1,763 matches
-
în mai mare măsură decît subdiviziunile interne); * de la principiul cauzalității (forma, comportamentul, dezvoltarea unui obiect sînt efecte ale unor cauze anterioare manifestărilor observate) la cel al finalității (obiectul trebuie descris în termenii unei scheme mijloc/-scop sau ai unei strategii); * preceptului exhaustivității (de enumerare a tuturor părților) i se substituie preceptul agregării (de introducere a unor simplificări selective). Toate aceste caracteristici vor subîntinde modelările noastre semiotice: pertinența modulată în contextualizarea uzajului semnic, globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
forma, comportamentul, dezvoltarea unui obiect sînt efecte ale unor cauze anterioare manifestărilor observate) la cel al finalității (obiectul trebuie descris în termenii unei scheme mijloc/-scop sau ai unei strategii); * preceptului exhaustivității (de enumerare a tuturor părților) i se substituie preceptul agregării (de introducere a unor simplificări selective). Toate aceste caracteristici vor subîntinde modelările noastre semiotice: pertinența modulată în contextualizarea uzajului semnic, globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică sincretică precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
antiquitatis resurecția Antichității, în sensul recuperării unui trecut care să producă necesara cotitură spre o evoluție a mentalităților și mai ales a intelectului. Construcția de tip renascentist a realității literare oferă repere fundamentale în cercetarea noastră. Deși numeroase interdicții și precepte au guvernat Renașterea, coordonatele mai sus-menționate au permis libertăți până atunci nebănuite. Nu toate schimbările paradigmei mentale s-au petrecut, drept urmare, într-un registru caracterizat exclusiv prin seriozitate. Omul renascentist prin care subînțelegem și autorul de romane, de ficțiuni care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
romanul modernist proustian la metaromanul cultivat de André Gide, cel existențialist reprezentat prin Jean-Paul Sartre ori Albert Camus sau chiar antiromanul practicat de Alain Robbe-Grillet, Nathalie Sarraute, Michel Butor, Claude Simon, este surprinzătoare, dar nu singulară. Ea fusese pregătită de preceptele, programul și produsele literare ale mișcării Ou.li.po, la care a aderat și romancierul italian discutat de noi în paginile anterioare, Italo Calvino, și pe care Michel Tournier o prețuia în mod deosebit. Întemeiată pe 24 noiembrie 1960 de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se încheie prin exemplificare, prin studiul de caz numit Vineri. Să adăugăm că mocirla este, pentru Robinson, atât o prezență reală (afundându-se la propriu în mocirlă, adică într-o mlaștină situată la polul opus al insulei, personajul încalcă însuși preceptul fundamental pe care tot el îl enunțase în codul legislativ, dar uită să se autopedepsească), cât și o justificare simbolică a faptului că el, civilizatorul, nu reușește să-și reprime instinctele, ci le dă curs fascinat, redescoperindu-și sexualitatea primară
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
asemenea om, care, prin simplitate și puritate, întruchipează sfințenia în sens creștin, așa cum remarcă și Aleksandr Urmanov: Numindu-și eroina "sfântă", A. Soljenițîn întoarce acest cuvânt spre sensul său originar creștin ortodox. Matriona Vasilievna este un om care trăiește după preceptele lui Hristos, care știe să-și păstreze puritatea, sfințenia sufletului, în condițiile cele mai dramatice din istoria Rusiei în secolul al XX-lea361. (trad. a.) În povestire, Matriona este pusă de autor în relație de opoziție cu Faddei, care este introdus
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
un singur pas, spune proverbul. Deci și de la rău la bine387. Dintre personajele lui Soljenițîn, cel care jertfește tot ce are este Innokenti Volodin. Ca urmare a trezirii conștiinței de sine, Volodin încearcă să facă binele, după cele mai clare precepte creștine. În ființa lui, se trezește "al doilea suflu", ca dovadă că un om nu este ușor de zdrobit. 5.5. Personaj și discurs. Zone discursive Dacă în secțiunile anterioare am avut în vedere apartenența personajelor soljenițiene la diverse categorii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acceptând circumciziunea și integrarea în sinagogi ca prozeliți, iar alții, mult mai numeroși, deveneau doar simpatizanți. Textele antice îi numeau metuentes; fobouménoi tòn Teón (temători de Dumnezeu) întrucât renunțau la idolatrie, observau legea morală iudaică și un minim necesar de precepte rituale. Existența acestei duble clientele a iudaismului avea să fie ulterior de o importanță majoră pentru răspândirea creștinismului. Deși izvoarele literare, exceptând opera voluminoasă a filozofului Filon din Alexandria (20 a.Chr.-45 p.Chr.), sunt rare în acest sens
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
