1,073 matches
-
pe care o desfășor; să acționez întotdeauna conform unui plan prelabil stabilit; să am o viață bine organizată, cu deprinderi de viață bine structurate; să-mi păstrez lucrurile curate și ordonate, la locul lor, să fiu curat și ordonat; 5. pragmatism (practical mindedness, în română minte practică): să fiu practic și eficient, obținînd un profit maxim din lucrurile și banii mei (să am "partea leului"); să am grijă de lucrurile mele, de ceea ce am în proprietate; să aleg cu grijă lucrurile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o gamă variată de experiențe; să fac multe și frecvente călătorii, chiar în locuri noi și neobișnuite; să trăiesc experiențe noi, chiar și aventuri; să mă preocup de petreceri și de întîlniri, indiferent de sensul lor. Principala valoare personală este pragmatismul, preocuparea față de propriile cîștiguri, grija față de bunurile dobîndite. Dorința de cîștig nu îi apropie pe oamenii din pușcării de filozofia americană, de tip protestant, a utilitarismului, ci mai degrabă desele exproprieri forțate și utilizarea lor ca sclavi, în munci umilitoare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se referă în special la conduita socială: indulgență, înțelegerea oamenilor și educarea lor, comunicativitate. La fel de puțin apreciate capacitatea și competența profesională (rang 18). Imaginația este slab valorizată din cauza inutilității ei practice și ținînd cont că la majoritatea deținuților există un pragmatism accentuat. Din analiza rezultatelor pe cele trei categorii de infracțiuni (omor, viol, furt) se constată că anumite valori sînt date într-o ierarhie diferită față de cea pe total de deținuți. La omor, valorile puternic acceptate sînt: raportare și credință religioasă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe regele României despre cele discutate. În pofida faptului că declarațiile făcute de Hitler lui Gheorghe Brătianu, fuseseră aduse și la cunoștința guvernului României, acesta a păstrat, o "rezervă totală", promovând în continuare o politică, apreciată, uneori, ca fiind "lipsită de pragmatism"844. Ideea privind necesitatea unei politici externe care să promoveze neutralitatea României era reluată în discursul susținut de Gheorghe Brătianu, la 11 decembrie, cu ocazia dezbaterilor pe probleme de politică externă angajate în Comisiile reunite ale Camerei și Senatului 845
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Editura Agni, București, 1993. Livezeanu, Irina, Cultură și naționalism în România Mare 1918-1930, traducere de Russo Vlad, Editura Humanitas, București, 1998. Mamina, Ion, Consilii de Coroană, Editura Enciclopedică, București, 1997. Mamina, Al., "4 martie 1871 Liberalii radicali: de la idealism la pragmatism", în Magazin Istoric, 1999, nr. 1, pp. 22-23. Manent, Pierre, Istoria intelectuală a liberalismului, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, București, Editura Humanitas, 1992. Maner, Hans-Christian, "Depre elite și partide politice din România interbelică și importanța lor pentru conștiința
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
societate, întrebuințarea ei trebuind să devină un serviciu pentru un cât mai mare bine social, apare pentru prima dată în Constituția germană din 1919. Ștefan Păun, op. cit., p. 62. 314 Al. Mamina, "4 martie 1871. Liberalii radicali: de la idealism la pragmatism", în Magazin Istoric, 1999, nr. 1, p. 22; Pierre Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 1992, p. 129 . 315 Articolul intitulat "Monarhism și democrație" este semnat cu pseudonimul Timon. "Mișcarea", nr.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
orașe din provincie, amenajarea urbană răspundea tocmai preocupării de salubrizare și de control al spațiului urban. Planurile orașelor, numerotarea imobilelor, denumirea străzilor, iluminarea spațiilor publice reprezentau încercări de ordonare a spațiului urban, în speranța unei disciplinări mai riguroase a locuitorilor. Pragmatismul vizionar al baronului Haussmann Haussmanizarea este adesea prezentată ca primul exemplu al unei adevărate politici urbane 1 concepute pe baza promisiunii de a salubriza, mări și înfrumuseța Parisul. Transformarea capitalei a fost considerabilă, iar amprenta lui Haussmann rămâne și astăzi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe concursul tuturor, sancționată de voința publică, singura care poate realiza necesara salvare comună" (p. 273). Comentariul lui Léon Bourgeois asupra trimiterii făcute de Jules Siegfried la Anglia, cu ocazia unui ciclu de conferințe despre aplicațiile sociale ale solidarității, ilustrează pragmatismul pe care se bizuiau solidariștii: "Domnul Siegfried, căruia i se datorează în mare parte legea franceză a locuințelor ieftine din 1894, ne-a arătat în conferința asupra acestei probleme cum Anglia această patrie a liberului schimb economic, "acest pământ clasic
