5,132 matches
-
egal este dificil de a o reconcilia cu concepția puterii relaționale. Acele discuții cu privire la hegemonia în relațiile internaționale se pare că implică acest fapt. Nu există motiv pentru ca structurile, definite ca modele ale relațiilor de putere cu scopuri și domenii precizate, să nu poată fi studiate prin conceptul de putere relațională. În spiritul constructivismului, Wendt împarte teoriile relațiilor internaționale în cele care evidențiază "forțele materiale brute", ca baze de putere și cele care văd puterea ca "fiind constituită pe idei și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
care nu implică în mod necesar conflictul armat. 5.2.2. Conceptul de "operații de menținere a păcii" Înainte de a fi preluat de către Uniunea Europeană, conceptul de "menținere a păcii" a fost dezvoltat de către O.N.U. și N.A.T.O. Trebuie precizată de la început terminologia folosită de aceste două organizații: O.N.U. a dezvoltat conceptul de "operații de menținere a păcii" (peacekeeping operations), considerându-l a fi cel mai potrivit pentru rezolvarea intereselor sale. N.A.T.O. precizează caracterul strict militar al
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
au definit relațiile României cu organizațiile internaționale participante în managementul crizelor internaționale și s-au evaluat natura, rolul și caracterul misiunilor internaționale la care România participă. 6.4.2. Misiunile naționale și internaționale de securitate și apărare ale României Trebuie precizat faptul că distincția dintre misiunile naționale și cele internaționale nu este netă, ci ea se realizează printr-un proces de interferență semantică. În acest sens, trebuie să existe o corelație echilibrată între dezvoltarea capacităților militare pentru misiuni naționale, inclusiv de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
externe în comparație cu Statele Unite și au aderat la Protocolul de la Kyoto pentru combaterea încălzirii globale**. Atitudinea administrației Bush a avut consecințe dezastruoase. Lumea are nevoie de o alternativă, pe care o poate oferi Uniunea Europeană. Pentru a capta atenția populației, misiunea trebuie precizată în amănunt. Câteva dintre controversele majore care apar în opinia publică actuală necesită soluții. Ar trebui ca Uniunea Europeană să fie o putere sau o asociație de puteri? Cum se raportează ea la globalizare? Ar trebui să mai primească alți membri
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
este structurată pe cele șase priorități naționale de dezvoltare, limitarea numărului de priorități fiind de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective și măsuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor față de UE și a disparităților interne. Trebuie precizat, însă, că în interiorul acestor priorități sunt abordate numeroase domenii/sectoare de intervenție specifice, cum ar fi educația, sănătatea, energia, sectorul comunicații și IT, prevenirea riscurilor naturale, precum și multe altele. PND 2007-2013 încearcă să reflecte cât mai fidel prioritățile stringente de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
caracterizează J. Ferber, 1995 prin faptul că: acționează într-un mediu specificat; comunică între ei; urmează anumite tendințe și urmăresc optimizarea unei funcții de performanță; dispun de resurse; percep mediul extern și își reprezintă intern acest mediu; satisfac obiective bine precizate, ținând cont de resurse, cunoștințe, percepții, stimuli. Definiția exhaustivă a sistemelor de tip multiagent permite abordarea problematicii analizei de sistem într-un cadru mai larg, apelând la rezultatele modelării bazate pe agenți, aceasta reprezentând o direcție de investigat în viitor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
realizării unui obiectiv comun; conexiuni funcționale - sunt de tip informațional, apar atunci când există o legătură între subsistemele care îndeplinesc funcții proprii, dar care condiționează realizarea funcției întregului sistem; conexiuni de transformare - au în vedere transferarea sistemului dintr-o stare dată precizată, într-o stare anume, eventual cea finală sau terminală, corespunzătoare unui orizont dat de timp; conexiuni decizionale/de conducere - au un caracter mai complex, fiind o combinație a conexiunilor de dezvoltare și a celor funcționale, cu caracter stabil, importante în ceea ce privește
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de fiecare variantă în parte. Vom numi cost tangibil acel cost care poate fi identificat ca fiind real sau justificat, mărimea sa putând fi estimată ca un grad ridicat de imprecizie, dar nu neapărat demonstrată în mod argumentat. În sensul precizat, majoritatea beneficiilor unui sistem proiectat sunt intangibile, ele referindu-se la posibilitatea creșterii productivității personalului angajat, la creșterea comenzilor de bunuri și servicii, sau la atragerea unor noi clienți către sistemul analizat, prin îmbunătățirea calității produselor și serviciilor prestate. O
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
