49,636 matches
-
și poetă, o poetă de stînga. Ea încetase să mai plîngă. Mă asculta cu un început de atenție, și cînd terminasem sonetul, începuse să aplaude. Arăta cu totul altfel. Părea alta. La Omsk, îi venisem de hac. La Moscova, o predasem în mîinile reprezentantului ambasadei franceze ca nou-nouță, - nu le venea să creadă. Telefonaseră deja la Paris. Iar un ziarist și bătuse un telex: O franceză leșină în pragul Chinei! ziaristul era și el de față, - dar nu se mai putea
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
de Litere din Cluj. Un fapt pe care cel care a citit doar jurnalul său nu l-ar putea bănui: însemnările de aici nu sînt contaminate în nici un fel de � ticurile " celui care a studiat îndelung literatura și care o predă la o universitate. Am ales, însă, penru acest grupaj al lecturilor la zi, o altă carte a sa, 10 studii de arhetipologie, apărută exact în același an cu jurnalul. Unul din cele zece studii e dedicat visului: Visul Baroc - simbol
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
a canonului. Mișcarea feministă este încă aproape inexistentă. Lucrările de teorie întîrzie să apară. Așa că, încă avem o viziune falocentrată asupra scriitoarelor. Hortensia este un bărbat care, accidental, a fost... femeie, în viziunea multor critici; în orice caz, așa se predă în școli. Ultima ofensivă este și cea mai îndepărtată de noi. însă ipoteza lui Virgil Nemoianu, deși poate părea excentrică, mi se pare o temă de dezbatere excelentă. Este vorba despre etnia romilor, mult mai mare decît arată ultimul recensămînt
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
întoarcerii din prizonierat, subunitatea căreia i-a aparținut). Ce sunt aceste sublinieri? Situația deosebită a armatei române în acest război a făcut ca numărul prizonierilor să fie foarte mare însă, așa cum se știa din timpul campaniei unii militari s-au predat de bună voie. Ba mai mult, în lagăr au avut atitudini mai puțin demne, chiar antipatriotice, cum a fost cazul așa-zișilor "sturziști". O dată cu repatrierea s-a pus problema identificării unei astfel de situații prin urmare conform înaltului Decret 783
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
doar îmi place să cred, ci sunt convins - formează marea majoritate a dascălilor: a celor care s-au bucurat de existența manualelor alternative, a celor care au simțit ca pe o piatră de moară lucrul cu manualul unic: obligați să "predea" texte care numai literare nu erau (vezi "Partidul e-n toate și-n cele ce sunt și-n cele ce mâine vor râde la soare", vezi "Bărăgan" etc. etc.). Și trebuia să lucrezi pe ele pentru că la admitere ele li
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
acuzat în mod nediferențiat breasla literară de oportunism. Nimeni n-ar fi protestat public împotriva Tezelor. Scriitorii ar fi adoptat politica struțului, băgîndu-și capul în nisip. Presa literară ar sta mărturie. Ca și suratele ei, România literară s-ar fi predat atunci cu arme și bagaje în mîinile propagandei comuniste, trăgînd săptămînal portretul lui Ceaușescu pe prima pagină și destinîndu-le pe toate celelalte cultului său. Să nu uit: d-na Șipoș menționa și o excepție (una singură!) de la regula acestei lașități
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
de introducere, pianista Delia Pavlovici a împărtășit publicului - numeros - sentimentul din care a izvorât acest moment, subliniind locul profesoarei în conștiința și inima celor care au studiat pianul la clasa ei. Educată în disciplina severă a "școlii Florica Musicescu" a predat învățăceilor în cultul acestor concepții despre făurirea tehnicii pianistice, despre frumusețea ideală a sunetului, despre poetica pianului, șlefuindu-le capacitatea de a se exprima pe claviatură și de a transmite mai departe cele învățate. Dintre aceștia unii sunt acum la
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
moment dat, după vizionarea unor filme din anul III la École Supérieure d'Art Visuel din Geneva, m-a surprins foarte tare profesorul nostru Jean-André Fieschi, care ne-a spus ceva ce am auzit apoi și la François Albéra, care preda Istoria filmului la Lausanne și la Sorbona, și care ne aducea tot felul de filme - în fine... Fieschi a formulat o critică ce nu-mi suna deloc obișnuit, nu suna a critică de film. I-a spus unui coleg al
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
