2,403 matches
-
grăitor, alcătuită dintr-un șir întreg de evenimente, fapte, momente cruciale, de-a dreptul existențiale și determinante pentru eroul cărții, care, deși s-a urmărit acest lucru, nu a fost niciodată victimă, ci întotdeauna va fi consemnat (alături de ceilalți), de către posteritatea ce trebuie să fie cât mai obiectivă, drept eroul credinței, purtătorul Duhului Celui Dumnezeiesc în iadul lumii acesteia pământești, din a doua jumătate a secolului al XX - lea!... Eu cred că trebuie reținut și subliniat faptul că interesul cărții nu
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
lui Dumnezeu nu pentru sine, ci pentru a „face schimb de daruri/dragoste” cu Dumnezeu demonstrează prin influența vieții lui de bunătate iubirea infinită a lui Dumnezeu. Aceștia din urmă sunt sfinții/modelele, iar cei dintâi cetățenii. Căci în memoria posterității un sfânt rămâne veșnic un om de referință, iar un om egoist ca un cetățean oarecare. Problema răului, una dintre cele mai dificile socoteli teologice, căci este un „pericol ontologic”, G. Florovsky o așază dincolo de filosofic în scripturistic, anume în
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
grăitor, alcătuită dintr-un șir întreg de evenimente, fapte, momente cruciale, de-a dreptul existențiale și determinante pentru eroul cărții, care, deși s-a urmărit acest lucru, nu a fost niciodată victimă, ci întotdeauna va fi consemnat (alături de ceilalți), de către posteritatea ce trebuie să fie cât mai obiectivă, drept eroul credinței, purtătorul Duhului Celui Dumnezeiesc în iadul lumii acesteia pământești, din a doua jumătate a secolului al XX - lea!... Scriitorul Răzvan Codrescu atenționează și subliniază faptul că „Viața lor merită cunoscută
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
memoria prostului este ranchiuna. -Există mari biruitori ai istoriei literaturii, draga Florine, așa cum există celebrii ei învinși. Însă alături de ei se impun conștiințelor noastre și alți mari scriitori de o mărime nu mai puțin fascinantă: ignorații de geniu, cărora doar posteritatea le aduce o tardivă răscumpărare. Nu constituie ei rezervă de energie morală a istoriei literaturii universale, n-a mers literatura omenirii înainte prin sacrificiul lor modest și neștiut? -Haide să mai citim câte ceva! Constantin și-a luat cartea lăsată cu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
să scrie dacă simt, de o mie de ori despre aceleași lucruri, fără teama de a cădea în ridicol, pentru că adevărata judecata n-o primești decât de la oameni excepționali, un autor este foarte rar recunoscut de contemporanii săi, îl recunoaște posteritatea. Nimeni nu-ți poate garanta viitorul care este oricum, unul trist: trist dacă ratezi, trist dacă triumfi, pentru că te arunca de multe ori în vulgaritate. «Noaptea evreului» - Știu că ai în curs de apariție un volum de versuri și un
ATUNCI CÂND VICTORIA APARŢINE CELOR CU MENTALITATE DE ÎNVINGĂTOR. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355882_a_357211]
-
MAGORI. Citiți și vă veți convinge. Rămân cu primele IMPRESII, când inocent ți-am citit primele tale creații, și am rămas atât de UIMIT, de frumusețea versurilor tale Amelia! Realizări poetice, care fără doar și poate, vor rămâne și pentru posteritate. Nu pot să te definesc decât ca pe o mare creatoare de frumos... Poeziile, au încorporate în ele o mare parte din FEMINITATEA LUMII. Citesc poezie! Nu pot comenta poezie, fiindcă nu sunt în măsură, DAR? Când citesc poeziiile Ameliei
IMPRESII INOCENTE DESPRE POEZIILE AMELIEI MAGORI. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355973_a_357302]
-
detractorilor!” și „... o furie unică se abătu asupra poetului în perioada imediat postdecembristă...” - după răzmerița aia de carton cu voie de la Poliție !!! (Caragiale avea dreptate !) De ce se dedau acești „neica nimeni, ia piciorul de pe mine” - cum scria Ion Gheorghe, la posteritatea lui Eminescu ? Din simplu motiv că ei nu ar fi în stare nici măcar să-i copieze Opera, pentru că le tremură mîna, le seacă fîntîna, și se masturbează, cu privirea trează, spartă în fragmente, de pizde inerte ! E voia mea și
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
său spiritual. Deși misiunea „publică” de propovăduire îi fusese interzisă, Părintele nu va înceta să îndrume sufletele a generații de preoți și credincioși. Însă, de acum înainte, mesajul pe care îl va transpune în pictură se va adresa cu precădere posterității. Profesorul Nichifor Crainic observa cu justețe: „Este un stil nou, o pictură nouă, ca viziunea nouă pe care o porți în suflet”. Aspectul vizionar al picturii Părintelui Arsenie Boca nu a putut trece neobservat, însă nu și-a aflat (încă
