3,550 matches
-
pătrund în pădure. Prin frunzișul arborilor străbat ultimele raze ale soarelui într-un asfințit în care orizontul parcă a luat foc. EXT. / POIANĂ / NOAPTE Peste muchia dealului își face apariția luna. „Vânătorii de vampiri” înaintează la pasul cailor pe o potecă, printr-o vale cu un torent străjuit de arbori. În scurt timp valea se deschide și călăreții se opresc într-o poieniță. La lumina rece a astrului nopții se observă că pajiștea este presărată cu movilițe de pământ. CĂPITANUL SASU
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
Prezentu-i îngropat și stins în ieri... Saharele-au crescut în asfințit Nici ploi, nici uragane nu ne-adapă Cascade din izvoare de argint Nu-s de ajuns și-n noi tristețea sapă... Nu ne găsim nici pașii nici chemarea Au asurzit potecile-n amurg Doar umbre mai adună înserarea Când peste noi atâtea nopți mai curg... Popas să facem, gândul să ne-adune Într-un buchet de lacrimă târzie Iertare să-ți aștern și vorbe bune Să îmi rostești pe-un rug
RUG DE IASOMIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351830_a_353159]
-
în America, se regăsesc pe “Calea (aleea) istoriei” din Monterey Bay, un fel de zid cu picturi murale concepute de amatori cu har și profesioniști ai penelului pe Recreation Trail, ce merge paralel cu Ocean View Blvd, sau cu o potecă strâmtă pe coasta Pacificului, în perimetrul cărora se “înghesuie” toate instituțiile care decriptează memoria locurilor, Acvariul, Cannery Row, Casa memorială John Steinbeck, hoteluri, cafenele, restaurante, portul cu sute de vase trase la mal sau așteptând să ridice ancora, spații comerciale
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
lungul mării și care plecau de regulă de la hotelul-saloon Del Monte, în present fiind reședința unei școli din Monterey, drumul se face pe direcția nord-sud pe marginea oceanului, cu centru vital la Pebble Beach, unde se găsesc numeroase alei și poteci străbătute azi ca și mai ieri de cai și călăreți, de trăsuri cu umbrele deasupra, iar la întoarcere prin pădurea întinsă între ocean și golf denumită cum altfel decât Del Monte și unde se găsesc tot ce îi este de
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
Dobre Publicat în: Ediția nr. 773 din 11 februarie 2013 Toate Articolele Autorului ultima călătorie prieteni în curând voi pleca în ultima călătorie nu vă faceți griji mi-am pregătit bagajele atâtea cât le am în urmă mea va rămâne poteca peste care veți calcă uneori dacă se va-ntâmpla să fie prea aspră nu-i vina mea că n-am putut să smulg dintre pietre iarbă fiarelor de-aceea va rog sa calcați cu grijă pietrele mele nu le striviți
ULTIMA CĂLĂTORIE- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351868_a_353197]
-
există bucurie mai mare decât să fi fost călătorul prin timp cu sacul de cuvinte în spate preaplin de lumină și-atât de vânat de nălucile migratoare ce-mi otrăveau sângele dar toate au trecut... în urmă mea va rămâne poteca și-o umbră sub care veți visa frumos va multumesc prieteni Cornel Armeanu Cât de puțin ne-a durat drumul împreună, ce mult doare despărțirea asta brutală! În amintire: Poetul Cornel Armeanu-referințe (ne)critice "L-am descoperit, azi, pe poetul
ULTIMA CĂLĂTORIE- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351868_a_353197]
-
a nu abandona ceea ce ați început. Cu drag și dor de voi, Cornel Armeanu . ultima călătorie prieteni în curând voi pleca în ultima călătorie nu vă faceți griji mi-am pregătit bagajele atâtea cât le am în urma mea va rămâne poteca peste care veți călca uneori dacă se va-ntâmpla să fie prea aspră nu-i vina mea că n-am putut să smulg dintre pietre iarba fiarelor de-aceea vă rog să călcați cu grijă pietrele mele nu le striviți
IN MEMORIAM CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351869_a_353198]
-
nu există bucurie mai mare decât să fi fost călătorul prin timp cu sacul de cuvinte în spate preaplin de lumină și-atât de vânat de nălucile migratoare ce-mi otrăveau sângele dar toate au trecut... în urma mea va rămâne poteca și-o umbră sub care veți visa frumos vă mulțumesc prieteni cornel armeanu http://www.youtube.com/embed/gg1hSlqD wQ BIOGRAFIE Rândurile de mai jos aș fi dorit să le citiți după moartea mea într-o cărțulie autobiografică, dar dacă regulamentul
IN MEMORIAM CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351869_a_353198]
-
