866 matches
-
n.î.a.p. Tul, dantelă, materiale țesute mărunt, fireturi și broderii Materiale țesute mărunt; fireturi și alte asemenea Tul și alte materiale de tul, materiale împletite sau croșetate, dantelă întreagă, tăiată sau cu desene Broderie întreagă, tăiată sau cu modele Postav căptușit, acoperit sau laminat Postav căptușit, acoperit sau laminat Alte articole textile Vată din materiale textile și articole confecționate din ea; ghemotoace și praf textil 392b 39218 886b 88690.2 279a 27922 279b 27911 27912 27913 279c 27921 279d 27991
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
materiale țesute mărunt, fireturi și broderii Materiale țesute mărunt; fireturi și alte asemenea Tul și alte materiale de tul, materiale împletite sau croșetate, dantelă întreagă, tăiată sau cu desene Broderie întreagă, tăiată sau cu modele Postav căptușit, acoperit sau laminat Postav căptușit, acoperit sau laminat Alte articole textile Vată din materiale textile și articole confecționate din ea; ghemotoace și praf textil 392b 39218 886b 88690.2 279a 27922 279b 27911 27912 27913 279c 27921 279d 27991 5609 6310 5603 5806- -5808
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Olaru cu două fețe în teritoriul din jos de Bran. Un Barbu Olaru figurează pe lună septembrie-octombrie 1788. 1832 - Ia ființă la Tohanul Vechi, o întreprindere pentru arnici turcesc. Tot aici se fondează o întreprindere de lumânări și una de postav. 1851 - 20 sept Zărnești. Se încheie “Contractul de însoțire” pe baza căruia ia naștere “Societatea de acțiuni” care va avea ca scop construirea fabricii de hârtie. În august 1857 își începe activitatea de producție. 1892 - Tohanul Vechi conectat la transportul
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
a fost un fenomen întâlnit în Anglia începând cu secolul XV și până în secolul XVIII, datorită căruia s-a realizat dezvoltarea manufacturilor de postav. Englezii, realizând că pot obține venituri mari din vânzarea lânii provenite de la oi, au împrejmuit numeroase zone unde oile pășteau, pentru a le crește în captivitate și a le lua lâna pe care erau plătiți bine. a început, izolat, încă
Fenomenul împrejmuirilor () [Corola-website/Science/312156_a_313485]
-
carte, deoarece rostea la biserică, în timpul slujbei, "Crezul" și "Tatăl nostru", iar scriitorul și-l amintește "păstrând cu sfințenie portul din tinerețele sale: păr lung împletit în coadă și prins în pieptăn de baga, pălărie înaltă cu borduri late, gheroc de postav măsliniu cu pulpane până la genunchi, băț lung cu mânerul de argint și pantofi cu cataramă mare," adică se îmbrăca conform cu moda începutului de secol de la oraș. Sava Slavici a fost "maistor" cojocar, cu cojocărie proprie, deși în registre, insista a
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
fodori, pieptarul cu flori roșii și "ciucurei" în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru, la care, iarna, se adaugă buboul. În jurul anului 1900, în sat începe să pătrundă costumul femeiesc "săliștenesc", care devine predominant în deceniile următoare, cu nota sa de eleganță și sobrietate, preluat și dezvoltat într-o variantă locală. Acesta se
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
Romanofir” s-a construit și a fost pusă în funcțiune în secolul al XX-lea la sfârșitul deceniului al IV-lea în Tălmaciu și s-a numit ulterior „Firu Roșu”. La acest obiectiv economic, precum și la atelierele și fabricile de postav din Cisnădie s-au consemnat primii muncitori industriali, în special femei, ai Racoviței. Construirea Uzinelor Mîrșa a început în secolul al XX-lea la sfârșitul deceniului al IV-lea și a fost amplasat pe terenurile racovicenilor, aceștia rămânând fără o
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Bărăgan, dăruită de Calotă Vornic. Între 1522-1529, Afumați a fost în proprietatea domnului Țării Românești, Radu de la Afumați. În perioada imediat următoare, Afumați intră în proprietatea domeniului Domnesc (1529-1585). În 1636, Șerban Cantacuzino a construit în Afumați o fabrică de postav. În 1785, Alexandru Moruzzi a construit aici o fabrică de hârtie, pe care la sfârșitul domniei a lăsat-o mitropoliei ortodoxe a Munteniei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, iar în
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
martie 1994 - 11 decembrie 1996). A fost înaintat la gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) la 22 noiembrie 1996 , fiind trecut în rezervă la 29 august 1997 . Trecut în rezervă, el a devenit administrator al SC Postav Azuga SA . Începând cu anul 2001, a fost consilier al ministrului de Interne. La data de 16 mai 2002, general de corp de armată (r.) George Ioan Dănescu a fost înaintat la gradul de general de armată (cu 4 stele
George Ioan Dănescu () [Corola-website/Science/310299_a_311628]
