul lor. Tot în anul 1865, a luat ființă „Masa de întreținere”, condusă de un consiliu de administrație de sub președinția directorului general, care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cât a durat această formă de confecționare a uniformelor pe bază de contract, dar, înaintea celui de al doilea război mondial, factorii poștali purtau uniformă în timpul serviciului. În anii 1955 - 1990, tot personalul operativ de execuție a fost obligat la portul uniformei. Confecționarea era asigurată de unitatea poștală. Obiectele care compuneau uniforma erau atribuite salariaților după funcțieăde exemplu, factorii poștali, mânuitorii de valori, șefii de vagon etc aveau dreptul la costume de doc pentru vară și de stofă pentru iarnă, dar
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de agrement (pe Dâmbovița, pe Bega, pe Dunăre). În cadrul rețelei hidrografice, Dunărea prezintă cel mai mare potențial turistic, atât pentru pescuitul sportiv, cât și pentru turismul de week-end. Se impune, însă, un program de valorificare a obiectivelor morfohidrografice și a porturilor de pe fluviu, prin amenajarea acestora la standarde ridicate, ca și revigorarea croazierelor, în colaborare cu statele riverane. Acest lucru presupune modernizarea condițiilor de cazare, diversificarea atracțiilor, amenajarea unor noi obiective, valorificarea Canalul Dunăre Marea-Neagră și a Deltei Dunării. 2.3
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]