asupra păcii, spre sfârșitul secolului, alături de tema antiidolatrică, unii Părinți ai Bisericii promovau o extindere a temei antimilitariste prin prezentarea unei etici aparte. Scopul acestui discurs era evidențierea caracterului fundamental anticreștin asupra omuciderii legalizate și a războiului, care contrastau vizibil preceptului conținut în Mt 22, 37-40: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău... Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. În aceste două porunci se cuprind toată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Jahve, care i-a acordat ocrotirea sa. Legea talionului (cf. Deut 19, 19-21) și legitimarea războiului sfânt, ne înfățișează tentativa de moderare juridică a răzbunării epocii în salvgardarea monoteismului și sacralizarea poporului. Punctul focal al decalogului sinaitic, identificat în primul precept - Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alți dumnezei în afară de mine (Ex 20, 2-3)-, ne indică fundamentul tuturor aserțiunilor ulterioare: unicitatea divină pretinde o relație exclusivă Dumnezeu-creatură. Conceptul care se evidențiază cel mai mult între prima și a cincea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
violența. Învățătura lui Isus, mai mult decât o simplă normă comportamentală, este o profeție spre care trebuie să se tindă. Predica de pe munte este maximul răsturnării scării de valori: deși aparent Isus nu interzice uciderea, cu toate acestea El depășește preceptul antico-testamentar, îndepărtând din rădăcină dispozițiile interioare favorabile acestui rezultat. Ba mai mult chiar, trece dincolo de aceasta mărturisind și cerând umilința împlinirii primului pas, în cazul reconcilierii (cf. Mt 5, 21-24). În timp ce în Vechiul Testament plinătatea shalomului se revela celor bogați, celor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cerând umilința împlinirii primului pas, în cazul reconcilierii (cf. Mt 5, 21-24). În timp ce în Vechiul Testament plinătatea shalomului se revela celor bogați, celor puternici, celor drepți, celor înțelepți etc., prin noutatea evanghelică fericiți sunt cei marginalizați ai lumii: persecutați, asupriți, flămânzi... Preceptele iubirii și iertării dușmanilor, din predica fericirilor, se substituie miturilor bogăției materiale, curajului războinicului, puterii dezordonate: elemente ale abuzului. Dacă în lumea elenistico-romană titlul de Victor Pacatorque Gentium făcea referință la persoana cezarului, prin apariția creștinismului fericirea aparține celor blânzi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
exemplele stimulează voința, mai mult decât ar putea să o facă dialectica, care se adresează doar inteligenței și nu inimii, autorii de tratate le folosesc atunci când trebuie să trezească conștiința credincioșilor față de îndatoririle lor religioase, în vederea observării meticuloase a unor precepte. Rigiditatea disciplinei care domnea în armata imperială romană și sentimentul datoriei, care însuflețea soldații, se pretau foarte bine pentru a fi citate ca mijloace de convingere și de stimulare, pentru aceia care duceau o viață de comunitate firească, dar și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pretindă ceva împotriva credinței. Numai cel care săvârșește răul trebuie să se teamă de autorități. Dând această interpretare restrictivă a concepției pauline despre putere, tindea să accentueze libertatea conștiinței pe care orice creștin trebuie să o aibă pentru a observa preceptele Domnului. Unica motivație a conștiinței este de a vedea cum a acționat omul în fața lui Dumnezeu și nu a autorității civile. În In Danielem, IV, 9, 2, critică expansionismul militar al Imperiului roman care adunându-i pe cei mai buni
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
război, a lupta cu lealitate sau a întinde curse, nu este ceva care interesează nicicum dreptatea, așa cum și Iosua a întins curse locuitorilor cetății vrăjmașe Ai și a fost lăudat de Dumnezeu. În fața obiecției care i se aducea referitor la preceptul lui Isus de a nu se împotrivi răului, de a nu face rău celui care săvârșește răul și de a suporta cu blândețe și umilință ofensele primite, Augustin răspunde că este bine să nu te împotrivești răului și să nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
forță morală, încât nimeni nu îndrăznește să îl contrazică, chiar dacă, în practică, numeroase state îl încalcă. Convenția Europeană a Drepturilor Omului a dus la înființarea unei Curți europene care decide asupra recursurilor persoanelor fizice. Nicio coexistență nu este posibilă fără precepte comune, fără valori împărtășite. Chiar în cazul rupturii totale, ca în cazul războiului civil, există o anumită comunicare și se utilizează un limbaj comun: există, astfel, o întreagă simbolistică și un întreg ritual pentru recunoașterea victoriei și înfrângerii (de exemplu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
studiilor antropologice și sociologice, am descoperit că întreaga colectivitate are propria sa logică și că etica pro-fesată și interdicțiile au o funcție pozitivă. Am învățat să respectăm culturile cele mai diferite de a noastră. Ar fi deplasat să afirmăm că preceptele morale care predomină într-o anumită țară africană sau asiatică sunt superstiții ridicole sau tabuuri care trebuie demascate. În același timp, nu remarcăm că principiile etice care guvernează forța și instinctele în societatea noastră sunt raționale și funcționale în măsura în care vizează