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
Bulgakov, ar trebui să-ți povestesc despre convorbirea mea la telefon cu Stalin. Uite, din cauza asta n-am mai ajuns eu mînuitor de decoruri ... ... și te-ai nemurit, m-am gîndit eu. Margareta stătuse lîngă el și notase convorbirea. Pentru posteritate! Pentru posteritatea lui Bulgakov, nu a lui Stalin! Vezi, îmi zice domnul avocat, luînd coala împăturită pe de-a lungul ei și privind-o atent, procedurile au învins ... Și abia atunci am înțeles ce vrea să spună. Cînd unui om
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
trebui să-ți povestesc despre convorbirea mea la telefon cu Stalin. Uite, din cauza asta n-am mai ajuns eu mînuitor de decoruri ... ... și te-ai nemurit, m-am gîndit eu. Margareta stătuse lîngă el și notase convorbirea. Pentru posteritate! Pentru posteritatea lui Bulgakov, nu a lui Stalin! Vezi, îmi zice domnul avocat, luînd coala împăturită pe de-a lungul ei și privind-o atent, procedurile au învins ... Și abia atunci am înțeles ce vrea să spună. Cînd unui om îi vine
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
originale și nu copii, la casa memorială. Nu-mi venea să cred că aici trăise un copil supradotat cu un talent ieșit din comun care dăruise țării și lumii cca. 1000 de lucrări și avusese expoziții personale în multe țări. Posteritatea avea să dovedească faptul că talentul băiatului nu era doar o părere, doar o iluzie sau o fantezie, ci un fapt real, un izvor tămăduitor din care puteau să se adape însetații în înflămânziții de frumos și de artă adevărată
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
Cugetați că poate mâini/ O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni./ Deci, pârjol și jaf! Opinca, hoitul să rămână os/ Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. [ ... ] Asta-i lecția pe care o lăsați posterității!/ Ah, cumplit v-ați râs de lege și de cumpăna dreptății,/ Și de oameni, și de țară, și de tot ce-i sfânt pe lume!” LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ „Lăcomia și desfrânarea, pentru a fi satisfăcute, au nevoie de bani, de unde
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
Cugetați că poate mâini/ O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni./ Deci, pârjol și jaf! Opinca, hoitul să rămână os/ Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. [ ... ] Asta-i lecția pe care o lăsați posterității!/ Ah, cumplit v-ați râs de lege și de cumpăna dreptății,/ Și de oameni, și de țară, și de tot ce-i sfânt pe lume!” Referință Bibliografică: LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 299, Anul
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
Există planul A de restaurație a vechiului imperiu din bătrână Europei, care a născut cele două fete demente, Rusia și America, probabil, după noul „ testament latin „ ; planul B, de rezervă, al Rusiei, „ mama tuturor experimentelor”; și planul C, de refacerea posterități lui Adam și Eva, probabil, în varianta israelita, printr-un nou testament al lui Sară și Agar, pecetluit cu Fatza-de-luna și Vapaia-de-jar. Însă, ca să triumfe, așa cum se pare că se dorește acum, pe întreaga Planetă, noul „ comunism al femeilor” din
DESPRE FEMEI SPECIALE SI MARILE MAME. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356691_a_358020]
-
RISIPEASCĂ ACESTE POEZII! Nu m-am gândit niciodată, înainte , la un volum.Mi-era suficirnt să scriu. Să publici cărți de poezie : asta este de-acum de domeniul administrației...poeziei- ca să zic așa-și eu am lăsat aceasta în sarcina posterității! În plus,realmente, n-am avut timp: serviciu, o familie grea, numeroasă, probleme care se iveau la tot pasul...plus că satul în care trăiam -și unde mă voi întoarce -nu era cea mai bună rampă de lansare pentru un
DEŞERTUL DE CATIFEA (64-67) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346135_a_347464]
-
înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346206_a_347535]
-
înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care dumneavoastră îl cinstiți cu toată sinceritatea, seriozitatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Mult Stimate Domnule Profesor, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ILIE ŞANDRU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346204_a_347533]
-
niște cușme de daci liberi, lăsându-se peste tot: peste livezi, peste curțile oamenilor, peste clădiri, peste toate penitenciarele, peste toate închisorile, peste cei deportați, peste celebrul, flămândul și cumplitul Canal, cum striga pentru trezvie, pentru cei suferinzi și pentru posteritate admirabilul poet Andrei Ciurunga în poezia Canalul: „Aici am ars și-am sângerat cu anii,/ aici am rupt cu dinții din țărână,/ și-aici ne-am cununat, cu bolovanii,/ cîte-un picior uitat sau câte-o mână.// Aprinși sub biciul vântului
