1,060 matches
-
redactarea, în timp ce protoistoria eventualului scenariu inițiatic, implicat în aventurile lui Ghilgameș, nu o cunoaștem. S-a insistat, pe bună dreptate, asupra faptuiui că gândirea religioasă akkadiană pune accentul pe om. În ultimă instanță, legenda lui Ghilgameș devine exemplară: ea proclamă precaritatea condiției umane, imposibilitatea - chiar pentru un erou - de a cuceri nemurirea. Omul a fost creat muritor, și el a fost creat exclusiv pentru a-i sluji pe zei. Această antropologie pesimistă fusese deja formulată în Enuma elis. O regăsim în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
387 d-388 b. Zeus. După tradiția transmisă de Hesiod (cf. § 85), alți eroi se bucură de aceeași soartă. Dar este vorba de ființe privilegiate. Această concepție pesimistă s-a impus în mod fatal când grecul a luat cunoștință de precaritatea condiției umane. Pe de o parte, omul nu este, stricto sensu, "creatura" unei divinități (idee împărtășită de numeroase religii arhaice, și de către cele trei monoteisme); prin urmare, el nu îndrăznește să spere că rugăciunile sale vor putea stabili o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sau pur și simplu iluzionați de idealul "excelenței". La urma urmei, omul nu dispune decât de propriile sale limitări; cele care îi sunt menite prin condiția sa umană și, mai ales, prin moira sa. Înțelepciunea începe o dată cu conștiința finitudinii și precarității oricărei vieți umane. E vorba deci de a 29 Semnificația termenilor moira și aisa a variat de la Homer încoace. Aceste puteri aproape demonice, care îi mânase pe oameni spre nebunie, au fost mai apoi personificate și au devenit trei zeițe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și el o făptură vie (nefes), deoarece Dumnezeu i-a insuflat "suflu" sau "spirit" (mați), dar existența sa este scurtă, în plus, în vreme ce Dumnezeu este spirit, omul este carne (basar). Această opoziție nu implică deprecierea religioasă a trupului; ea subliniază precaritatea și caracterul efemer al existenței umane, în contrast cu atotputernicia și eternitatea lui Dumnezeu. Distanța incomensurabilă între aceste două moduri de a fi se explică prin faptul că omul este o creatură a lui Dumnezeu. El se distinge totuși de alte creații
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
va fi supusă influenței eshatologiei iraniene (cf. partea a II-a)1(). "Sclav" sau "servitor" al lui Iahve, omul trebuie să trăiască în frica de Dumnezeul său. Supunerea este actul religios perfect. Dimpotrivă, păcatul este nesupunerea, încălcarea comandamentelor. Totuși, conștiința precarității nu exclude încrederea în Iahve, nici bucuria născută de binecuvântarea divină. Dar raporturile Dumnezeu-om nu depășesc acest stadiu: unio mystica a sufletului cu Creatorul lui este de neconceput de teologia Vechiului Testament. Recunoscându-1 drept creator și suveran absolut, omul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pusese de câteva decenii limba sa naturală "la păstrare" (în stand by am spune astăzi) pentru a reinventa, strălucit, limba franceză. Nu era, de asemenea, doar un moft, o grimasă intelectuală a unui cinic sau a unui superficial scârbit de precaritatea, ipocrizia sau nemernicia unui timp post- modern. Scepticismul cioranian venea dintr-o nevoie lăuntrică de limpezire, de judecată lipsită de iluzii asupra lumii noastre, dintr-o experiență anterioară, marcată de eroare și eșec, a implicării excesive în Istorie. Venea, de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reprezintă una din cele mai izbutite realizări de acest fel din ultimii ani. Spre meritul său, Ion Cernat n-a abandonat câtuși de puțin preocupă rile intelectuale, cum se întâmplă adesea, din păcate, la profesorimea din mediul rural, copleșită de precaritatea ambientului în care își desfășoară activitatea și a resurselor materiale. Dimpotrivă, el s-a preocupat tenace, dispus a-și asuma sacrificii pecuniare, de efort și de timp, să-și agonisească o remarcabilă bibliotecă personală de specialitate și să- și lărgească
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și analiza fenomenului artistic contemporan, respectiv atât la nivelul producției, cât și al receptării lucrărilor și evenimentelor de artă. Aplicarea acestui complex de teorii critice culturale post-structuraliste, psihanalitice, (neo)marxiste, ideologice, post-colonialiste la practicile, producțiile și reprezentările artei contemporane deconspiră precaritatea unei simple abordări a artei din perspectiva teoriei estetice, care ar fi mai curând preocupată de definirea artei, de descrierea experienței estetice (a intențiilor și atitudinilor estetice) și de argumentarea evaluării estetice. 1.3. Teoria estetică Construcția filosofică a teoriei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Nordic Institute for Contemporary Art (NIFCA) din Helsinki, menționează că, atunci când avem în vedere constituirea subiectului în câmpul cultural, ne confruntăm în fapt cu demersul unui proces politic marcat de o perspectivă critică asupra mecanismelor globalizării, a privatizării și a precarității stilurilor de viață.148 Aplicat la procesul dezvoltării "noii economii", bazată pe structurile stabilite ale companiilor și pe filosofiile muncii și existenței în lumea afacerilor neoliberale, procesul politic al constituirii subiectului se instituie sub forma așa-ziselor strategii de supraviețuire
