3,561 matches
-
prin adăugarea unei unități suplimentare la stocul unui bun, stabilind un sistem de ecuații pentru a reprezenta sistemul de formare a prețului. Dar evaluările individuale pe care le-a introdus sunt în egală măsură legate la un sistem de prețuri preexistent. Probabil că realizarea cea mai importantă a lui Wieser o constituie definiția costurilor ca "utilități alternative deplasate". Este o teză interesantă, ce nu se mai bazează pe prețuri preexistente și asimilează costul de producție a unui bun cu o pierdere
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
introdus sunt în egală măsură legate la un sistem de prețuri preexistent. Probabil că realizarea cea mai importantă a lui Wieser o constituie definiția costurilor ca "utilități alternative deplasate". Este o teză interesantă, ce nu se mai bazează pe prețuri preexistente și asimilează costul de producție a unui bun cu o pierdere dintr-un alt bun cu o utilitate marginală mai slabă, o teză căreia i se mai spune și "principiul costurilor alternative" și cu ajutorul căreia se pot explica multe procese
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cu in-vestițiile nete, ceea ce nu e cazul la nivel de firmă sau de individ. Se poate arăta susține autorul că, în general, nivelul producției și cel al ocupării forței de muncă depind nu de capacitatea de producție sau de nivelul preexistent al venitului, ci de deci-ziile curente de producție, care la rîndul lor de-pind de deciziile curente de investiție și de așteptările curente față de consumul curent sau viitor. În plus, odată ce cunoaștem înclinația spre consum și economii, adică rezultatul, la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
gen: de la fordism la globalizare 60 Noile ordini de gen 65 O agendă feministă 73 Note 79 4. Genul și implicațiile sociale ale globalizării: o perspectivă africană (Yassine Fall) 81 Globalizarea: o paradigmă veche 81 Globalizarea și mecanismele sale instituționale preexistente 84 Africa pe scena mondială 85 Globalizarea ca instituție 90 Convenția de la Lomé 91 Puterea corporațiilor și a instituțiilor financiare și comerciale 94 Trei studii de caz: gestionarea datoriilor și inițiativa scutirii de la plata datoriilor a țărilor puternic îndatorate, proiectul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
analiști superficiali, sunt doar vârful aisbergului. Cauzele adânci ale proastei guvernări trebuie căutate în altă parte, mai exact în structura și modul de funcționare ale relațiilor internaționale și regionale. Globalizarea și mecanismele sale instituționale preexistentetc " Globalizarea și mecanismele sale instituționale preexistente" Comerțul cu sclavi din Atlantictc "Comerțul cu sclavi din Atlantic" Întâlnirea dintre Africaxe "Africa" și lumea occidentală a căpătat o nouă intensitate o dată cu invazia europeană a Americii, întrucât forța de muncă a devenit principala marfă căutată în comerțul internațional. Comerțul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
crearea unei noi societăți implică stabilirea unor noi parametri organizaționali, strategici, financiari. Alegerea fuziunii prin crearea unei noi societăți se justifică atunci când diferențele dintre cele două entități sunt prea mari pentru a se putea impune unul din cele două sisteme preexistente către noua entitate. Fuziunea are loc atunci când două sau mai mult firme hotărăsc de comun acord să-și unească activitățile, să-și integreze resursele și competențele specifice, pornind de la ideea că punerea acestora În comun poate genera competențe esențiale mult
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
domnitorul Țării Românești la 20 ianuarie 1368, prin care a instituit o serie de privilegii negustorilor brașoveni. Machiavelli atribuie termenului de stat și accepția de organizare a unui teritoriu dobândit de un principe cuceritor, pe care îl alipește unui principat preexistent. Noțiunea de stat, ca formă instituțională de organizare și exercitare a puterii politice, s-a desprins din noțiunea de regimen (a guverna). În secolul al XVI-lea, mulți autori italieni foloseau cuvântul stat, dar în sensul de guvernare, plecând de la
