1,946 matches
-
din pure elemente stelare. Apelles și-a trimis la Roma, În misiune, profetesa pe nume Filomena, ale cărei revelații le aprecia atît de mult, Încît le-a notat Într-o scriere a sa intitulată Phaneroseis 77. Apelles a continuat să predice marcionismul Într-un spirit În același timp mai radical antiiudaic și mai puțin anticosmic, căci lumea nu mai era socotită o creație a Răului. De la Pavel la Marcion și apoi la Apelles vedem judecată Legea În termeni de o severitate
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a botezat În Iordan. În consecință, botezul ortodox al pruncilor trebuia abolit și rezervat numai adulților 29. Această doctrină este o versiune simplificată a formei mai sofisticate de adopționism pe care e posibil ca Pavel din Samosata să o fi predicat În secolul al III-lea și se suprapune cu credințele acelor payl-i-keank din secolul al VIII-lea. Concluzia este limpede: credincioșii payl-i-keank, adepții disprețuitului Pavel din Samosata, nu au nici o legătură cu „pavlichienii” bizantini, „adepții vrednici de dispreț ai lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și fără el s-a făcut nihil”72, adică lumea vizibilă. Ceva mai tîrziu (1235), Salvo Burci le atribuia aceeași interpretare „albanezilor”73. Jacques Authié, fiul lui Pierre, „era cultivat, iar depozițiile martorilor ni-l arată cufundat În cărți sau «predicînd ca un Înger»”74. Pierre Maury de Montaillou auzise de la el aceeași versiune a mitului căderii Îngerilor pe care o povestea și tatăl său. Jacques era un povestitor mai iscusit și se oprea mai mult asupra „tunicilor, adică a trupurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Concorezzo, oponenții ireductibili ai facțiunii din Desenzano. Aș vrea - declară autorul anonim - să aduc la cunoștința tuturor oamenilor luminați nebunia garantenzilor. Deși ei cred, ca și alții, #„romanii”## că nu există decît un singur Creator preasfînt, nu Încetează totuși să predice În multe ocazii că mai există Încă un Dumnezeu - Dumnezeul rău, prinț al lumii acesteia și că el a fost, spun ei, la Început o creatură a Dumnezeului bun; Însă pe urmă a corupt cele patru elemente create de adevăratul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Legouvé, încearcă să sugereze corespondențele misterioase dintre natură și stările afective: ruinele sau un țintirim sărac trezesc cuvenitele reflecții. Scriitorul e un reflexiv, un contemplativ, care mimează afectele poeților romantici. Mai conform firii sale poate fi socotit un Apolog, unde predică o existență cumpătată, sub semnul rațiunii. În volumul selectiv Păcatele tinerețelor (1857), trei secțiuni (Amintiri de junețe, Fragmente istorice, Negru pe alb - Scrisori la un prieten) sunt ocupate de scrieri în proză, capitolul de poezie intitulându-se, cu autoironie, Neghină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
ar fi că ea acționează în numele unor valori pe care și le-a asumat și pe care încearcă să le impună societății. Astfel, ea per ce pe societatea plecând de la valori le religiei creștine și dreptului canonic, de la valorile morale predicate de numeroșii părinți ai Bisericii. Chiar dacă o căsăto rie nu este indisolubilă, familia reprezintă valoa rea de bază a societății pe care Bi se ri ca încearcă s-o prezerve în orice condiții, pe care o predică în orice moment
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de la valorile morale predicate de numeroșii părinți ai Bisericii. Chiar dacă o căsăto rie nu este indisolubilă, familia reprezintă valoa rea de bază a societății pe care Bi se ri ca încearcă s-o prezerve în orice condiții, pe care o predică în orice moment. Între ordinea domestică și cea socială există o legătură intrinsecă, una nu poate fi men ți nu tă fără cealaltă, iar supune rea femeii devine esen ția lă în păstrarea ra por tu ri lor sociale. Con
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care acum sunt creștinate (la Napoca, Ampelum). Martiriile nu au lipsit nici în secolul IV (Sf. Sava Gotul, 334-372), deși prin tratatul din anul 332 împăratul Constantin (306-337) impunea vizigoților asigurarea libertății de credință pentru creștini. Prin aceste locuri a predicat Ulfila (310-383) în ritual arian; consacrat episcop la 30 de ani de Eusebiu din Nicomedia (+340), care a tradus și o Biblie în limba gotică. Au fost descoperite piese paleocreștine (secolele V-VII) în 22 de localități situate în teritoriul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Într-o „Uniune Național... a Organizațiilor Revoluționare din Decembrie 1989”, au inițiat de cele mai multe ori amplasarea unor pl...ci comemorative pe soclurile statuilor sau pe case. Pe strada Timotei Cipariu din Timișoara, pe cl...direa Bisericii reformate În care a predicat pastorul Tokès și a c...rui evacuare anunțat... a provocat o manifestație decisiv..., se g...sește o inscripție unde se poate citi: „De aici, pe 15 decembrie 1989, a pornit Revoluția pentru abolirea dictaturii”. Pe fațada Operei din oraș exist