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
consumatorilor, fără a fi realizate importante schimbări structurale. Tocmai de aceea, în cea de-a treia fază a criticii instituționale, după integrarea criticii în instituție și integrarea sa în reprezentare, ar trebui să asistăm la o integrare a criticii în precaritate, solicitând pe de o parte adaptarea la condițiile precare cu care se confruntă societatea, iar pe de altă parte deschiderea către noile nevoi și dorințe create de cei cu care instituția intră în contact. Referitor la raportul dintre instituțiile și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
plăcerea estetică cu utilitatea subversivă într-un tip de artă angajată prin tematizarea și oferirea de soluții artistice în raport cu dreptatea socială, protejarea mediului, drepturile celor fără adăpost, drepturile minorităților, violența domestică, dreptul la alternativă culturală, criza războaielor regionale, crizele umanitare, precaritatea, consumismul etc.. Membru fondator al grupurilor PAD/D274 și REPOhistory 275, Gregory Sholette pune în discuție vacuum-ul etic și politic în care s-ar manifesta monopolul economic și tehnologic, la care s-ar putea adăuga și cultura vizuală, în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a neoplaziei intraepiteliale cervicale (CIN) sau a oricăror alte leziuni dovedite a fi precanceroase. Reticența părinților față de vaccinări se datorează lipsei de informare sau supraevaluării experienței personale și surselor personale studiate. Un factor sinergic lipsei de informare a părinților este precaritatea cunoștințelor unor medici asupra vaccinurilor. Medicii au fost chestionați asupra felului în care își vaccinează proprii copii. Rezultatele au arătat că mai puțin pediatrii, care trăiesc patologia provocată de bolile prevenibile prin vaccinare (BPV), în celelalte specialități, în jur de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
a neoplaziei intraepiteliale cervicale (CIN) sau a oricăror alte leziuni dovedite a fi precanceroase. Reticența părinților față de vaccinări se datorează lipsei de informare sau supraevaluării experienței personale și surselor personale studiate. Un factor sinergic lipsei de informare a părinților este precaritatea cunoștințelor unor medici asupra vaccinurilor. Medicii au fost chestionați asupra felului în care își vaccinează proprii copii. Rezultatele au arătat că mai puțin pediatrii, care trăiesc patologia provocată de bolile prevenibile prin vaccinare (BPV), în celelalte specialități, în jur de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Cea mai recentă manifestare a acestei disproporții este concentrarea pe managementul terorismului internațional, prin mijloace militare, în locul prevenirii sărăciei globale, deși aceasta este în relație directă cu terorismul. Așadar, o chestiune problematică pentru un stat ar fi, în condiții de precaritate a resurselor, cum se face balanța între câtă securitate poate dori să obțină statul (sau un individ) și lucrurile la care trebuie să renunțe, drept cost al diverselor grade de securitate și dacă, prin încercarea de a atinge un nivel
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
strategii pot părea exotice profesorilor din țara noastră, ele fac parte din arsenalul curent al profesorilor din alte țări, impuse fiind de variabilele tot mai numeroase care pot influența un conflict din sala de clasă. Saunders subliniază fără echivoc și "precaritatea" acestor strategii: Strategiile de evitare pot să aibă o anume valoare de supraviețuire, dar ele nu rezolvă mare lucru, atâta timp cât profesorul nu câștigă nicio satisfacție profesională, iar conflictul nu este rezolvat 151. • Strategiile de diminuare includ: acțiunile de amânare, răspunsurile
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Nu pot să cred că aceste nesfârșite discuții nu au avut loc și nici nu pot să îmi explic de ce. Decât într-un singur fel, cum spuneam, anume că și mediocritatea noastră e mai mediocră decât a altora, din cauza unei precarități endemice a mult discutatei cândva culturi generale. Deprinderea de a trăi din talk-show-ri, după regula minimului efort, neputința de a ieși de sub fascinația spectacolului politic, care nu-ți cere nicio imaginație și niciun deranj, decât pe acela de a-l
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
este ceva și cu "războiul ăsta cultural": ușurința, voluptatea, cu care unii scriitori români, printre care și dvs., folosesc la adresa confraților, din propriile generații, sau din generațiile anterioare, termeni ca aceia din Scrisorile de la Onești. Mă gândesc, domnule Mușina, că precaritatea culturii noastre și desconsiderarea aculturalilor pentru ea, se explică măcar în parte și prin disprețul acesta neverosimil pentru confrați, al celor care chiar o produc, o cultivă, o întrețin și absența sentimentului că sunt dincolo de orice, un grup uman compact