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comun. Inovația tehnică fascinează aleșii mai mult decât reflecția ingrată și complexă asupra organizării deplasării locuitorilor. Încrederea aleșilor în noile tehnologii ale transporturilor este motivată în parte de beneficiile pe care le trag din "efectele structurante ale transporturilor". Sub acoperirea pragmatismului, această dogmă tehnicistă întreține în discursul politic acel patos pe care aleșii îl consideră indispensabil pentru a convinge. El constă în a face să se creadă în "rețelele care ar dualiza spațiul și l-ar face profitabil doar pentru zonele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
logicile de zoning și de sectorizare ale perioadei precedente"457. Astfel, "proiectul orașului" apare, în repetate rânduri, ca o renunțare deghizată la planificarea pe termen lung. Teancul neierarhizat de orientări vagi și generale nu sprijină cu nimic deciziile viitoare, iar "pragmatismul strategic risca în aceste condiții să cadă în empirism și oportunism"458. În acest context, managementul de către marile grupuri private al portofoliilor lor de activitate le face să neglijeze segmentele mai puțin rentabile ale pieței colectivităților locale, precum habitatul social
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vreo responsabilitate. Pentru majoritatea municipală, avantajele consiliilor de cartier se dovedesc a fi multiple. În primul rând, prezența primarului ar dovedi interesul acestuia pentru locuitorii orașului și personalizarea relației cu aceștia. Apoi, propensiunea consiliilor pentru depolitizarea problemelor în numele înclinației spre pragmatism creează disconfort pentru orice altă opoziție politică. Atunci când vrea să-și facă auzită vocea, opoziția este suspectată că perturbă din motive politicianiste relațiile constructive dintre primar și concetățenii săi. În sfârșit, consiliile de cartier reprezintă un instrument de pilotaj interesant
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
după cum avem în vedere excelența economică sau solidaritatea locală 557. În aceste condiții, ar fi de sperat ca modernizarea și democratizarea guvernării orașului să rezulte mai curând din recompunerea formelor acțiunii publice decât din confecționarea unei noi geografii instituționale. Din pragmatism, punerea în act a unei logici a colaborării în jurul unui proiect apare ca fiind mai promițătoare decât redecuparea "rațională" a teritoriului, comandată de încrederea în virtuțile intrinseci ale principiului subsidiarității. De altfel, putem ști cu certitudine că acest principiu va
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și democrația: o asociere incertă / 47 Prolog / 50 Partea întâi Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban / 63 Capitolul 1. Crearea orașului modern / 65 Lucrările lui Haussmann: alianța viziunii princiare cu speculația / 65 Flagelurile orașului / 65 Pragmatismul vizionar al baronului Haussmann / 68 Accelerarea logicilor segregării urbane / 75 Nașterea politicilor urbane / 78 Inițiativa responsabililor municipali și a unei elite reformiste aflate de partea industrializării / 78 Planificarea urbană pusă la proba proprietății funciare / 81 Inventarea ideologiei politicii locuinței / 83
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urban și școli considerate "de elită", reducerea săptămânii de lucru în învățământ de la 6 zile la 5 zile, dar fără o diminuare în consecință a cantității materiei, eliminarea uniformei etc. Perioada 1991-1995 a reprezentat o etapă marcată de tendința spre pragmatism și profesionalizare, ceea ce a însemnat: * implicarea specialiștilor de la Institutul de Științe ale Educației în elaborarea unor texte preliminare de curriculum; * adoptarea modelului "rațional" al elaborării curriculum-ului, prin accentuarea importanței obiectivelor ce devin reper în alegerea conținuturilor și în asigurarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nu le pricepi de la prima lectură. Nici rigoarea formală nu e bine cântărită. Criticii nu o remarcă, fiindcă nu sunt pregătiți pentru prozodie. Criticii universitari, însă, sunt. Mai sunt controverse privind abordarea teoriei în critica universitară britanică. E vorba de pragmatismul tipic britanic (știut și ca empirism): să lăsăm ideile mari și să ne ocupăm de textul imediat. Evident, ideile mari sunt în text, în toate textele. Prefer totuși critica nedoritoare să sistematizeze: critica ce lasă textul literar să existe independent
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ale urii interetnice, revanșarde. Celelalte încercări filosofice, ale lui Henri Bergson (1859-1941) sau Friedrich Nietzsche (1844-1900) aveau prea puține șanse să fie însușite, să mai servească drept soluție rațională cu acceptare largă. Alte izvoare au fost căutate în fenomenologie, în pragmatism, în materialismul dialectic. În acea vreme a intrat pe scena disputelor filosofice Edmund Husserl (1859-1938) profesor de filosofie tot din Göttingen, cu un program reformator fenomenologic aparte. Acesta și-a fixat ca obiectiv reformularea fundamentelor logicii, ca o cale de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