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
pentru că nimeni nu a avut atât curaj pentru a scrie o lucrare care ar putea fi comparată cu această carte clasică. Folositoare pentru precizie, curaj, concret și alte cuvinte „vizuale”. On Writing Well, William Zinsser. Un model perfect pentru ceea ce predică: o scriere pe care o înțelegeți în momentul în care o citiți. Cat’s Cradle, Kurt Vonnegut Jr. (Leagănul pisicii, Editura Polirom, Iași, 2004). Obraznică, la propriu - o parodie religioasă -, și, probabil, cea mai limpede carte scrisă vreodată, fiind și
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
au influențat un număr mare de credincioși determinând evoluția ereziei: "se știe că în jurul anului 1082 în Palermo (Sicilia) activau deja predicatori bogomili"58. Când în secolul al XIII-lea au apărut cele două ordine cerșetoare: franciscanii și dominicanii care predicau și luptau implicit împotriva ereziei, au fost acceptate cu ușurință de către Papă. În anul șase al secolului al XII-lea văzând că biserica pierde din puterea sa și că există puțini preoți care mai predicau dreapta credință, episcopul de Osma
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cerșetoare: franciscanii și dominicanii care predicau și luptau implicit împotriva ereziei, au fost acceptate cu ușurință de către Papă. În anul șase al secolului al XII-lea văzând că biserica pierde din puterea sa și că există puțini preoți care mai predicau dreapta credință, episcopul de Osma, îi cere Papei Inocentiu al III-lea să-i îngăduie să renunțe la episcopie pentru a deveni misionar printre eretici alături de preotul Domingo din Guzman 59. Aceștia predică în Spania și ulterior se mută în
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și că există puțini preoți care mai predicau dreapta credință, episcopul de Osma, îi cere Papei Inocentiu al III-lea să-i îngăduie să renunțe la episcopie pentru a deveni misionar printre eretici alături de preotul Domingo din Guzman 59. Aceștia predică în Spania și ulterior se mută în sudul Franței unde își continuă activitatea în jurul orașului Toulouse, unde au reușit să convertească numeroși catari și albigenzi. În 1215 ei înființează un nou ordin Ordo fratrum praedicatorum, al cărui scop este curmarea
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
negustori bogați el renunță la averea sa ducând o viață în pocăință și sărăcie. Ordinul a fost recunoscut în 1223 de către Honoriu al III-lea, sub numele de Ordinul fraților minori. Aceștia urmau o viață dură în sărăcie și pocăință predicând pocăință și aspirând spre o perfecțiune a vieții creștine. În 1266 erau peste opt mii de mănăstiri franciscane 61. Ambele ordine primesc în 1244 independență organizațională fiind supuse doar Papei. Ei erau singurii care își puteau judeca membrii acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost multe secole de teroare inchizitorială, întărirea opoziției și ocultarea imaginilor interzise. Au fost două surse fundamentale care au determinat dezvoltarea ereziilor în Occident. Prima este constituită din numeroșii preoți având credințe dualiste, de origine maniheistă sau bogomilistă care au predicat în Occident 22. Ei au constituit sursa de la care au pornit respectivele concepții, dar motivul pentru care au avut succes este dat de către corupția bisericii în acest spațiu. Acesta era remarcată chiar de Inchizitorii care participau la eradicarea ereziei. Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
susceptibil de a fi singurul activat în context, altor conținuturi unic contextuale. Distingând sensul de conținut, definește sensul ca pe "o proprietate care caracterizează numele propriu în calitate de unitate a limbii" (tr. m.)69 și o echivalează cu ceea ce Kleiber numește predicat de denumire. În ce privește conținutul, este vorba de "proprietăți care caracterizează numele propriu ca fiind legat de referentul său inițial" (tr. m)70. Substantivul comun nu ar poseda decât sens. Predicatului denumirii pot să i se adauge, în context, conotații (în
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Transparența numelor personale se aplică și toponimelor: locul unde se înfăptuiește minunea este Biserica Mântuirii; aici, Dumitru ajunge din întâmplare, căutând un festival al asociațiilor culturale baltice și îl găsește pe doctorul Martin vorbind "înflăcărat și sincer, ca un profet... predica și făcea miracole"268. Data la care avusese loc festivalul fusese înainte cu șapte zile (există o simbolistică a numărului; minunea are loc grație confuziei de date: "așa s-a întâmplat minunea: dintr-o greșeală de dată"269. Dumitru se
