1,516 matches
-
îndatorire, un imperativ 98. Al treilea capitol din istoria platonism-nihilismului este cel care corespunde gândirii lui Kant. Lumea adevărată, suprasensibilă, este exclusă din cadrul experienței și este așadar declarată necognoscibilă și nedemonstrabilă doar între limitele rațiunii teoretice. Este însă recuperată ca postulat al rațiunii practice: chiar dacă este constrânsă la existența palidă a unei simple ipoteze, aceasta continuă să constrângă în forma unui imperativ. • Lumea adevărată inaccesibilă? Oricum, neatinsă. Și neatinsă fiind, e și necunoscută. Prin urmare nici mângâietoare, nici mântuitoare, nici implicând
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
depășit. Odată ce lumea suprasensibilă este declarată absout necognoscibilă, de aici urmează că nu putem ști nimic despre ea și că, la rigoare, nu putem decide nici în favoarea, nici împotriva acesteia, pierzându-și relevanța moral-religioasă pe care încă o avea ca postulat al rațiunii practice. Cade în indiferență. • Lumea "adevărată" o idee ce nu mai e de nici un folos, nemaiavând nici măcar caracterul unei îndatoriri -, o idee ajunsă nefolositoare, superfluă, prin urmare o idee infirmată: hai să lichidăm cu ea!100 În ultimele
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
numărului 53 al revistei Communications, rezumă maniera prin care se realizează această schimbare de perspectivă: În loc să adapteze metodologia la natura obiectului său de studiu, se pare că lingvistica contemporană a postulat un obiect care să se potrivească metodelor sale, un postulat pe care studiul empiric al categorizării umane nu îl confirmă. Admițând că limbajul poate fi explicat mai degrabă prin tendințe, decât prin reguli absolute, semantica cognitivă renunță la exigențele științelor exacte, însă aspectele primordiale ale limbajului nu pot fi relevate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un anumit număr de fenomene, punct de vedere adoptat doar în măsura în care ne va ajuta să evidențiem aspectele fundamentale ale punerii în discurs, ceea ce ne va permite să reluăm o tradiție retorică cam prea devreme abandonată de moda structuralistă, fondată pe postulate autonomiste. Pe parcursul acestei lucrări se conturează obiectivul major, acela de a analiza, din punct de vedere lingvistic, natura compozițională, profund eterogenă, a oricărei producții de limbaj. Tocmai această eterogenitate se află la baza respingerii demersurilor tipologice. Complexitatea textuală poate fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
adevărata cunoaștere. Imaginile ocupă o zonă a inteligibilului și sunt investigate de către suflet: "Pe una din subdiviziuni sufletul este nevoit să o cerceteze folosindu-se de obiecte mai înainte imitate / de către reflexii și umbre / drept imagini; el pornește de la anumite postulate și nu se îndreaptă spre principiu, ci spre capăt. Dar el cercetează cealaltă diviziune este vorba despre ceea ce, nefiind postulat, are valoare de principiu pornind de la un postulat, fără să se slujească de imagini ca în celălalt caz, ci croindu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
înainte imitate / de către reflexii și umbre / drept imagini; el pornește de la anumite postulate și nu se îndreaptă spre principiu, ci spre capăt. Dar el cercetează cealaltă diviziune este vorba despre ceea ce, nefiind postulat, are valoare de principiu pornind de la un postulat, fără să se slujească de imagini ca în celălalt caz, ci croindu-și drumul prin ideile însele (...) Am spus că sufeltul este nevoit să cerceteze în această diviziune a inteligibilului, cu ajutorul "postulatelor". El nu se îndreaptă către principiu, deoarece nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
postulat, are valoare de principiu pornind de la un postulat, fără să se slujească de imagini ca în celălalt caz, ci croindu-și drumul prin ideile însele (...) Am spus că sufeltul este nevoit să cerceteze în această diviziune a inteligibilului, cu ajutorul "postulatelor". El nu se îndreaptă către principiu, deoarece nu poate să se înalțe dincolo de postulate; el utilizează drept imagini chiar obiectele imitate de către altele inferioare lor, folosindu-se de aceste imagini drept entități ce se impun opiniei cu claritate și tărie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagini ca în celălalt caz, ci croindu-și drumul prin ideile însele (...) Am spus că sufeltul este nevoit să cerceteze în această diviziune a inteligibilului, cu ajutorul "postulatelor". El nu se îndreaptă către principiu, deoarece nu poate să se înalțe dincolo de postulate; el utilizează drept imagini chiar obiectele imitate de către altele inferioare lor, folosindu-se de aceste imagini drept entități ce se impun opiniei cu claritate și tărie, pentru cunoașterea celorlalte realități/supraordonate"485. Avem de-a face cu un simulacru, ceea ce
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