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Ziua a fost frumoasă, cu un program artistic bine gândit de organizatori, ale cărui efecte benefice vor rezona, poate, mult timp în sufletele celor prezenți. Așadar, bogăția inestimabila a sentimentelor cernute azi, 7 noiembrie 2014, pe tâmpla școlii, va dovedi posterității că elevul movilean este făuritor de istorie al timpului său. Felicitări tuturor celor implicați în această minunată activitate! La mulți ani, Școala Gimnazială Movila Miresii! Cornelia Vîju Referință Bibliografica: Parfum aniversar la Școala Gimnazială Movila Miresii, de Sfinții Arhangheli Mihail
PARFUM ANIVERSAR LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DE SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369109_a_370438]
-
și de Nicolae Breban. Eugen Simion l-a apreciat pe Nichita Stănescu ca fiind cel mai mare poet de după război, singurul poet care după Eminescu a reușit să revoluționeze limbajul poetic și și-a exprimat convingerea că Nichita a învins posteritatea care pentru el a început încă din timpul vieții. Nicolae Breban a prezentat aspecte ale prieteniei pe care a avut-o cu Nichita Stănescu de care l-au legat o gândire comună, dorința de a se crea o literatură de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
a cunoscut oameni, a fost văzut și urmărit de ochii atâtor contemporani, care i-au reținut fizionomia, amănuntul vestimentar, un zâmbet, o schimă de durere sau o umbră de melancolie, o vorbă sau un gest. Nu toate au fost transmise posterității, numărul mărturiilor pierdute sau nerostite, căzute în anonimat, poate întregeau puținul ce ne-a rămas. Începând cu chipul „zeului tânăr”, au stăruit în conștiința contemporanilor tulburați de drama omului și urmăriți de frumusețea operei, o adevărată avalanșă de informații, unele
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
purta numele Eminescu. Alții au afirmat că nu există descendenți. Insă un merit deosebit în limpezirea unor probleme de familie, bazându-se pe multe și reale documente, l-a avut distinsul profesor dr. doc. Augustin Z.N.Pop, care a lăsat posterității volumul „Contribuții documen¬tare Ia biografia lui Mihai Eminescu“ (ed. 1962 și 1969) și a întocmit arborele genealogic al familiei Eminescu atât pe linie paternă cât și pe linie maternă. De genealogia familiei s-au mai ocupat acad. prof. Dimitrie
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
corelează perfecțiunea Gânditorului creștin prin excelență. Petre Țuțea este un Tratat de pedagogie creștină, un Mărturisitor mistic al Teologiei ortodoxe, o Călăuză filocalică a Filosofiei hristice, o Lumină sofianică a Cuvântului divin. Petre Țuțea, fiind un imediat, nu devine o posteritate legendară, el rămâne o flacără mistică ce arde filocalic și veșnic în Candela ortodoxiei dumnezeiești. Învățătura sa vie, profundă, brodată pe un caracter de autoritate, specific doar Adevărului, îi conferă genialitatea ortodoxă fără egal ca luminător al gândirii filosofice a
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
ce se afla în plină dezvoltare!... A fost prigonit așa cum au fost atâția alții, contemporani ai săi - mari și autentice personalități ai vieții politice, religioase și culturale și care așa au rămas și vor rămâne în conștiința urmașilor și a posterității!... În același an - 1949 - va fi tuns în monahism la Mănăstirea Prislop de către marele Duhovnic Arsenie Boca, naș de călugărie fiindu-i Monahul Daniil - Sandu Tudor - inițiatorul și conducătorul mișcării spirituale - Grupul „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, grupare
ZECE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL A ÎPS DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞI MITROPOLITUL ARDEALULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1673 din [Corola-blog/BlogPost/370343_a_371672]
-
În cartea sa, istoricul Lucian Boia reia această temă și încearcă, și în mare parte reușește, să treacă prin toate fazele mitului eminescian atât din biografia poetului, considerată ca o fază pre-mitică, până la cariera poetului și influența operei sale în posteritate, adică etapa mitică și post-mitică. Dar nu se oprește aici, el face și previziuni cu privire la mitul eminescian, arătând că acest mit se „destructurează” sub ochii noștri. Carte începe cu o constatare a lui Maiorescu, care îl așază pe poet imediat
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]