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
domnitorul Țării Românești la 20 ianuarie 1368, prin care a instituit o serie de privilegii negustorilor brașoveni. Machiavelli atribuie termenului de stat și accepția de organizare a unui teritoriu dobândit de un principe cuceritor, pe care îl alipește unui principat preexistent. Noțiunea de stat, ca formă instituțională de organizare și exercitare a puterii politice, s-a desprins din noțiunea de regimen (a guverna). În secolul al XVI-lea, mulți autori italieni foloseau cuvântul stat, dar în sensul de guvernare, plecând de la
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
supranațională drept un „proces prin care actorii politici din unități naționale distincte au fost convinși să-și transfere loialitatea, aspirațiile și activitatea politică către un centru nou, mai mare, ale cărui instituții dispun de sau reclamă suveranitatea asupra statelor naționale preexistente”. Haas se referă aici la integrarea politică a mai multor unități naționale, adică la punctul final al procesului de integrare. Să precizăm deocamdată că Uniunea Europeană este încă departe de integrarea politică, iar clarificarea acestui lucru este unul dintre obiectivele majore
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
de date aflate În posesia noastră. Astfel, nu toți gnosticii au fost și anticosmici, encratici sau docetiști; nu credeau cu toții În Demiurgul acestei lumi și nici că lumea este rea În esență, nu credeau cu toții În metensomatoză sau Încarnarea sufletului preexistent. Și atunci, dacă gnosticii erau liberi să creadă În orice și În contrariul a orice, de ce mai susținem existența unui fenomen numit gnosticism? Cartea de față Își propune să arate că sistemul dualismului occidental pornește de la anumite premise și că
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
bandă perforată din acel strămoș al computerelor moderne numit „mașina Turing”, după numele nefericitului ei inventator, marele cibernetician Alan Turing. Cum apar Însă aceste „cărămizi”? Ele sînt rezultatul unor procese mentale simple. Să luăm, de exemplu, metensomatoza - credința că sufletul preexistent al oamenilor se va reîncarna (acesta este sensul literar al cuvîntului metensomatosis) În noi trupuri. Un discipol al școlii germane de istorie a religiilor, savantul belgian Franz Cumont, a consumat multă vreme Încercînd să demonstreze că toate credințele În metensomatoză
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de atunci Încoace. Îndată ce mintea omenească admite că ființele (oamenii, animalele, orice creatură sensibilă) sînt compuse din suflet și trup, se ridică și problema relației suflet/trup. SÎnt posibile doar cîteva soluții, derivînd din două dihotomii majore: 1. Sufletul este preexistent trupului versus sufletul nu este preexistent. 2. Sufletul este creat versus sufletul este increat. Că sufletele sînt create și preexistente este un punct de vedere pe care Îl Împărtășesc hindușii, platonicienii, unii dintre gnostici, origeniștii și mulți alții. Că sufletele
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
admite că ființele (oamenii, animalele, orice creatură sensibilă) sînt compuse din suflet și trup, se ridică și problema relației suflet/trup. SÎnt posibile doar cîteva soluții, derivînd din două dihotomii majore: 1. Sufletul este preexistent trupului versus sufletul nu este preexistent. 2. Sufletul este creat versus sufletul este increat. Că sufletele sînt create și preexistente este un punct de vedere pe care Îl Împărtășesc hindușii, platonicienii, unii dintre gnostici, origeniștii și mulți alții. Că sufletele sînt create și că ele nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