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de Thomas Kunze merită o discuție aparte. Rezervat în a avansa opinii proprii, demersul lui este istoric și nu jurnalistic, Thomas Kunze nu ezită să exprime nedumeriri și neputința de a înțelege unele fenomene. Atunci când constată apatia vieții civice românești, precaritatea disidenței românești și a rezistenței românilor la comunism, autorul o ia foarte de departe. El înregistrează nu doar slăbiciunea partidului comunist înainte de infuzia de putere și autoritate adusă de ocupația sovietică, caracterul sporadic, vag și haotic al "vieții de organizație
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
membrii fondatori, dinamică ce datează de mai bine de jumătate de secol. Dar până acum țările din Est abia au avut timp să experimenteze aspectele mai dure ale adaptării economice și sociale impuse de accesul la UE, mai ales în ceea ce privește precaritatea nivelului de trai. Noul statut de membru al clubului european nu a putut controla deriva unor economii prost gestionate, cum s-a văzut în criza ungară, care a culminat cu protestele din 2006. În timpul recentului summit comunitar de la Bruxelles, început
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
și pragmatic dacă ai dat bani - mulți - să aduci o orchestră, ca ea să susțină două concerte, și nu unul. Și așa am intra într-un carusel al argumentelor și contraargumentelor. Revenim. Banii, de fiecare dată se clamează puținătatea și precaritatea mijloacelor financiare. De data asta, avansăm noi o ipoteză de lucru, au fost prea mulți bani. Și ei trebuiau cheltuiți. Nu s-a făcut un program musculos și elastic, coerent și elegant, ci s-a mers pe obținerea de fonduri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
violenței. Copiii supuși unei discipline severe în copilărie au mai mari șanse de a deveni adulți violenți la maturitate. Părinții care manifestă comportamente antisociale, pe de altă parte, folosesc strategii parentale mai puțin eficiente în educarea copiilor. Factorii legați de precaritatea socio-economică și educativ-intelectuală a părinților fac ineficiente măsurile impuse de către aceștia, contribuind la adoptarea strategiilor agresive de către copii. Tendințele antisociale manifestate în mediul școlar împiedică formarea abilităților sociale, fapt ce se soldează cu consecințe grave în dezvoltarea copilului: respingerea de către
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care sînt supuse persoanele arestate pretutindeni în lume. Fobia înfometării îi afectează nu numai pe deținuți, ci și pe angajați, percepuți ca niște brute nesătule, puse pe jaful și așa insuficientei hrane alocate arestaților de către stat. În ciuda tuturor rapoartelor privind precaritatea sistemului alimentar 207, răspunsurile autorităților au fost de fiecare dată seci, evazive, neconvingătoare. Pe site-ul administrației centrale, datele statistice obligatorii sînt incomplete, iar răspunsurile la problemele ridicate de ONG-uri sînt inexistente: "Hrănirea, zilnică, a fost asigurată pentru un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acestei filosofii, autoritățile caută remediul tot în ea, soluțiile adoptate vizînd fie sporirea bazelor de aprovizionare proprii, fie solicitarea unor resurse suplimentare de la bugetul statului. Asistența medicală Față de populația civilă, populația carcerală cunoaște o stare de degradare accentuată a sănătății, precaritățile de tot felul, excluderile și condițiile de detenție constituind factori de risc ai sănătății, care se suprapun pe fondul unei alterări grave a stării sanitare produse în libertate. Închisoarea este locul în care se concentrează problemele de sănătate cele mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în același timp instituția și din mîinile autorităților judiciare. Prin această independență carcerală, detenția a ajuns să excedeze justiția, instituindu-și reguli proprii care nu au nimic de-a face cu dreptatea (programul zilnic, pedepsele interne suplimentare generalizate, munca forțată, precaritatea perpetuă a sistemului medical și educațional, dreptul de a lua decizii în privința tratamentului fiecărui arestat etc.). Mai mult decît atît, închisoarea ajunge să controleze justiția, devenind o adevărată întreprindere de făcut delincvenți. Se spune că închisoarea fabrică delincvenți; este adevărat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
românești trebuie să urmeze tendința generală europeană de deschidere către societate și de umanizare a regimului de detenție. Mutațiile care se vor produce vor crește vizibilitatea publică a pușcăriilor, ceea ce va duce la sporirea reacțiilor sociale. Risipa de resurse și precaritatea sistemului sanitar vor fi primele aspecte care vor sări în evidență, atrăgînd după ele controalele financiare și medicale. Monopolul juridic va dispărea, iar o autoritate tricefală se va institui, cu arii de independență și puncte de vedere diferite, care vor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]