de cenaclu, între colegi de condei. Ele mai degrabă stârnesc zâmbete cu subînțelesuri. Umorul e de multe ori livesc, bazat pe jocuri de cuvinte și paradoxuri, cum e acesta: „Ecologică”: „Prin pădurile alpine, / Cu puștoaice când petreci, / Nu mai vezi poteci virgine, / Nici virgine pe poteci” (Ion Diviza). Cea de a treia secvență epigramistică se numește „Babilonul de idei” și aceasta pentru că vizează o serie de teme clasice și actuale, foarte generoase și ofertante: doctori și pacienți, despre rai și iad
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
condei. Ele mai degrabă stârnesc zâmbete cu subînțelesuri. Umorul e de multe ori livesc, bazat pe jocuri de cuvinte și paradoxuri, cum e acesta: „Ecologică”: „Prin pădurile alpine, / Cu puștoaice când petreci, / Nu mai vezi poteci virgine, / Nici virgine pe poteci” (Ion Diviza). Cea de a treia secvență epigramistică se numește „Babilonul de idei” și aceasta pentru că vizează o serie de teme clasice și actuale, foarte generoase și ofertante: doctori și pacienți, despre rai și iad, despre arte și artiști, studenți
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
are darul să-i sporească senzația de singurătate, iar realitatea crudă să-și facă apariția, în poezia următoare, intitulată: “Te-am pierdut...” A pierde persoana iubită este echivalentă, în credința poetului, cu pierderea strălucirii soarelui, “A soarelui ce-mi lumina potecile / Întortocheate ale vieții / A soarelui ce-mi lumina mintea / Și inima și mă făcea să cresc, / Să respir cu liniște încrederea / Celei ce mi-a fost dat s-o iubesc...” (Te-am pierdut...) Este vorba, spune poetul mai departe, de
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
de om care “A început să-și destrame năframa” (Te-am pierdut...) De aceea, totul pare să se stingă în jur,“Precum stinse din viață / Sunt frunzele, toamna...” Poetul se regăsește singur, purtându-și pașii stingheri, pe alei pustii, pe poteci lipsite de soare ca și sufletul său. Următoarele poezii, în același ton, descriu viața fără ființa iubită: nimic nu pare a mai avea sens, totu-i searbăd, văpaia soarelui pălește, “ Iar chipul tău se pierde / În albul fulgilor de nea
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > POTECA Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1024 din 20 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Uneori visez moartea îmbrăcată în alb ca o mireasă. Deși azi femeile în ziua nunții pot purta și rochii de alte culori. La mine
POTECA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352482_a_353811]
-
într-o noapte de ceară m-a strigat! Hai, renule de romanica! umblă-ți cărările încă mai ai o karmă de dus, sufletul tău va avea locul lui în Univers. E o întâmplare a ființei mele că sunt. Referință Bibliografică: Poteca / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1024, Anul III, 20 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POTECA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352482_a_353811]
-
Poezie > Imagini > SEARĂ DE TOAMNĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1740 din 06 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului seară de toamnă pe cerul serii orizontul doarme, mijește dintre plopi un corn de lună, se-așterne aur pe poteci pustii și toamna asta parcă e nebună. în colț de umbre șoaptele apun în dulci melancolii verlainiene, pe un covor de frunze eu adun flori veștede de maci și zânziene. sub cerul infinit și plin de har un lampadar cu
SEARĂ DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352552_a_353881]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SEARĂ DE TOAMNĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1001 din 27 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului pe cerul serii orizontul doarme, mijește dintre plopi un corn de lună, se-așterne aur pe poteci pustii și toamna asta parcă e nebună. în colț de umbre șoaptele apun în dulci melancolii verlaine-iene, pe un covor de frunze eu adun flori veștede de maci și zânziene. sub cerul infinit și plin de har un lampadar cu
SEARĂ DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352541_a_353870]
-
Selenity Publicat în: Ediția nr. 1234 din 18 mai 2014 Toate Articolele Autorului TALESTRI, REGINA AMAZOANELOR (Capitolul 6) Era o zi de toamnă, neasemuit de frumoasă, iar munții musteau de bunătăți. Râul Auras șerpuia voios, alintat de micii afluenți de pe potecile poleite cu frunze arămii. Pe vârful unei coline, nu prea înalte, se puteau vedea clar, două siluete. Erau două tinere, cu trăsături armonioase, de fete abia coapte. Nu le dădeai mai mult de 18 ani de fiecare, deși aveau puțin
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
