2,756 matches
-
vom birui. EA: Oare, nu ne iluzionăm prea mult? EL: Poate vom avea un Abel și un Cain. EA (ironică): Cărora le va urma un Seth? EL: Poate și o Lilith. EA: Mai bine nu, dar cine știe... Apare povestitorul ) POVESTITORUL: Astfel, El și Ea s-au bucurat când eu am mișcat. EA: Poate vom pieri sau vom supraviețui. Greu de crezut! Boala actinică, în general, este necruțătoare. POVESTITORUL: Nu eram singur pe Pământ. Mai erau și alți supraviețuitori. Consoarta mea
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
și o Lilith. EA: Mai bine nu, dar cine știe... Apare povestitorul ) POVESTITORUL: Astfel, El și Ea s-au bucurat când eu am mișcat. EA: Poate vom pieri sau vom supraviețui. Greu de crezut! Boala actinică, în general, este necruțătoare. POVESTITORUL: Nu eram singur pe Pământ. Mai erau și alți supraviețuitori. Consoarta mea s-a aflat la multe mile depărtare, dar a găsit-o. Deși cataclismul a fost devastator, totuși a mai rămas câte un supraviețuitor. S-au format colonii iar
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
după aceea, un destin mai puțin obișnuit. Receptarea ei frizează senzaționalul. Românele “Coregent la limba română”, “Roșu, galben și albastru” și “Bărbierul regelui Midias sau voluptatea adevărului” alcătuiesc ciclul autobiogafic al scriitorului, care au avut o miză slabă asupra criticii. Povestitorul și nuvelistul Minulescu cultiva misterul și realismul sentimental ieftin și senzațional, venit prin filiera fantastică care se termină cu un deznodământ funest. Teatrul rămâne capitolul cel mai vulnerabil al creației minulesciene, deși în timpul vieții piesele lui au făcut furori. Între
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
olahus nostris (Basarab, fiul lui Thocomeris, schismaticul, infidelul nostru olah). 2. Într-o comunicare prezentată la Academie în 1927, Nicolae Iorga ar fi scris despre Basarab „numele este cuman...numai numele?” Desigur, domnul Djuvara este un talent literar autentic, un povestitor care captivează cu stilul său limpede și clar, așa cum a scris pe înțelesul tuturor „Scurta istorie ilustrată a românilor”. Însă, în volumele sale istorice, dumnealui folosește prea des unele sintagme „literare”: „se presupune”, „se pare”, „cred că ar fi”, „s-
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Mitică Sinu este interesantă, iar modul în care este spusă îl angajează direct pe cititor, dându-i impresia că participă la o conversație cu personajul principal. Farmecul și pitorescul celor relatate, nota subtilă de umor ce se îmbină cu robustețea povestitorului, dar și optimismul care străbate întregul volum dovedesc un stil eficient, obiectiv, spontan, dramatic pe alocuri, plin de temperament și energie. În cartea scrisă de Octavian Curpaș nimic nu este simulat, detaliile sunt redate firesc, Adevărul devine supra-personaj, trăirile interioare
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
vână clasică de scriitor. Să le luăm pe rând. Destinul lui Iustin Dobrescu, în primul, scoate în evidență provocări și limite, desfășurate pe parcursul unei cifre fatidice - o mie de zile și tot atâtea nopți. Fundal de decor este dedublarea vocii povestitorului care intervine temperat, atât cât este nevoie, ca o reflexie în oglindă a personajului, marcat de o tragedie personală: pierderea vederii. De după orizont se ițește absurdul accident, repetat doar pentru a crea povești și intrigi diverse. Planurile real-imaginar sunt schimbate
RECENZII DIN VÂRFUL PIXULUI, DE PROF. UNIV. POMPILIU COMŞA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361079_a_362408]
-