distinct, care va fi numit gestaltism sau psihologia formei, capabil să reziste și să dea soluții pe măsura transformărilor prin care trecea întreaga societate germană în primele decenii ale secolului al XX-lea. Peste ocean, în această perioadă, domnea un pragmatism spiritual, pe care se clădea întreaga societate americană, care dovedea tot mai multă per-meabilitate față de psihologii care veneau din Germania și Austria. Aceștia imigrau în SUA din cauza imposibilității de a se împăca și de a se subordona la obscurantismul ideologiei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din Germania și Austria. Aceștia imigrau în SUA din cauza imposibilității de a se împăca și de a se subordona la obscurantismul ideologiei fasciste care se impunea cu fiecare zi în țările lor de origine. Dacă inițial, la începutul secolului, acest pragmatism s-a dovedit reținut față de acceptarea introspecționismului lor profesional, în scurt timp, prin modul cum aceștia s-au pus în serviciul activității productive și al eficienței sociale, și-au regăsit identitatea și integrarea. Pentru ei pământul american se oferea ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pornit astfel la constituirea curentului gestaltist, care a ajuns să se confrunte intern cu tot mai numeroase încercări experimentale izolate iar pe plan extern cu cele subordonate unor altor perspective filosofice, unor mentalități diferite față de cunoașterea psihologică, cu cele ale pragmatismului american sau cu reflexologia originară din Uniunea Sovietică. În primii ani de după primul război mondial, în psihologia germană s-a declanșat o nemulțumire generală a tinerilor psihologi crescuți la școala lui Wundt. Ei și-au propus să dea un nou
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
temerară, ca "din mers", prin contribuțiile mai multor cercetători, cum au fost Lloyd-Morgan, W. James ș.a. Dintre toți aceștia rezultatele cele mai remarcabile au aparținut lui Edward Thorndike, cel care a asimilat în sistem principiul "încercării și erorii", fundamental pentru pragmatismul întregului curent. La Universitatea Harvard s-a remarcat activitatea rodnică a lui R.M. Yerkes (1876-1946). La Universitatea Clark un alt cercetător, W.S. Small (1870-1943) și-a început experiențele de psihologie pe șobolani prin a-i pune să alerge în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu evită însă nici formulările de o violență accentuată, astfel încât "locvacitatea nestrunită, virulența polemică, îndrăznelile lexicale profane, imagistica provocatoare se află etalate emfatic în publicistica sa"235. Dacă pentru mulți dintre reprezentanții pașoptiști gazetăria reprezenta o activitate conjuncturală, subordonată unui pragmatism imediat, pentru Eminescu ea devine o profesie, o responsabilitate, în demersul de educare a opiniei publice. De la evenimentele de politică internă la mutațiile din planul politicii internaționale, gazetarul surprinde prin documentarea serioasă a materialelor pe care le dă tiparului, prin
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
4. Principiul respectării drepturilor omului - garantarea drepturilor și libertăților fundamentale în scopul evitării stigmatizării, discriminării, insecurității și excluziunii sociale. 5. Principiul interesului superior al copilului - va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii consumatori de droguri. 6. Principiul pragmatismului - adoptarea și implementarea de măsuri și intervenții fundamentate pe evidențe științifice. 7. Principiul multidisciplinarității - consolidarea demersurilor și intervențiilor prin îmbinarea diferitelor perspective disciplinare și practici profesionale. 8. Principiul echilibrului - abordarea proporțională a intervențiilor din domeniul reducerii cererii și a ofertei
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
s-a dezvoltat în mod specific fiind considerat la un moment dat singurul tip de imaginar căruia îi este specifică raționalitatea și îndeplinește condițiile: obiectivității (discursul științific explică realitatea), a metodelor logice (metodologia trebuie să fie logic organizată) și a pragmatismului (o teorie trebuie să aibă rezultate tehnologice sau explicative). Pornind de la o luptă cu teologia dogmatică s-a impus treptat ideea că știință este singura imagine care explică lumea fără intervenție dogmatică. Noua formă de imaginar a devenit dominantă și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în situația de a se descurca pe cont propriu, fără a primi nici un fel de ajutor din partea Coroanei. Ei trebuiau să obțină un profit cât mai mare cu cheltuieli minime și fără o bază materială solidă. Aici își are rădăcina pragmatismul și liberalismul englez. Același spirit pragmatic trebuia să domine și casa regală, ale cărei venituri aprobate de parlament erau mai mult decât insuficiente. De exemplu, încasările ordinare ale reginei Elisabeta I erau de 249.819 lire anual, iar numai campania
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai mult decât insuficiente. De exemplu, încasările ordinare ale reginei Elisabeta I erau de 249.819 lire anual, iar numai campania din Țările de Jos (1585-1603) a costat 1 419 59620. Politica internă și cea externă sunt elaborate cu același pragmatism. Dominația Spaniei pe mările lumii trebuia întreruptă. Pentru aceasta apare imaginea unui nou personaj pe scena istoriei: corsarul englez. Atât pirat, cât și negustor, el străbate oceanele și mările lumii pentru a jefui corăbiile spaniole și a face negoț cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]