marginalizarea acestora semnificativ mai restrânsă." (Ibidem). 373 Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), Minoritari, marginali, excluși, Iași, Editura Polirom, 1996, p. 12. 374 "În fine, categorizarea minorității ca in-group sau out-group poate să dobândească, la nivel latent, efecte total opuse celor postulate de teoria raporturilor între grupuri. Noi am găsit cu regularitate dovezi în favoarea ideii că o minoritate este susceptibilă să inducă influență mai ales când a fost categorizată ca out-group și formează subiectul unei discriminări manifeste." (Serge Moscovici, Gabriel Mugny, Juan
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
motivații psihologice ca: distracția, pedanteria, curiozitatea, interesul, plăcerea estetică, volubilitatea, lipsa de ocupație, privirea mașinală, fascinația etc. Toate aceste teme reprezintă deci doar semne demarcative, mărci introductive ale descrierilor și constituie o tematică vidă determinată, în esență, de seria de postulate aparținînd autorului (veridicitate etc.) a căror funcție este înainte de toate să se evite un anumit "hiat" între descriere și narațiune, de a da conținut povestirii conferind verosimilitate rupturilor în text. Spre deosebire de Balzac, care este maestrul rupturilor descriptive brutale, Stendhal și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
spune că "astfel de liste de acțiuni, mai mult sau mai puțin ordonate, pot fi adesea reduse la o calificare permanentă [...], deci la definiția unui tip sau a unui arhetip de personaj"2. Ghicitorile pentru copii se bazează pe acest postulat, și anume că o enumerare de acțiuni poate caracteriza un actor și că, de aici, numind acțiuni sau mimîndu-le, putem identifica despre ce este vorba (cf. mai departe, cazul [3']: DA). Un alt exemplu, extras dintr-un catalog publicitar, oferă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a datelor asupra calității școlilor, iar calitatea presupusă a școlii ar fi măsurată prin gradul de realizare a standardelor academice naționale. În concordanță cu raportul asupra politicilor, alegerea școlii ar îmbunătăți de asemenea implicarea părinților în educația copiilor. "Studiul" formulează postulatul că "politicile publice trebuie să reflecte voința politică a unei colectivități, insistând asupra participării sociale la procesul național de luare a deciziilor. În același timp însă, "prioritățile în materie de educație trebuie să fie fixate în raport cu rezultatele, plecând de la analiza
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
din tipare prin imaginația liberă a unor persoane aparent « trăsnite » precum și stimularea combinațiilor. 2. Sinectica vizează înțelegerea proceselor mintale care conduc la invenții și ce condiții se asigură procesului creativ. Autorul W. Gordon a pus la baza metodei existența unor postulate : creativitatea se află în stare de latență în fiecare individ, într-o anumită formă. creativitatea ține mai mult de procesul emoțional și nerațional, decât de rațiune și intelect. toți oameii au capacități creatoare și ei pot fi și mai creativi
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Marian și Andrei-Paul Corescu, Editura Echinox, Cluj- Napoca, 2007, capitolul "Mimesis-ul ca recunoaștere", pp. 148-163). Teoreticianul francez se raportează la Frye și Ricoeur ca la cele mai importante nume care au încercat să reabiliteze mimesis-ul din perspectivă cognitivă. Plecând de la postulatul aristotelician că anagnorisis (recunoașterea) este, în tragedie, "răsturnarea care face posibilă trecerea de la ignoranță la cunoaștere", Frye sublinia faptul că recunoașterea "este un dat fundamental al intrigii". Dar autorul Anatomiei criticii, observă Compagnon, "trecea pe nesimțite de la recunoașterea de către erou
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ipoteza cuantelor de energie a lui Planck (1900). De asemenea, între 1900 și 1912, H.G.J. Kayser și-a publicat Handbuch der Spectroscopie, în șase volume, cu un total de 5000 de pagini, iar în 1913 Niels Bohr introduce cele două postulate ale sale și prin ele două noțiuni noi în spectroscopie (stare staționară și tranziție cuantică), ceea ce va permite calculul frecvenței radiațiilor emise sau absorbite, cunoscându-se energiile stărilor staționare inițială și finală. Profesor extrem de respectat, dar nu neapărat un foarte
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
procese, ,,nefiind întotdeauna resimțite ca atare", sînt socotite, printre altele, ,,prejudecăți'', ,,reziduuri ale unei vieți anterioare'', ,,obișnuințe". Distragerea care favorizează veghea hipnotică orientează astfel atenția asupra unui sector limitat al unei arhitecturi mai vaste de reprezentări. La fel de adevărat este că postulatul unei vieți inconștiente sau al unei ,,conștiințe fără eu" conferă noțiunii tratate în acest articol o dimensiune în același timp socială și psihologică, de atunci reafirmată adesea. După E. Durkheim, ,,Représentations individuelles et représentations collectives'', Revue de Métaphysique et de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de fabulă, materialul narativ format dintr-un șir de evenimente dispuse cronologic, cauzate sau trăite de un număr de actori într-un anumit context locațional. Bal dezbate mai întîi cele două premise de la care se poate porni pentru a demonstra postulatul lui Roland Barthes că toate narațiunile (al căror număr e infinit) au un model comun care le abstractizează și esențializează narativitatea. Prima premisă o reprezintă corespondența dintre structura lingvistică a frazei și întregul text narativ, iar cea de a doua