redescoperim personalități despre care știam... despre unii s-au scris volume întregi, cum ar fi poetul Grigore Vieru. Însă mai descoperim și pe alții precum: romanciera Dora Alina Romanescu născută în județul Bistrița-Năsăud, sportivul militar Traian Moldoveanu înzestrat cu darul povestitorului și iubitor de călătorii, Pamfil Bilțiu, din Baia Mare, etnolog, publicist și animator cultural, pe cunoscutul cântăreț de muzică populară Benone Sinulescu, scenograful Elena Forțu, sculptor și artist plastic, iubitoare de cunoaștere prin călătorie, și artistul plastic Sorin Spiridon Gâtu din
VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
-
reușit să-și adune doar în niște caiete însemnările fugare, tip jurnal, gândurile transpuse în poezii simple. Este și cazul Elenei ANDRIEȘ, născută într-unul dintre cele mai frumoase sate ale Sucevei, satul Rădășeni, devenit celebru și prin scrierile marilor povestitori; Ion CREANGĂ și Mihail SADOVEANU. Dragă cititorule care vei parcurge scrierile Elenei Andrieș, țărancă din Rădășenii Moldovei, te-ai întrebat vreodată cum poate o femeie cu patru copii, care și-a făcut zilele muncă la colectivă fostul (CAP), care iarna
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
A găsit repede clienți să-și vândă apartamentul, fără să studieze unde va merge cu Areta. Cum nu avea rude apropiate și era de prin regiunea Hunedoarei a fost factorul care a atras-o pe Areta. Acatistu era un bun povestitor, citise mult și era atras de cărțile de filozofie și teologie. La Oravița le scria vecinilor și celor care îl cunoșteau acatiste pentru mănăstirile din zonă în mod special pentru cea de la Ciclova Montană. De unde avea acest har de a
ACATISTU! IN VINO VERITAS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364214_a_365543]
-
situația omului simplu, primar, obligat să trăiască în condiții vitrege, să presteze o muncă brută și să ducă o luptă aprigă pentru supraviețuire cu dușmani de tot felul și nu de puține ori, chiar cu el însuși. Talentul de mare povestitor al autorului nu se dezminte nici în următoarea apariție literară intitulată în mod sugestiv „Păpușa de sticlă”. Scriitorul ne invită să accesăm zone abisale ale conștiinței umane, conturând abil tipologia unui intelectual de prestigiu aflat în căutarea unei stabilități psihice
SUFLETUL UNEI LUMI de CODRUŢA VIIŞOREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363135_a_364464]
-
Totuși, poetului nu-i plăcea să-l strige nimeni Nichita, ci îi ruga pe toți să-i zică Nini și mai rar Nichi. Cu toate acestea, colegii îl porecleau Bunicul, nu știu de ce. Probabil pentru că era blând și sfătos, neobosit povestitor, ca un bunic... Mai târziu, iarăși nu știu de ce, colegii i-au schimbat porecla în Grasul, fiindcă era înalt și solid, fără să fie însă deloc gras... Recita, minunat, ca un actor, diferite versuri, la serbările școlii, totdeauna numai din
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
IVAN LUNGU, de Roni Căciularu, publicat în Ediția nr. 741 din 10 ianuarie 2013. Cartea mult apreciatului jurnalist Ivan Lungu, „Maimuțele de dincolo de amintiri”, este de fapt cartea unui scriitor de autentic talent. Autorul ne apare aici ca un bun povestitor, preferând, ca mai tot jurnalistul, genul scurt, dar expresiv, convingător, concludent. De fapt, cartea este un fel de jurnal după memorie, în care cele trei maimuțe-simbol pentru „nu aud, nu văd, nu spun nimic”, care-și făceau de cap în
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