pe Gaëtan Picon, care era profesor la École Pratique des Hautes Études și avea un curs și un seminar despre suprarealism. Prin Gaëtan Picon am ajuns la unele dintre numele din această carte. Tot la École Pratique de Hautes Études, preda, în acei ani, Roland Barthes cursul care va deveni apoi Fragments d'un discours amoureux, și mai era Gérard Genette tot acolo, iar la École Normale Supérieure preda Tzvetan Todorov un alt curs de teorii ale simbolului. De la un profesor
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
dintre numele din această carte. Tot la École Pratique de Hautes Études, preda, în acei ani, Roland Barthes cursul care va deveni apoi Fragments d'un discours amoureux, și mai era Gérard Genette tot acolo, iar la École Normale Supérieure preda Tzvetan Todorov un alt curs de teorii ale simbolului. De la un profesor la altul, cercul s-a lărgit și am ajuns, mînat de această curiozitate, să cunosc cei vreo treizeci de oameni, în majoritate critici literari, poeți, dar și artiști
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
istorie: după cum dl. Năstase nu-și mai amintește, una dintre condițiile puse de Comisia Uniunii Europene pentru păstrarea României "în cărți" a fost liberalizarea pieții de manuale. Asta însemna, pe de o parte, ca în școlile românești să se poată preda după manuale alese de profesori și elevi și, pe de alta, ca, în anumite condiții (de pildă, la limbi străine sau la calculatoare) să se poată folosi chiar manuale editate în străinătate. Se urmărea, astfel, scoaterea învățământului românesc de sub imperiul
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
decisiv în eliminarea de pe piață a autorilor cu care nu e de acord! El trebuie să spună da sau nu, pentru că nimeni nu-l obligă să folosească ediții care nu-i convin și nici - așa cum se insinuează printre rânduri - să predea simultan de pe mai multe manuale! Dacă nivelul lor e cel al editurii Aramis (unde-și publică opera majoră dl. Molan), nimeni nu-i va împiedica să recomande productele acestui trust-miracol, care a tipărit peste o jumătate de miliard de manuale
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
pentru că au plămânii slabi, soldații nu vor dori să depună jurământul pentru că au fost învățați acasă să vorbească frumos, nu să înjure, doctorii nu vor mai vrea să opereze pentru că tăieturile-l dor pe pacient iar profesorii nu vor mai preda ca să nu-i streseze pe elevi... Absurditatea pretenției mai-marilor Bisericii Ortodoxe Române ridică încă un văl de pe putreziciunea care domină, și după zece ani de așa-zisă libertate, în România. Atentatul la normalitate și la legalitate al BOR este încă
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
numărului o reprezintă reluarea lucrărilor colocviului, dominat de inteligența sclipitoare a filosofului italian Gianni Vattimo, la care au participat, alături de directorul Institutului Goethe și respectiv, al revistei Secolul 21, profesorul belgrădean Mihailo Djurici, profesoara bulgară Emilia Mineva, Haralambi Pancidis, care predă, tot la Sofia, istoria filosofiei și l-a tradus în bulgară pe Aristotel, Mircea Flonta, care nu mai trebuie prezentat, Bernhard Irrgang, filosof și teolog german, profesorul de filosofie, specialist în Nietzsche, de la Universitățile din Magdeburg și Jena, Stephan Günzel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
Cristian Teodorescu După o lungă perioadă de tăcere, fostul președinte Constantinescu a făcut săptămîna trecută mai multe aprecieri critice la adresa actualei Puteri. Dl Constantinescu a devenit, cum se știe, o simplă persoană particulară din ziua în care a predat Palatul Cotroceni succesorului său. Unii îi reproșează că, deoarece n-a mai participat la alegeri, i-a lăsat pe țărăniști într-o situație catastrofală, motiv pentru care aceștia n-ar mai fi intrat în Parlament. Alții îi reproșează ieșirea pe
Întoarcerea lui Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15668_a_16993]
-
Lidia Vianu Născut la Budapesta în 1948, George Szirtes s-a refugiat cu familia în Anglia în 1956 și a crescut la Londra. A studiat artele plastice - pictura - și acum predă arte plastice, istoria picturii, creative writing. A început să publice în anii 1970. A obținut numeroase premii importante pentru poezie și a fost tradus în mai multe limbi. LIDIA VIANU: Când mă gândesc la poezia ta îmi vin pe dată
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