-
reconstrucție. Sumanele au o tradiție foarte veche în România. În trecut, în sezonul friguros de iarnă, locuitorii satelor (atât bărbații, cât și femeile) foloseau ca articol de îmbrăcăminte sumanul, adică o haină țărănească lungă (până la genunchi), făcută din pănură, dimie, postav gros etc., tivită pe margini și bogat ornamentată cu găitane. Persoanele care se ocupau cu fabricarea de sumane se numeau sumănari. Procesul de fabricare a sumanelor era lung și necesita mai multe operațiuni. După tunderea oilor, lâna rezultată de la acestea
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
orășeni din orașele de coastă care răspunseseră la "ârrière-ban" (chemarea la oaste a bărbaților valizi), fiind însuflețiți de gândul că luptau nu numai pentru credință, ci și pentru familiile lor aflate în Acra, Tir și Beirut. Majoritatea purtau tunici din postav vătuit sau apărătoare din piele care rezistau sabiei unui sarazin sau impactului mortal al unei săgeți. Se auzeau multe limbi și dialecte din Europa, armata creștină fiind cu adevărat o armată internațională. Coloana nu avea căruțe cu apă (care i-
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
Prin Decretul Regal nr.2859 din 1936, emis de regele Carol al II-lea se introduce portul unei uniforme speciale pentru cavalerii ordinului „Mihai Viteazul”, constând dintr-o mantie de culoare albă pe care este aplicată crucea ordinului, confecționată din postav de culoare albastră. Ca acoperământ de cap, decretul prevedea o cușmă din blană de miel de culoare albă. Prin Decretului Regal nr. 328 din 10 februarie 1931, regimentele ale căror drapele fuseseră decorate cu ordinele Mihai Viteazul, Steaua României și
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
el părăsește această lume la 83 de ani "într-un accident". În timpul vieții el a născocit povestea nobleții neamului, pretinzând descinderea din niște Balzac d'Entraignes, iar înainte de Revolutie semnând cu particula nobiliară. În sânul familiei unui bogat negustor de postavuri, în anul 1778, se naște Anne-Charlotte-Laure Sallambier viitoarea mamă a lui Honore de Balzac. Femeie autoritară, inteligentă, instruită, frumoasă ea este preocupată de problemele timpului, de științe și literatură dar mai cu seama de ocultism. Citește scrierile mistice, biblioteca sa
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
domniei lui Gheorghe Ghica și începe o perioadă de refacere și de dezvoltare. Apar marile hanuri, se ridică biserici, atelierele meșteșugarilor se grupează pe ulițe separate: "Șelari, Covaci, Gabroveni, Lipscani, Băcani" etc. În 1679 este menționată funcționarea unei fabrici de postav. În același an, domnitorul Șerban Cantacuzino întemeiază prima școală românească, Școala domnească de la mănăstirea Sf.Sava din București și începe ridicarea mănăstirii Cotroceni în vestul capitalei.<br> În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu în 1689, austriecii intră în București și, vorbind
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
1944, Craiova era considerată de comunisti un oraș boieresc, ultrareacționar, majoritatea boierilor din Oltenia aveau case în Craiova, industria era, în general, reprezentată de mici ateliere și intreprinderi familiare, existînd doar 7 întreprinderi cu peste 100 de angajați: Fabrica de postav "Oltenia", Tipografia și editura "Scrisul Românesc", Fabrica de paste făinoase "Concordia", Fabrica de pâine și paste făinoase "Barbu Drugă", Fabrica de mașini agricole "Semănătoarea", Uzina Electrică și Fabrica de pâine "Traiul". La acestea se mai adăugau atelierele CFR, tăbăcaria "Bucovăț
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Coloritul specific Țării Bârsei este roșu-vișiniu, albastru închis și roșu cu negru pe alb, în cazul românilor, cu un specific aparte în cazul satelor brănene unde se întâlnește vărgătura galben-portocalie. "Straiele" se prelucrau în "dârste", instalații care îngroșau țesătura de postav. Un cartier din Brașov poartă numele de Dârste, iar pe vremuri, în centrul Cetății se afla un târg al straielor. Produsul finit se folosea în scopuri proprii sau se vindea. Un alt material era "buboul", un postav țărănesc întrebuințat în
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
îngroșau țesătura de postav. Un cartier din Brașov poartă numele de Dârste, iar pe vremuri, în centrul Cetății se afla un târg al straielor. Produsul finit se folosea în scopuri proprii sau se vindea. Un alt material era "buboul", un postav țărănesc întrebuințat în păturile de jos ale orășenimii și la țară pentru confecționarea hainelor de iarnă. Acesta era singurul scutit de vamă în Țara Românească, în secolul XV. Pentru o "cergă" se pălăteau 2 bani, iar pentru "zeghe" (sau "pănură
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