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de opinie concordante. Argumentele aduse de cei care sprijină legea privitoare la interzicerea purtării de însemne religioase în școli 1. De câtva timp, accentuarea curentelor islamiste a de-venit manifestă. Se exercită presiuni asupra populației musulmane de a respecta strict preceptele islamului și cutumele culturii pe care acesta o creează, în special portul vălului. Spre deosebire de imigranții italieni, spanioli, portughezi, imigranții de origine musulmană sunt cei care au probleme de adaptare, refuzând chiar orice efort în acest sens. 2. Tinerele fete din
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ea face parte dintr-o viață completă. Trebuie să înlăturăm obstacolele cele mai solid înrădăcinate: tabuurile. Acestea sunt de origine socială. Funcția lor este de a proteja ordinea morală și sădesc în conștiința oamenilor interdicții sacre. Nu există normalitate sau precepte universale, nu există decât convenții relative, condiționate social. Tabuurile din jurul fidelității, nudității, homosexualității nu au niciun sens absolut, iar diferitele forme pe care le poate îmbrăca sexualitatea sunt manifestări ale diferitelor gusturi, tolerate și ele. Descoperirea mijloacelor contraceptive sigure permite
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
oferă șanse pentru a se realiza, avem de-a face cu judecăți de valoare. Există un obiect, respectiv dictatura și tinerii delincvenți, iar aceștia sunt calificați, judecați drept execrabil și respectiv scuzabili. Dispunem de o gamă aproape inepuizabilă de principii, precepte, calificări, sentințe morale, maxime care slujesc drept criteriu opiniilor, convingerilor, credințelor, alegerilor, judecăților. "Execrabil", "scuzabil" sunt aprecieri formulate plecând de la sistemul de valori al autorilor lor, conținând principiile, maximele, calificativele, concepțiile morale în chestiune. Să ilustrăm ceea ce tocmai am scris
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
orașelor” prin înființarea și zidirea de școli și biser ici, pregătirea viitorilor meseriași, au devenit preocupări majore. Școala normală, înființată și cu ajutorul celor de la Semănătorul, a dat serii de învățători tuturor județelor Moldovei. Iar obiectivele „Semănătorului” de la Bârlad au devenit precepte care se vor transmite din Parlament sau din presă și se vor regăsi și în Semănătorul de la București, înf iințat mai târziu de Coșbuc și Vlahuță, ultimul, ca și Philippide, Bogdan, N. Petrașcu, Alexandru Lascarov Moldovanu, foști ele vi ai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în reprezentări pentru ca cei implicați să adopte ideea unei clase burgheze și a unei clase proletare antagonice, astăzi situația este mult schimbată. Prin efectul revenirii unei teorii, reculul teoretic și practic al marxismului, ca școală de gândire și corp de precepte de bază pentru partidele care își revendică aici originile, conduce la un recul al clasei muncitorești drept clasă în sine, organizată și mobilizată în fața adversarului, burghezia. Acest recul explică poate, în parte, că la rândul ei, burghezia se simte îndreptățită
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
iubirea lui Dumnezeu, oricine are datoria de a-L iubi pe Dumnezeu mai mult decât pe sine. Acest tratat în patru cărți este, deci, un tratat de hermeneutică biblică. Fericitul Augustin, în prologul cărții spune: „Există, în legătură cu interpretarea Sfintelor Scripturi, precepte ce nu ne par a fi fără utilitate pentru cei ce se apleacă asupra acestui studiu: reguli de care putem profita nu numai pentru a citi operele ce aduc lumină în pasajele obscure, dar, de asemeni, pentru explicațiile pe care
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
considere, printre altele, ziua a 14-a, ca a 15-a. Cei care au fost combătuți fără a fi numiți, au fost romanii. Ca și cum ar face o revizuire generală, finală asupra adevărului celor susținute, Dionisie Exiguul invocă, în încheiere, autoritatea preceptelor ortodoxe în materie. De această dată sunt amintite canoanele sinodului local din Antiohia, unele afirmații ale papei Leon cel Mare, Epistola Sfântului Proterie al Alexandriei și ciclul pascal pe care l-a alcătuit el însuși, inspirat după tradiția egiptenilor. În
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
unor măsurători tehnice ale progresului. Teoria lui Perrault este construită având în vedere două aspecte pe care acesta le consideră ca generatoare a frumosului artistic tehnica, dobândită prin cunoașterea regulilor artei, și forța geniului. Tehnica reprezintă o însumare a unor precepte, a unor reguli care se supun unui proces de perfecționare continuă întrucât orice generație nouă va încerca evitarea greșelilor anterioare și îmbunătățirea mijloacelor folosite. Pe de altă parte, geniul, ca dat natural, este independent de contextul istoric, putând să se
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]