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trezi pe poetul amnezic: "Mesagerul te trezește numai, te pregătește să descifrezi sensul personal al revelației care este pe cale să ți se facă..."519. Asemeni lui Simion Magul care, împreună cu Elena (întruchipare a Înțelepciunii coborâte din cer, Ennoia) colindând drumurile, predică mesajul gnostic, Adrian și Leana, ca niște "profeți itineranți comunică noroadelor o nouă învățătură"520, le îmblânzește prin verb și poezie. Eliade ne înfățișează un Orfeu care și-a uitat misiunea, un Salvator amnezic ca toate avatarurile lui din narațiunile
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
2Cor 3,4-6; 4,1; Ef 3,2-4.7; Col 1,23.25). Întorcându-ne la tema noastră de fond, trebuie să notăm că raportul preotului cu Cuvântul, nu se epuizează cu însărcinarea pe care a primit-o de a predica. Este vorba de un raport mult mai complex: din legătura genetică pe care Biserica o are cu Cuvântul și din inserarea sacramentală, pe care preotul o are în Biserică, apare forța și calitatea unirii misterioase pe care el o are
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
a Cu-vântului: aleargă în zadar acela care nu este trimis de Spirit (cfr. Gal 2,2) și este, în plus, un profet fals cel care vorbește în numele propriu și nu în numele Domnului (cfr. Ier 23). Suntem preoți pentru a predica și pentru a hrăni poporul creștin cu hrana întăritoare și plăcută a Cuvântului Maestrului, care este Cuvântul întrupat. Pontificalul Roman, în omilia de la Ordina-țiunea prezbiterală, pune între primele datorii ale preotului slujirea demnă și plină de zel a Cuvântului: „De-
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
devine mai urgentă și mai precisă datoria paternă de a fi educatorul pentru experiența Cuvântului. 3. „Vai” preotului care nu slujește Cuvântul. Pentru preot răsună în mod deosebit cu claritate și putere exclamația sfântului Paul: „Vai mie, dacă nu voi predica Evanghelia!” (1Cor 9,16). Aceste cuvinte, mai mult decât un suspin al Apostolului, trebuie primite și înțelese ca un strigăt plin de teamă, care ar trebui să fie al fiecărui preot conștient de vocația sa. Un preot care nu vestește
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
pentru că Evanghelia este o datorie și un drept. Isus, înviat din morți, nu a sfătuit numai să se evanghelizeze, dar a impus ca slujire perpetuă și cu un orizont universal: a poruncit Apostolilor „să meargă în lumea întreagă și să predice evanghelia la toată făptura» (Mt 16,15) și «la toate popoarele” (Mc 13,10). Ascultând de porunca lui Isus, Biserica a început drumul de a da mărturie în favoarea lui și a răspândi Cuvântul său, știind bine că trebuie să ajungă
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Dumnezeu vrea să se facă cunoscut prin Cu-vântul vestit, și vrea să fim educați prin acea vestire: de aceea Isus, care luminează inima omului, dăruindu-i Spiritul său, a poruncit ucenicilor săi să meargă în lumea întreagă și să predice Evanghelia la toată făptura (cfr. Mc 16,15). - Este cuvânt luminos. Cuvântul lui Dumnezeu este farul care orientează cursul vieții fiecărui om. Omului care intră în contact cu Cuvântul, lumina sa îi arată adevărul și sensul existenței sale. Cuvântul sondează
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
procedura fiecărei acțiuni pastorale și misionare: „Oricine va invoca numele Domnului va fi mântuit. Așadar, cum îl vor invoca, dacă nu au crezut? Și cum să creadă, dacă nu au auzit? Dar cum să audă, fără predicator? Însă cum să predice, dacă nu sunt trimiși? După cum este scris: Cât de frumoase sunt picioarele celor care aduc vești bune. Dar nu toți au ascultat de evanghelie. De fapt, Isaia spune: Doamne, cine a crezut vestirii noastre? Deci credința vine din predicare, iar
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
el a răspuns pentru sine și pentru frații săi: „Suntem slujitorii Veștii celei Bune, vestind în Isus Cristos Evanghelia harului și a oricărei eliberări (cfr. Lc 4,18-19). Suntem slujitorii spiritului profeției, denunțând cu curaj orice tip de opresiune și predicând venirea unei lumi alcătuită din frați, a cărei iubire bucură casa Tatălui. Suntem slujitorii vieții, punându-ne alături de cei a căror viață este amenințată, de la copilul de-abia conceput până la a bătrânului aflat la pensie. Suntem slujitorii celor săraci, aju-tându-i
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]