985 matches
-
de pe coasta de vest a Pakistanului și Indiei de azi.Din această bază, Suleyman Pasă a reușit să preia controlul asupra întregii țări de Yemen, luând, de asemenea, Sa'na. Populația din Aden s-a ridicat împotriva otomanilor, astfel că portughezii au fost în controlul orașului până la confiscarea acestuia de către Piri Reis în 1548. Secolul XVI a fost marcat de numeroase bătălii otomane purtate împotriva habsburgilor și a spaniolilor în Balcani,de controlul asupra Africii de Nord și de dominația Mediteranei
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Tanzimatului a fost făcută prea târziu pentru a mai putea repara ceva. Structura economică a imperiului era definită de structură lui geografică. Imperiul se află așezat între est și vest, controlând astfel vechile drumuri comerciale, forțându-i pe spanioli și portughezi să caute noi rute către Orientul Îndepărtat. Imperiul Otoman controla calea pe care o folosise odinioară Marco Polo. Atunci cand Cristofor Columb descoperea America, Imperiul Otoman se află în culmea dezvoltării sale, cănd puterea sa militară și economică se întindea pe
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
de când îl ai, vrei să-l înmulțești. Tot mai mult și tot mai mult! Dar la final dacă rămâi cu inima-ndoită, la ce te-ajută? Din ce țări erau veniți oamenii cu care munceați pe câmp?</em> Erau bulgari, portughezi, marocani... din multe țări erau. Ne-am înțeles bine toți că toți voiam să muncim și să trăim. Oamenii, când sunt în suferință, parcă sunt mai sufletiști. Stăteam toți într-o casă. În primă casă în care am reușit să
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
de a ajunge și controla centrul Europei. Pe mare, imperiul a susținut războaie cu Liga Sfântă (din care făceau parte Spania Habsburgică, Republica Veneția și Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta) pentru controlul Mării Mediterane. În Oceanul Indian, după descoperirea de către portughezi, în 1488, a Capului Bunei Speranțe, marina otomană se confrunta, frecvent, cu o nouă concurență - flota portugheză, în scopul de a-și apăra monopolul tradițional asupra rutelor comerciale maritime între Asia de Est și Europa de Vest. În plus, turcii au fost
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
Secolul XIX este o perioadă din istoria omenirii caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale. În timp ce portughezii, spaniolii și Sfântul Imperiu Roman se prăbușeau, Imperiul Britanic, cel German și America au cunoscut o dezvoltare rapidă. Conflictele militare au răvășit Europa, dar au și încurajat cercetarea științifică și explorarea. După războaiele napoleniene, Marea Britanie a devenit cea mai importantă
Secolul al XIX-lea () [Corola-website/Science/296603_a_297932]
-
pentru a elibera teritoriile între Angola și Mozambic) fiind adoptat că imnul republican și, în final, de către nouă Republică Portugheză în 1910 că imn național, înlocuind "O Hino da Carta", ultimul imn al monarhiei constituționale din Portugalia. "" se traduce că "Portughezul" în sensul "cântecul Portugaliei" la fel ca și La Marseillaise, imnul național al Franței, care se traduce "cântecul Marsiliei" și că imnul belgian, La Brabançonne care se traduce că "cântecul Brabantului." În 1890, Regatul Unit a înaintat un ultimatum, cerându
A Portuguesa () [Corola-website/Science/296614_a_297943]
-