costuri incluse într-un SF sunt: costuri cu personalul; costuri cu echipamentele (achiziție sau închiriere, reparare, revizie etc.); costuri cu materialele consumabile; costuri diverse legate de secretariat, administrație, mobilier, căldură, lumină etc. (care pot fi asociate unora din categoriile anterior precizate). De asemenea, poate fi estimat și un cost de oportunitate, care este dat de cea mai bună alternativă, care urmează și care nu a fost luată în considerare.<footnote Bădescu A., „Considerațíi privind metodele și modelele de evaluare a firmei
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
S., Perils of the Internal Rate of Return, University of South Carolina, Economics Interactive Tutorial, 2000. footnote> Există însă și cazuri în care funcția ( )VAN i are mai multe rădăcini, ceea ce indică mai multe valori posibile ale indicatorului RIR. Trebuie precizat faptul că, pornind de la tipurile de Valoare Actualizată Netă prezentate anterior, se obțin tipuri diferite pentru indicatorul RIR: RIRF(C) - Rata Internă de Rentabilitate Financiară, calculată la costul investiției; RIRF(K) - Rata Internă de Rentabilitate Financiară, calculată la capitalul investit
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
configurate pentru a răspunde diverselor conjuncturi economico-financiare (scandalul Watergate din aceeași perioadă, criza piețelor asiatice Începută În 1997, scandalurile WorldCom, Enron, Arthur Andersen, Parmalat din perioada 2000-2002 și printre ultimele, din 2008-2010, ultracunoscutele scandaluri Lehman Brothers și Bernard Madoffă. Trebuie precizat că ideile privind obținerea celei mai bune formule În ceea ce privește etica În contabilitate au venit ca un răspuns și soluție la criza În care se afla profesia contabilă, manifestată printr-o pierdere a credibilității, generată de marile scandaluri financiare din secolele
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
o totalitate a cosmosului, - nu contemplată de la distanță, ci implicînd subiectul producător, devenit agent dinamic. „Revelația” vizată (despre care vorbesc de atîtea ori textele programatice ale militantului avangardist) ar fi atunci aproximată nu ca sens preexistent sau ca țintă definitiv precizată, ci ca traseu, ca itinerariu dinamic mereu reluat, spre o mereu incompletă identificare a propriului contur spiritual, proiectat pe fundalul În spectaculoasă metamorfoză al macrocosmosului. „Înțelesul” e, În ultimă instanță, chiar mișcarea constructiv / destructurantă a poemului, instituit ca realitate sui
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cele familiare clasei. Este recomandabil să se evite vorbirea „împiedicată” (ruperi prea dese de ritm), care afectează atât înțelegerea problemei, cât și discursul. Ritmul poate fi corectat prin mișcări corporale adecvate. Pauzele în vorbire își au rolul lor foarte bine precizat: pregătirea clasei pentru o idee foarte importantă, captarea atenției. Evitați „sunetele fără cuvinte...”. - Tonalitatea trebuie să fie normală. Ridicarea tonului este recomandabilă pentru a sublinia ideile esențiale și pentru „calmarea” unei săli turbulente. Adesea se poate obține un efect similar
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
În aceste condiții, nu ar fi poate inutil să plasăm articolele și studiile lor teoretice sub același regim care se aplică lumilor ficționale. Discutarea „ficțiunii teoretice” s-ar putea dovedi din multe puncte de vedere un exercițiu util și, trebuie precizat, nu implică neapărat o tentativă de a minimaliza demersul lor. E adevărat că aceste texte pot trece drept automistificări conștiente, întrucât au cel mai adesea un caracter proiectiv sau deziderativ; din nevoia de autolegitimare autorii lor recurg frecvent la strategii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acțiune și blochează altele. Ele reprezintă constantele (tiparele) comportamentale care produc așteptări sociale și, astfel, sunt puțin sau deloc problematizate În acțiune. În principiu, orice regulă poate fi negociată, dar le numim instituții pe acelea pe care, În situații bine precizate, le luăm ca atare, fără a le mai chestiona oportunitatea. Instituțiile nu sunt doar reglatoare (concepția economică), ci și constitutive (concepția sociologică). În accepțiunea lui R. Scott, instituțiile, ca reguli ale jocului, reduc sfera opțiunilor individuale, a acțiunilor permise, interzise
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
societatea instituie și În același timp autorizează un anumit tip de actor social, anume societatea comercială; aceasta constituie mijlocul rațional, autorizat social, de desfășurare de activități economice cu scop patrimonial prin asocierea Între indivizi; are, În acest sens, roluri bine precizate, iar modalitatea de exercitare a rolurilor este, la rândul ei, reglementată, prestabilită. Berger și Luckman consideră că rolurile sociale sunt asocierea unor scenarii de acțiune cu un anumit tip de actori sociali. „Acest gen de tipizare apare În contextul unui
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prezentarea pachetului de sarcini pentru fiecare categorie de personal din școală și urmărirea Îndeplinirii obligațiilor acestora, clarificarea rolurilor și responsabilităților pe care părțile implicate În actul educațional din școala respectivă le au de-a lungul unor unități de timp bine precizate (zile, săptămâni, luni, trimestre, semestre, an școlar etc.), structurarea și aprobarea unui curriculum accesibil și suficient cerințelor educaționale ale fiecărui elev În parte, astfel Încât fiecare elev să atingă la sfârșitul fiecărui ciclu de școlarizare un anumit nivel al pregătirii sale