a unui om cinstit, care nu poate trece sub tăcere ceea ce ... Citește mai mult Cartea mult apreciatului jurnalist Ivan Lungu, „Maimuțele de dincolo de amintiri”, este de fapt cartea unui scriitor de autentic talent. Autorul ne apare aici ca un bun povestitor, preferând, ca mai tot jurnalistul, genul scurt, dar expresiv, convingător, concludent. De fapt, cartea este un fel de jurnal după memorie, în care cele trei maimuțe-simbol pentru „nu aud, nu văd, nu spun nimic”, care-și făceau de cap în
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
că acest 33 că o mantra, circulă și pe buzele orelistului: “zii33!” Spune el pacientului care-i vede numai freamătul buzelor țuguiate de tăria cifrei 3! “zii 33, odată cu mine! Zii 33!” Numărul magic se rătăcește și pe buzele preotului povestitor despre IIsus! Dacă cerul ar fi fost la scoala cifrelor 33 ar fi scris pe fiecare stea căzătoare 33 ar fi scris pe fiecare nor stellar! Poate un an cu 33 de luni Ar apară zestrea lui Zalmoxe totdeauna (Slatina
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
limbi de clopot / înfioară cerul și pământul / cu sunetul său de dincolo /.../ casa mea are numărul 13” („Îngerul Poeziei”). În sfârșit: „Iisus avea 33 de ani când a plecat și a revenit! /.../ Numărul magic se rătăcește // și pe buzele preotului povestitor despre Iisus! // Dacă cerul ar fi fost la școala cifrelor / 33 ar fi scris pe fiecare stea căzătoare / 33 ar fi scris pe fiecare nor stelar / Poate un an cu 33 de luni / Ar apăra zestrea lui Zalmoxe / totdeauna”(„33-iul
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
cunoscut alți "piteșteni" (sau "studenți" - numai răuvoitorii foloseau termenul "reeducați). De la aceștia am aflat alte întâmplări, alte amănunte despre Pitești - însă nu atât de importante, impresionate (și, oricum, mult mai puțin bine povestite) decât la Jilava, de Davidescu în curând povestitorul de la Jilava, Fanel Davidescu avea să vină și el în domiciliu obligatoriu, cu noi. Am petrecut câțiva anișori împreună, a repovestit despre Pitești, dar Dar și el, cu parcă mult mai puțină bucurie (da: bucurie) povestea Să se fi contaminat
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367505_a_368834]
-
că aveam doar 18 ani când m-am îmbarcat prima oară, fie mai târziu pe Dunăre, am cunoscut atâtea, și bune, și rele, încât, dacă aș avea condei, n-aș mai isprăvi să le aștern pe hârtie. Voi grecii sunteți povestitori înnăscuți, mi-a spus odată cineva, om foarte cultivat, îl întâlnisem în casa lui Georgescu cu ocazia uneia dintre vizitele pe care i le făcusem căpitanului de port. Era cumnatul acestuia, medic din Lugoj, după cum bine îmi amintesc, doctorul Seracin
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
perdea, ca să nu lezeze urechile fine. Anica părea să îl adore, într-atât se străduia să-i facă toate voile. Când a aflat că sunt grec, musafirul căpitanului mi-a acordat multă atenție și, pe lângă observația că noi, grecii, suntem povestitori înnăscuți, mi-a mai spus câte ceva. Între altele, am reținut bine, fiindcă m-au impresionat vorbele lui, susținea că grecii de astăzi, nu mai sunt cei de odinioară. Zicea că am fi, cei de azi, un popor pervertit. Și asta
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
spre moarte, am întrebat moartea unde e viața și mi-a așezat degetul pe buze. Cuvintele suntem noi. Dincolo de înțelesuri sunt chei. Vina noastră e că simțim. Confirm cu durere o durere supărătoare pentru alții,dar cui pasă? Sunt oameni povestitori de oameni. Clipele sfârșesc la mijloc de drum. Pietrele căzute la picioarele câinilor crapă în ecoul vântului. Suflet pereche te chem - te adun, o muza îți cântă din nori cu alți sori. Crezi că întregul este desăvârșit prin sacrificiu? Nu
ÎN MOARTE AM TIMP SĂ-NŢELEG IUBIREA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366911_a_368240]
-