a pescuitului. · se crede că Lisabona a fost întemeiata de către Fenicieni; · în sec. ÎI i.C. a fost ocupată de către Români; · în sec. V d.C. ocupată de către Vizigoți; · în anul 716 cucerita de către Mauri (Arabi); · în anul 1147 recucerita de către Portughezi; · în jurul anului 1260 a devenit capitala Regatului Portugalia; · în urma unor cuceriri de colonii, Lisabona devine unul dintre cele mai bogate orașe din Europa; · între 1580-1640 (perioadă ocupației spaniole), orașul decade treptat; · în 1755 un cutremur de pământ, urmat de un
Lisabona () [Corola-website/Science/296616_a_297945]
-
de locuitori. Alis Ubbo ("Golf încântător", Fenicienii) Ollisippo (sec. III-I i.C., Lusitanii și Românii) Felicitas Julia (sec.I i.C., Julius Caesar) Ulixippona (sec.V d.C., Vizigoții) Al-Ashbouna, apoi Lishbuna (sec.VIII-XII, Arabii / Maurii) Lisboa (după sec.XII, Portughezii) Din orașul de pe vremea descoperirilor putem vedea în zona Belém, două construcții preluate de UNESCO pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial: La începutul sec. XVII monumentul cel mai significant era "Aqueduto das Águas Livres" (apeduct pentru aprovizionarea Lisabonei cu apă potabilă
Lisabona () [Corola-website/Science/296616_a_297945]
-
odată cu dezvoltarea civilizației egiptene. Alte civilizații puternice ce apar în Africa în această perioadă sunt Imperiul Axumit din Etiopia, regatul Nubian, Cartagina, regatele Sahel-ului (Ghana, Mâli, Songhai) și Marele Zimbabwe. Primele avanposturi comerciale europene sunt înființate în Africa de către portughezi începând cu 1482, principalele mărfuri comercializate fiind aurul, fildeșul, mirodeniile și sclavii. Odată cu descoperirea Americii, comerțul cu sclavi ia avânt, această practică barbara fiind abolita abia în secolul XIX. Tot atunci începe o cursă febrila de colonizare a Africii de către
Africa () [Corola-website/Science/296607_a_297936]
-
între timp se împrietenise, îi găsise un atelier. Nu încetează să picteze, dar majoritatea timpului o va consacra noii sale pasiuni, sculptura. Expune un număr de șapte sculpturi și guașe la o expoziție deschisă în martie 1911 în atelierul artistului portughez Amadeo de Souza Cardoso iar în anul următor, 1912, Modigliani dobândește recunoașterea ca sculptor la al "X-lea Salon de Toamnă", unde se prezintă cu alte șapte lucrări. Se întâmpla însă adeseori ca Modigliani să nu-și termine sculpturile, probabil
Amedeo Modigliani () [Corola-website/Science/298252_a_299581]
-
navigatorii europeni în drum spre India, insula era complet nelocuită. Data descoperirii este considerată ca fiind anul 1500, dar se pare că navigatorii arabi aveau cunoștință despre existența acesteia. Primul european ce a debarcat pe insulă a fost în 1500 portughezul "Diogo Dias", fiind urmat, 12 ani mai târziu de un alt navigator portughez, "Pedro de Mascarenhas" după care sunt numite insulele arhipelagului Mascarenelor. Insula este numită "Santa Apolonia", dar nu este ocupată, fiind folosită în secolele următoare ca un loc
Réunion () [Corola-website/Science/298403_a_299732]
-
cu anul 2000 orașul începe să se revigoreze economic ca urmare a sosirii unor investitori străini în zonă. Cea mai importantă fabrică este deschisă de firmă Swedwood, parte a concernului IKEA. Pe lângă această firmă mai există oameni de afaceri englezi, portughezi și italieni care desfășoară activități economice în zonă. În 2008 se închide fabrică de prelucrare a lemunului Sweedwood și întreg personalul este concediat. Situația economică a Șiretului este din nou una deosebit de precară. O secție a fabricii se vinde, dar
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