calea-naltă, Ea din cămin iși face soartă. VIAȚA Ești răsăritul tandru Ești și apusul pal, Îmi dai și echilibrul Și zumzetul fatal. Și-mi joci mereu noi piese Și-mi spui ades povești, Mereu atent alese Croindu-mi noi poteci. Culorile-mi vin valuri Textura lor la fel, Ba ma ții fără geamuri, Ba-mi e privirea-n cer. Îmi spui în șoaptă versul Și somnul tu mi-l ceri, Aud azi universul, Complet surd eram ieri. Mă mângâi lin
VIRGILIU VITAN -POEME ÎN ECHILIBRU de VIRGILIU VITAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350566_a_351895]
-
silabă mai blândă încât acum răstorn umbrela înapoi m-am săturat am adunat destule umbre clipe deșirate în nimicuri o, Doamne-s câmpuri de minciuni! - și-acum mai înfloreau în urmă-i, Leandru de unde bucurie de unde vis întreg de unde coaptele poteci cu azime prea sfinte spune și tu câtă prostie câtă naivitate într-un călător (Leandru, prieten bun, privește tace-n răspântia în care aparent m-am rătăcit dar știu că el e punct și-n mine crește) liniștea încet cu
SĂ ZBOR, ALEAN, ALINT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350583_a_351912]
-
se aflau bărăcile forestierilor, el mai era cum era, mai sus îi era imposibil să răzbească altfel decât pe picioarele lui și încălțat cu cizme de cauciuc. Bine ar fi fost însă ca de la Gosta să apuce pe o scurtătură, potecă marcată, care, deși mai abruptă, îl scotea fain - frumos la Dâmpu fără să mai calce prin noroi. Se nimerise a fi o zi splendidă de octombrie, pădurea strălucea într-o multitudine de culori, de la galbenul pal, până la roșul intens al
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
față de cei care ne iubesc, a dragostei față de semenii noștri, de la care ne vin multe ocrotiri și binefaceri nespus de plăcute.” - Silvio Pellico Este toamnă, anotimp pe care-l îndrăgesc. Toamnă blândă, generoasă. Mă duc în pădurea din apropiere. O potecă umbroasă îmi călăuzește pașii la intrare. Continui drumul printre copacii bătrâni, călcând peste frunze maronii, ascultându-le scrâșnetul, ca un răspuns la gândurile mele. Sus, cerul este mai mult acoperit de crengile groase, răsfrânte, ale copacilor acestei păduri bătrâne. Poteca
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
potecă umbroasă îmi călăuzește pașii la intrare. Continui drumul printre copacii bătrâni, călcând peste frunze maronii, ascultându-le scrâșnetul, ca un răspuns la gândurile mele. Sus, cerul este mai mult acoperit de crengile groase, răsfrânte, ale copacilor acestei păduri bătrâne. Poteca urmărește conturul lacului. Mă opresc pe podul de lemn, mă sprijin de balustradă și privesc văluritul blând al apei lacului și aștept vietățile acestui lac ... Gâște, rațe sălbatice vin plutind liniștit, așteptând fărâmiturile de pâine ... Apoi pleacă mulțumite, într-un
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
care ne ajută să ducem un trai civilizat, în liniște și libertate. Să ne rugăm pentru noi și pentru ei, ca Dumnezeu să ne călăuzească pașii spre bine! Cu aceste gânduri părăsesc pădurea, Lacul Lynn din Raleigh. În fața mea, pe poteca maronie, trec veverițe. Se opresc, ridică cozile lor stufoase: „Punct - virgulă, punct - virgulă!”. Un vânticel începe să bată aruncând ace de pin din copaci și frunze maronii cu o geometrie fermecătoare. Gânduri de recunoștință mă însoțesc: Recunoștință datorez întâi țării
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
Crucile parcă-s mai albe, de ne'nțeles este scrisul; florile spânzură salbe spălate prea des cu plânsul . În firidă, jos, pe soclu pâlpâie o lumânare, iar din poza, cu monoclu, trist privește mama-n zare . Într-un brad de pe potecă încrustat e- un epitaf, iar de-o vreme o ciupercă tot mușcă din autograf . Totu-n lume se preschimbă când de cald și când de geruri, numai sufletul mai umblă, să se-așeze-n colț de ceruri . Câți pot să priceap-o dată
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351358_a_352687]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > TRANSFIGURĂRI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 344 din 10 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Transfigurări Au aprins lampioane licuricii Ca la petrecerile chinezești. Pe poteci, fără teamă, trec aricii Gândind la ospețe împărătești. Supărată, Luna a întors cornul Și privește peste toate cam de sus. La casa furnicii fumegă hornul. Nevăzut, neștiut, trecea Iisus. E o noapte de povești și de minuni, Cu aerul ușor
TRANSFIGURĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351433_a_352762]