în celebrul său discurs de la Foulton. S.U.A. aveau aceeași atitudine categorică. Atunci se deschid aripile războiului rece care a durat cîteva decenii bune. Dar să revin la raportul secret al lui Thomas S. Blonton. A fost elaborat în 1949 și predat la 5 octombrie al acestui an și a devenit public posibil de consultat în 1970. Acest Blonton a folosit, inteligent, rapoartele diverșilor oficiali americani în România și, știind să culeagă de acolo ceea ce îi era util, mai și documentîndu-se în
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
și în judecată, Universitatea i-a lăsat la ușă pe profesorii din comisie venți în control sub cuvînt că nu s-au anunțat cu cinci zile înainte, treacă-meargă încă o dată. Dar că dl Dumitrașcu refuză a spune numele profesorilor care predau la Tehnoeconomica lui considerîndu-le secret de firmă, asta nu mai trece și nu mai merge. Așa ceva nu s-a arătat Ochiului Magic pînă acum. E o premieră națională. Nu cred că și mondială, căci, ca la noi, la nimenea. Un
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
merge. Așa ceva nu s-a arătat Ochiului Magic pînă acum. E o premieră națională. Nu cred că și mondială, căci, ca la noi, la nimenea. Un ziarist curios a aflat totuși un nume: profesorul de pedagogie, actualmente pensionar, după ce a predat 40 de ani la ANEFS, NICOLAE CEAUȘESCU. Să mă ierte don' profesor, nu vreau să fiu malițios, dar dezvăluirea era bomboana de pe tort și nu m-am îndurat s-o tac. Nume de străzi Multe nume de străzi au fost
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
Cristina Ionica Moira Gatens a predat cursuri de feminism și filosofie la cîteva universitați australiene importante (Universitatea din Sydney, Universitatea Macquarie, Universitatea Națională a Australiei) și este, în lumina celor scrise în cartea ei din 1991 cu care Editura Polirom își deschide colecția "Studii de gen
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
prieteni. Sînt de profesii (universitari - Derek și Rachel - care sînt și scriitori - Hal și Charles, tatăl acestuia din urmă fiind unul dintre susținătorii lui Martin Luther King -, un avocat, o doctoriță, un pictor ratat ajuns zugrav, un brutar, care a predat antropologia în Africa de Sud, o poetă care ține un magazin de artizanat, o secretară și o fostă prostituată) și de naționalități diferite (italiană, bielorusă, ucrainiană, canadiană). Prezentarea lor este făcută în primul capitol (,,Prolog în cer") de către personajul principal al cărții
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
însăși cum era cu noi, și asta a fost prima fisură a autorității sale. La început rămânea pe plajă sub umbrela multicoloră, îmbrăcată ca de război, citind balade de Schiller, pe când Oreste ne învăța să ne cufundăm, și apoi ne preda ore teoretice de maniere elegante în societate, ceasuri în șir, până la pauza de prânz. Într-o zi îi ceru lui Oreste s-o ducă în bărcuța cu motor la magazinele pentru turiști de prin hoteluri și se întoarse cu un
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
50.000 LEI./ DIRECȚIUNEA". Te înscrii (de dorit să fii "o persoană"), îți iei (mai bine nu!) "Regulamentul de funcționare a serviciilor cu publicul" și dai cu nasul în ușa pe care scrie, de două ori, "GARDEROBA OBLIGATORIE" (bis!); "BAGAJELE PREDATE LA GARDEROBĂ SE ELIBEREAZĂ NUMAI LA PLECARE"; "LOCUL DE STUDIU îN SALA DE LECTURĂ îL VEȚI PRIMI NUMAI DUPĂ PREDAREA LA GARDEROBĂ A SACOȘELOR, GHIOZDANELOR, GENȚILOR ȘI HAINELOR DE EXTERIOR"; "BANII; TELEFOANELE CELULARE ȘI ACTELE LE VEȚI PĂSTRA LA D-
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
fost contraindicat să-mi ofer o vacanță forțată, microfonul rămînea singura mea apărare, o metodă de supraviețuire�. Și-a continuat apostolatul. S-a încercat și un atentat împotriva d-lui Virgil Ierunca. Numai că securistul trimis împotriva lui s-a predat în Germania, poliția franceză, înștiințată, l-a avertizat pe dl Ierunca de faptul că de obicei Securitatea Română trimite doi atentatori, sfătuindu-l, de aceea, să nu iasă o săptămînă din casă. Dl Virgil Ierunca a refuzat sfatul, fiind chiar
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
am oferit mai degrabă să glosez despre acesta. Te-ai referit la locvacitatea mea, pe care, iată, cu oarecare stupoare, mi-o descopăr chiar acum, în dialogul nostru. Puteam fi, în altă ordine de idei, un personaj ex catedra, să predau la Institut, cîndva am și fost solicitat să fac asta, dar nu, n-am dat curs. Rămîneam consecvent primei mele trădări, a filologiei, și am preferat liniștea, muțenia atelierului. Apoi, timpul pe care l-aș fi furat atelierului, aere perennius
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]