respect cel mai mult de la un jucător" - Michel Platini, președinte UEFA ,Hagi este pentru România ceea ce este Beckenbauer pentru Germania" - Lothar Matthaus,fost internațional german ,Hagi a fost unul dintre cei mai tehnici jucători din fotbalul european" - Eusebio, fost internațional portughez ,Hagi i-a învățat fotbal pe turci. Era foarte concentrat înaintea fiecărui meci, intra în febra lui, începea să vorbească precum un om bătrân, era foarte serios. A fost un jucător excepțional" -Claudio Taffarel, fost portar Brazilia , Mi-a plăcut
Gheorghe Hagi () [Corola-website/Science/297184_a_298513]
-
învecinează cu Ghana la vest, Benin la est și Burkina Faso la nord. În sud are ieșire la Oceanul Atlantic, la Golful Guineii, unde se află capitala Lomé. "Articol principal: Istoria Republicii Togoleze" Regiunea de coastă a fost explorată prima dată de către portughezi între secolele XV - XVI. Din această epocă încep misiunile catolice auxiliare iar din secolul al XVIII-lea misionari protestanți își fac simțită prezența în peisajul spiritual din estul Africii. La fel ca în marea majoritate a continentului negru la acea
Togo () [Corola-website/Science/298063_a_299392]
-
oficial Republica Angola (sau, în limba portugheză, "República de Angola"). Numele Angola este o derivare portugheză a cuvântului Bantu N’gola, care era titlul tradițional al regilor Împărăției Quimbundos în secolul al XVI-lea, când țara a fost colonizată de portughezi. "Principal: Istoria Angolei" Primii locuitori din zonă au fost poporul Hoisan. Majoritatea acestei populații a fost înlocuită de către triburi Bantu în perioada migrațiilor Bantu. În 1483, Portugalia a înființat baze lângă Râul Congo, zonă în care existau statele Kongo, Ndongo
Angola () [Corola-website/Science/298070_a_299399]
-
zonă în care existau statele Kongo, Ndongo și Lunda. Statul Kongo se întindea de la frontiera cu Gabon la nord până la Râul Kwanza la sud. În 1575, Portugalia a înființat o colonie la Luanda pentru a profita de comerțul cu sclavi. Portughezii au început să controleze coasta teritoriului pe parcursul secolului al XVI-lea printr-o serie de tratate și războaie. Astfel s-a născut colonia Angola. Olanda a ocupat Luanda în perioada 1641-48. În 1648 Portugalia a recucerit Luanda și a inițiat
Angola () [Corola-website/Science/298070_a_299399]
-
Bahrainul este unit cu Arabia Saudită prin podul și digul Regele Fahd, cu lungimea de 25 km, pe care se află o autostradă. Bahrainul a fost un antrepozit pentru comerțul între India și Arabia din secolul al V-lea î.H. Portughezii au fortificat Bahrainul în secolul al XVI-lea, dar au fost izgoniți de către șahul persan Abbas I la începutul secolului al XVII-lea. La sfârșitul secolului al XVIII-lea a devenit parte a Imperiului Otoman, condus de un șeic. În
Bahrain () [Corola-website/Science/298074_a_299403]
-
890 de locuitori. În 1900, ea era estimată la doar circa 5.000 de locuitori. Localnicii andorrani reprezintă cel mai mare grup etnic din țară, dar nu sunt o majoritate (31.363 de locuitori); alte naționalități sunt spaniolii (27.300), portughezii (13.794), francezii (5.213), bretonii (1.085) și italienii. Limba istorică și oficială este catalana, o limbă romanică. Guvernul andorran dorește încurajarea folosirii limbii catalane; el a finanțat o comisie pentru toponimie catalană în Andorra (în ), și oferă lecții
Andorra () [Corola-website/Science/298069_a_299398]
-
puterea rămâne totuși în mâinile unei oligarhii etnice. "Articol principal: Istoria Camerunului" Primii locuitori ai Camerunului au fost pigmeii Baka. Ei au fost aproape în totalitate înlocuiți și absorbiți de triburile Bantu în timpul migrațiilor Bantu. Primul contact cu europenii, cu portughezii, a avut loc în secolul al 16-lea, dar aceștia nu s-au stabilit în regiune. Portughezii au dat totuși viitoarei țări numele pe care urma să-l poarte. Exporatorii pe râul Sanaga au observat abundența crevetelor, dând regiunii numele