Nu-i așa că e fantastic? Urmează drumul spre Lumbini, locul nașterii lui Buddha (Gautama Siddhartha), apoi miile de kilometri prin India, o lume mirifică a contrastelor. Sunt pagini julesverniene, la care nu ai cum să nu rezonezi intrând în pielea povestitorului. O carte pe care nu o lași ușor din mână! Prefața la volumul PIERDUT ÎN NEPAL&LADAKH. Jurnal de călătorie. București, Neverland, 2015. * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să
TABLETA DE WEEKEND (100+10): PIERDUT ÎN NEPAL... de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367527_a_368856]
-
de autenticitate a trăirilor vine și faptul că naratorul întâmplărilor a fost și protagonistul lor. Tot motivul sirenei se află și la baza nuvelei fantastice Lostrița de Vasile Voiculescu. Imaginea lostriței se conturează din perspective diferite: a opiniei populare, a povestitorului, a pescarilor, a tinerilor și a lui Aliman, ccea ce îi sporește și mai mult misterul. În Amintiri despre pescuit Vasile Voiculescu afirmă că: „Lostrița e un pește din familia păstrăvilor, pe cale de dispariție și, de aceea, înconjurat de un
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
lung, aproape cilindric, cu gura mare și cu dinți puternici, care trăiește în râurile de munte.” În „Prolog” este prezentată credința populară potrivit căreia în bălți se ascunde diavolul care ia înfățișare amăgitoare de luminiță sau fată ademenitoare. Din perspectiva povestitorului lostrița este un pește-diavol, cu „cap bucălat de somn, trup șui de șalău și pielea pestrițată auriu, cu bobițe roșii-ruginii ca a păstrăvului”, creație a diavolului: „nagodă cu înfățișare de lostriță”, „rânduită în apele Bistriței de către Necuratul”, „peștele naibei” Din
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
și o cultură amplă și temeinică. Romanul cu titlul amintit se închiagă prin povestirea vieții lui Boaz, văzută prin prisma senectuții sale, un fel de „autobiografie” literaro-cinematografică, cum numai capul Magdalenei poate să scornească. Este o carte de tristețe, căci povestitorul e, se pare, chiar dacă nu vrea să recunoască, un perdant, un înfrânt: de destin, de propriile slăbiciuni și inconștiențe. Narațiunea sa, prin care și alături de care se exprimă autoarea, este a unui om care „se pregătește de marea plecare”. Magdalena
„VALOARE ŞI VIGOARE” – UN NOU ROMAN AL MAGDALENEI BRĂTESCU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367705_a_369034]
-
luat de mână, până la soțul ei. Puțin, am fost surprins, dar m-am recules într-o clipă și astfel l-am cunoscut pe dr. Herman Țvica Bercovici. Coseur cald, nefandosit, prieten din prima clipă, șarmant prin felul natural și apropiat, povestitor luminos și ardelean deștept. Aș zice sclipitor. Dar despre el, altă dată! ------------------------ Roni CĂCIULARU Petah Tikva, Israel martie 2017 Referință Bibliografică: Roni CĂCIULARU - AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ / Roni Căciularu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2266, Anul
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
moștenit în subconștient și dirijat spre eternitate. Sensibilitatea femeii s-a dovedit activă în făurirea acestei lumii a basmelor pentru că ele au fost primele care le-au cules, îmblânzind caracterele răufăcătorilor, mângâind prin cuvinte drumul spinos al eroului, deși marii povestitori europeni au fost bărbați. O perspectivă europocentristă este destul de periculoasă deoarece există foarte multe basme și în afara spațiului european: basme arabe (culese în ciclul O mie și una de nopți), persane (Corbul cel îndărătnic, Povestea fetei de croitor și a
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]