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
perfectă", ca și orice altă deviere de la modelul de bază, poate influența sensul textului. Un model care susține din plin această posibilitate este cel sugerat de Bremond. Trebuie remarcat că Bremond își începe teoria pornind de la cel de-al doilea postulat discutat în secțiunea 1, de mai sus: în opinia sa, universalul narat este reglementat de reguli asemănătoare celor care controlează gîndirea și acțiunea umană. Aceste reguli sînt determinate de restricții logice și convenționale. O lege logică este, de pildă, aceea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
CINEVA ÎN MOD INTENȚIONAT. PRIN ASOCIAȚIE DE IDEI, MARIN ÎȘI SPUSE CĂ, ÎN CIUDA EFORTULUI DEPUS PENTRU A MINIMALIZA ROLUL TAȚILOR, OAMENII GÂNDEAU ÎNCĂ LA FEL CA ALTĂDATĂ. DOREAU CA TAȚII ȘI FIII SĂ RĂMÂNĂ ÎMPREUNĂ ȘI NU LUAU ÎN SERIOS POSTULATUL CARE, CATEGORISIND ACEST OBICEI DREPT NEPOTISM, AFIRMA CĂ O REÎNTOARCERE LA SISTEMUL DEMODAT AL CĂSĂTORIEI AR ÎNSEMNA O NOUĂ ÎNROBIRE A FEMEII. Fiecare femeie primea o alocație din partea guvernului pentru a-și putea crește copiii. Întreaga populație masculină \ indiferent dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ar fi percurs toate procesele de formațiune cari ne preced pe noi. Din certitudinea cumcă atât puterile și elementele în joc cât și modurile lor de combinație se pot calcula a priori și rezuma într-un număr oarecare rezultă renumitul postulat: "că tot ce este posibil - va fi". Concentrând așadar viața pământului nostru ca individ planetar în icoana nașterei, trecutului și risipirei sale, vom avea în mare ceea ce este viața omului mic - un trai individual de-o durată în raport tot atât de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de importante ar putea fi drepturile individului, a pune accentul pe astfel de aspecte comportă un preț ce nu poate fi evitat, adică declinul sensului unui scop împărtășit” și al spiritului de comunitate; - de când am reușit în puțin timp, în numele postulatului după care individul este autosuficient, să provocăm trei mari reinterpretări de valori: a atrofia, în însăși interiorul conștiinței noastre (a „inimii” noastre), autoritatea idealului altruist, a dezvinovăți egoismul și a legitima dreptul de a trăi doar pentru sine însuși; - de când
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
pe care le are la dispoziție interpretul. 2. Rațiunile individualismului lui Ockham și cele ale voluntarismului lui Scotus «Marea parte a emancipărilor spiritului, ca și a progreselor în recunoașterea demnității oamenilor care au urmat istoria civilizației occidentale, se bazează pe postulatul individualist implicit nominalismului lui Ockham (1280-1349). De la simplul adevăr enunțat de acesta - cum că doar ființa singulară este ontologic reală și nici o entitate colectivă (lipsită de existență) nu are dreptul să o subordoneze - urmează că fiecare individ se prezintă ca
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
memorie. Altfel i s-ar putea întîmpla precum în cazul lui Huckleberry Finn să-și uite propriile sale minciuni. Activarea acestei speciale puteri de fixare mnezică a fost favorizată dintotdeauna de existența a două canale complementare: • canalul obscurului "inconștient colectiv" postulat de Carl Jung, care face de exemplu ca inocenta față a copilului mic să fie suficient de mobilă pentru a exprime, adesea, informații false; în această alternativă, minciuna este asumată în ontogeneză ca o moștenire, ca rezultat genetic al unui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
descriptiv-formală asupra textului și perspectiva socio-critică asupra conținutului ideologic, pentru că orice scriere de acest gen "este traversată de vectori intertextuali" care generează o configurație și o structură specifice discursului pamfletar. "O metaforă susține teoreticianul poate fi la fel de politică precum un postulat explicit. Textul nu prinde sens decât în contiguitatea indefinită a altor discursuri"3. Pentru că orientări moderne precum poetica sau semiotica narativă au ignorat studiul așa-numitei "literaturi de idei", Angenot propune o pespectivă interdisciplinară de abordare, avertizând, din start, că
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
und einer sozio-kritischen des ideologischen Inhaltes, weil jedwelche Schrift dieser Art ist überquert von intertextuellen Vektoren die eine Konfiguration und eine Struktur erzeugen die spezifisch dem pamphletischen Diskurses sind. "Eine Metapher behauptet der Theoretiker kann genauso politisch wie ein explizites Postulat sein. Der Text fast einen Sinn nur in der unbestimmten Kontiguität anderer Diskursen". Weil moderne Orientierungen wie Poetik oder narrative Semiotik, das Studium der sogenannten "Ideenliteratur" ignoriert haben, schlägt Angenot eine interdisziplinäre Sichtweise vor, die von Anfang an verkündet, dass
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]