Camerun () [Corola-website/Science/298083_a_299412]
-
fost pigmeii Baka. Ei au fost aproape în totalitate înlocuiți și absorbiți de triburile Bantu în timpul migrațiilor Bantu. Primul contact cu europenii, cu portughezii, a avut loc în secolul al 16-lea, dar aceștia nu s-au stabilit în regiune. Portughezii au dat totuși viitoarei țări numele pe care urma să-l poarte. Exporatorii pe râul Sanaga au observat abundența crevetelor, dând regiunii numele de "camarăo", cuvântul portughez pentru crevetă. Primele așezări coloniale au apărut la sfârșitul anilor 1870, când Imperiul
Camerun () [Corola-website/Science/298083_a_299412]
-
regatului. În 1724 Abomey a cucerit Allada, a capturat portul Ouidah în 1727 și a devenit un regat faimos în comerțul cu sclavi. În aceeași perioadă În Abomey au fost recrutate pentru serviciul regulat soldați femei, cunoscute și ca "Amazoane". Portughezii au fondat pe actuala coastă a Beninului un centru comercial la Porto Novo, urmați odată cu dezvoltarea comerțului cu sclavi de comercianții englezi, olandezi, spanioli și francezi. La mijlocul secolului XVII francezii și-au stabilit centre la Ouidah și Savé, în timp ce englezii
Benin () [Corola-website/Science/298077_a_299406]
-
fondat pe actuala coastă a Beninului un centru comercial la Porto Novo, urmați odată cu dezvoltarea comerțului cu sclavi de comercianții englezi, olandezi, spanioli și francezi. La mijlocul secolului XVII francezii și-au stabilit centre la Ouidah și Savé, în timp ce englezii și portughezii și-au construit forturi în apropiere la începutul secolului al XVIII-lea. În 1727 portughezii au construit un fort la Ouidah, care a rămas teritoriu portughez până în 1961. Comerțul de coastă francez, englez și portughez a continuat, și odată cu scăderea
Benin () [Corola-website/Science/298077_a_299406]
-
comerțului cu sclavi de comercianții englezi, olandezi, spanioli și francezi. La mijlocul secolului XVII francezii și-au stabilit centre la Ouidah și Savé, în timp ce englezii și portughezii și-au construit forturi în apropiere la începutul secolului al XVIII-lea. În 1727 portughezii au construit un fort la Ouidah, care a rămas teritoriu portughez până în 1961. Comerțul de coastă francez, englez și portughez a continuat, și odată cu scăderea puterii Yorubei cei din Abomey au făcut în permanență incursiuni în Yoruba și spre vest
Benin () [Corola-website/Science/298077_a_299406]
-
în vestul Africii centrale, ce se învecinează cu Guineea Ecuatorială, Camerun, Republica Congo și cu Golful Guineei. Capitala și cel mai mare oraș este Libreville. O fostă colonie franceză, Gabon este stat independent de pe data de 17 august 1960. Primii europeni, portughezii, și-au făcut apariția în Gabon la sfârșitul secolului al XV-lea. La venirea acestora, pe teritoriul Gabonului existau mici formații statale sclavagiste. Mai târziu, francezii au început să-i înlăture pe portughezi. Prima colonie franceză a apărut în 1839
Gabon () [Corola-website/Science/298102_a_299431]
-
data de 17 august 1960. Primii europeni, portughezii, și-au făcut apariția în Gabon la sfârșitul secolului al XV-lea. La venirea acestora, pe teritoriul Gabonului existau mici formații statale sclavagiste. Mai târziu, francezii au început să-i înlăture pe portughezi. Prima colonie franceză a apărut în 1839. În anul 1903, Gabonul a fost transformat în colonie a Franței, în 1910 a intrat în componența Africii Ecuatoriale Franceze, iar în 1946 a devenit „teritoriu de peste mări” în cadrul Uniunii franceze. În 1958
Gabon () [Corola-website/Science/298102_a_299431]