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
o persoană sau o instituție din afara procesului de predare-Învățare); • după etapa În care se face evaluarea: - evaluare inițială (realizată la Începutul procesului de predare-Învățare); - evaluare continuă (realizată În timpul procesului de predare-Învățare); - evaluare finală (realizată după o secvență de timp bine precizată - semestru, sfârșit sau Început de ciclu școlar etc.); • după cum evaluarea certifică sau nu calitatea celui care este evaluat: - evaluare sumativă (arată nivelul la care a ajuns un anumit elev la un moment dat; este o apreciere definitivă care certifică sau
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
privind îngrijirea tradițională: hrănirea, asigurarea igienei personale, îmbăierea, sprijinirea în realizarea igienei eliminării, îmbrăcarea și dezbrăcarea. Figurează și atribuții care oricum revin familiei prin Codul familiei (pregătirea hranei, îngrijirea locuinței, spălarea lucrurilor de îmbrăcăminteă. Lipsesc sau sunt în mică măsură precizate activitățile care asigură integrarea în comunitate, utilizarea transportului în comun, participarea persoanei cu handicap la viața comunității. Activitățile de joc și educative desfășurate în mediul familial cu copilul cu handicap sunt menționate, dar fără a reieși caracterul sistematic al acestor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
fel, o atitudine sau o opinie se poate manifesta în mai multe comportamente, în timp ce noi înregistrăm unul, poate nu îndeajuns de relevant. În al treilea rând, strâns legat de observația de mai sus, în cercetare este nevoie să fie bine precizate elementele atitudinii și ale comportamentului. Aizen și Fischbein (1977) consideră că atât pentru atitudine, cât și pentru comportament putem vorbi de patru elemente: acțiunea (intenția ei), obiectul înspre care se îndreaptă acțiunea, contextul în care acțiunea are loc și timpul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o scală, de tip calitativ sau cantitativ. Pentru estimarea unor valori ale caracteristicilor în raport cu care populația este omogenă, va fi nevoie de un număr mic de indivizi. Sau, dacă numărul acestora e dat, eșantionul va fi mai reprezentativ (în sensul precizat mai sus) pentru acele caracteristici ce evidențiază o mai mare omogenitate și, invers, va fi mai puțin reprezentativ pentru cele ce determină o eterogenitate ridicată. De pildă, la un același volum al eșantionului (să zicem, 1.000de persoane), precizia estimării
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
starea civilă etc., se decupează universul asupra căruia se apleacă investigația. Alteori, decupajul este pur și simplu teritorial, populația de cercetat fiind cea cu domiciliul într-o localitate sau județ sau o altă zonă geografică, ale cărei granițe trebuie riguros precizate. În funcție de astfel de situații, se folosesc diferite proceduri pentru a suplini lipsa unui cadru exact de eșantionare sau pentru a ușura identificarea persoanelor de anchetat. În cele ce urmează, vom indica unele aspecte tehnice utilizabile în alegerea diverselor categorii de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etc. După stabilirea unităților administrative (comune și orașe) care intră în eșantion, se trece la precizarea modalității de selecție a gospodăriilor și apoi a indivizilor, în sensul în care am discutat această problemă mai sus. Un singur lucru mai trebuie precizat. De obicei, comunele și orașele sunt formate din mai multe localități. Dacă la orașe acest aspect poate fi neglijat, căci, de regulă, așezarea urbană centrală întrece mult în dimensiuni satele aparținătoare, la comune lucrurile se schimbă radical. Este clar că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
2 Risc moderat 3 - 5 Risc excesiv 6 - 9 Risc ridicat > 10 Riscul genetic este așadar o subcategorie a riscului de a dezvolta diverse tulburări care se bazează pe factori genetici. Dacă tulburarea are un pattern familial de transmisie clar precizat (de exemplu, pe baza legilor mendeliene), atunci riscul genetic poate fi calculat relativ precis (vezi tulburările autozomale în capitolul 5 al lucrării). Dacă tulburarea nu are un pattern clar precizat, riscul genetic este calculat prin raportarea la etaloane reprezentate adesea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
provocare pentru educatori. Ei trebuie să Încurajeze cooperarea, lucrul În perechi sau formarea de grupuri eterogene, cunoașterea și discutarea diverselor obiceiuri, tradiții, valori. Desigur că rezultatele nu se văd imediat, ci În urma multor activități educative având la bază obiective clar precizate și accesibile copiilor preșcolari. Personalitatea educatoarei depinde În mod semnificativ de reușita programului de incluziune, de la sine-Înțeles fiind faptul că familiile participante au o sensibilitate crescută, manifestă neîncredere În egalitatea de șanse, vin cu zestre cultural-intelectuală mai redusă, au potențial
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]