la care ajunsese. Aceasta se justifica prin înmulțirea extrabreslașilor români, care vindeau țesături, și propunea desființarea ori limitarea pivelor din district. De asemenea amintea că înainte vreme, în afara breslei erau permise doar două pive (la Zărnești și Tohan), ce produceau postav cât să ajungă nevoilor proprii ale casei. Interioarele caselor maghiarilor sunt decorate cu țesături și alesături monocrome (în nuanțe roșii, albastre sau negre), paturile având perne ornate la capete și cearșafuri vărgate. Sașii dispun de o tehnică a brodatului aparte
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
din catifea neagră, purtat pe cap de fete, având panglici roșii ce atârnă lung pe spate, scufița neagră de catifea, legată sub bărbie, purtată de femei, fustele largi din stofe de diferite culori, având șorțul bogat ornamentat, mantaua neagră din postav — purtată de femei — și cea albastră, a bărbaților (din [[Hălchiu]] și [[Prejmer]]), precum și pieptarele din blană de miel (în [[Ghimbav]], [[Râșnov]] și [[Sânpetru, Brașov|Sânpetru]]), cu deschidere laterală. Portul popular al maghiarilor din Țara Bârsei este asemănător cu cel din
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
dintre cele mai importante stații ale rețelei de metrou din București. Numele cartierului vine de la breaslă piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Meșterii piuari se numeau «darstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau «dârste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. Limitele actuale ale cartierlui Dristor sunt: la nord - strada Babă
Dristor () [Corola-website/Science/303444_a_304773]
-
în caz de primejdie, pivnițe mari, depozite de mărfuri, casa de lemn, cu pereți decorați cu ceramică smălțuită. Aici se stabiliseră negustori care vindeau, în țară și străinatate, vite, oi, miere, ceară, pește, grâne etc. și cumpărau în schimb unelte, postavuri, obiecte de podoabă etc. Urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare (1457-1504) a dus la o schimbare a orientării politice, având influențe și asupra organizării minorității catolice din Moldova, deoarece Polonia nu a mai putut susține în mod
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
demonstrând o complexitate tehnic-meșteșugărească și un nivel de specializare a satului românesc în practicarea meșteșugurilor, impresionante. Categoria "monumentelor de tehnică populară" excelează prin marea varietate tematică (mori de cereale, teascuri - cu cea mai diversă funcționalitate, cuptoare, poverne, vâltori, pive de postav și dârste, ciocane, șteampuri și fierăstraie hidraulice) aparținând "instalațiilor de industrie populară", având în finalul expoziției cinci mari complexe de industrii țărănești (provenite din Oltenia, Muntenia, Transilvania și Maramureș), dar și printr-o cvasicompletitudine tipologică greu de regăsit într-un
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
largă a țesăturilor în industria textilă se folosesc mașininile de țesut, care sunt urmașele modernizate ale războiului de țesut și fusului de tors folosit pentru împletirea firului din caier. Țesăturile groase care necesită alte tehnici de producere sunt covoarele, catifeaua, postavul, abaua. Textile sunt compuse după structură din stofe, tricotaje, țesături. Confecționarea hainelor constă din croire după măsură și coaserea împreună a bucăților textile croite anterior. Istoria industriei textile din România începe în anii 1600, odată cu înființarea breslelor țesătorilor în Moldova
Material textil () [Corola-website/Science/314997_a_316326]
-
geometrice ca: romburi, cruciulițe, spirale. Un moment important în evoluția costumului gorjenesc îl constituie apariția portului schilăresc în jurul anului 1900 care adaugă noi piese la costumul tradițional, contribuind la îmbogățirea ornamenticii, a materialelor din care se confecționau piesele prin introducerea postavului. Fotbalul se joacă pe teren redus sau pe stadion. În Gorj există terenuri de dimensiuni reduse, cu suprafețe sintetice sau naturale, acoperite sau în aer liber, săli de sport sau așa-zisele baloane. Handbalul gorjean se identifică în acest moment
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
a construit o nouă fabrică de sticlă, proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica având în jur de 250 de angajați, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cașcaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment (1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam (1877), fabrica de cherestea (1888), fabrica de șampanie (1892) și fabrica de șamotă (1908). Însă cea mai importantă fabrică construită în Azuga a fost fabrica de Bere, ridicată în perioada 1898-1900 de către specialistul de origine germană
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]