se ridică și problema relației suflet/trup. SÎnt posibile doar cîteva soluții, derivînd din două dihotomii majore: 1. Sufletul este preexistent trupului versus sufletul nu este preexistent. 2. Sufletul este creat versus sufletul este increat. Că sufletele sînt create și preexistente este un punct de vedere pe care Îl Împărtășesc hindușii, platonicienii, unii dintre gnostici, origeniștii și mulți alții. Că sufletele sînt create și că ele nu există mai Înaintea trupurilor respective este o combinație de vederi pe care creștinii ortodocși
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
zeii din Homer și Hesiod ajunși pe mîna lui Plotin /5.1.7 28-45; 3.5.2/). Iar aceste ipostaze filozofice pot fi, la rîndul lor, Întrupate, cum s-a Întîmplat, de pildă, cu Logosul imanent: Isus Cristos, ori etern preexistentul Coran”. 2. Asupra originii platonice a acestei opoziții, vezi În special remarcabila carte a lui Hans Joachim Krämer, Der Ursprung der Geistmetaphysik: Untersuchungen zur Geschichte des Platonismus zwischen Platon und Plotin, Scippers, Amsterdam, 1964, pp. 223-264. Krämer tratează gnoza ca
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o dată cu spiritul contrafăcut este relatat În detalii pe parcursul capitolului 131 și al următoarelor din același text86, care sînt o impresionantă parodie a dialogului Timaios (41d. sq.) al lui Platon. Cei cinci Arhonți ai Fatalității astrale (heimarmene) trimit În lume sufletele preexistente sau creează noi suflete. În primul caz, dau sufletelor care coboară să bea din Cupa Uitării sămînța (sperma) relelor (kakia) și-a poftelor nesățioase (epithymiai). După alte izvoare (de care mă voi ocupa În alt capitol), s-ar părea că
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și Aerul 14. Dedesubtul Apelor superioare lumea este oarecum organizată, Însă lipsesc Îngerii, ceea ce Înseamnă că Tatăl nu Își exercită controlul pînă aici. De aceea Sathanas, Întorcîndu-se la Îngerii de sus din cer, se proclamă căpetenie a acestei Împărății inferioare, preexistente dar nerevendicate de nimeni, și Încearcă să-i convingă pe Îngeri să-l urmeze. Argumentele sale sînt extrase chiar din parabola evanghelică (Luca 16:1-8): În calitate de ispravnic necredincios, el abuzează de puterea sa pentru a reduce datoriile Îngerilor față de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mai multe versiuni ale Genezei bogomililor subliniază faptul că Satan, un Înger de mare rang, alungat din ceruri pentru că dorise să-l imite pe Dumnezeu-Tatăl, nu este autorul lumii inferioare, ci numai Meșteșugarul (demiourgos), artizanul care o modelează din elemente preexistente. Mai mult, Tatăl Însuși intervine În această acțiune. Într-una din variante, universul diabolic este o copie a celui dumnezeiesc, Însă elementele din care se compune au fost create de Dumnezeu. În altă variantă, există șapte etaje superioare ale universului
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Bergamo, filius maior și, potrivit informațiilor date de Sacconi, ulterior „uns episcop”11. Tot potrivit lui Sacconi, bagnolezii erau, În principiu, de acord cu moderații din Concorezzo, cu deosebirea că, asemeni lui Nazarie, ei rămîneau fantaziaști și, asemeni catharilor, credeau În preexistenta sufletului, În vreme ce, sub Desiderius, biserica din Concorezzo abandonase fantaziasmul bogomil și susținea traducianismul bogomil În locul preexistenței sufletului. În fine, Sacconi ne dă și o informație prețioasă În legătură cu bisericile din Toulouse, Albi și Carcassonne, care ar fi fost radicale, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Cremona subliniază de mai multe ori că pentru catharii monarhieni Dumnezeu este Creatorul materiei primordiale, În vreme ce Diavolul nu a făcut altceva decît s-o organizeze, el fiind Artizanul (factor) al lucrurilor care se văd, căci a lucrat pe un material preexistent; de aceea, spun ei, Cristos 1-a numit Prinț al acestei Lumi. Și nu-1 recunosc drept Creator al lumii, Întrucît afirmă că „a crea Înseamnă a face ceva plecînd de la nimic”15. Distincția creator-factor a jucat un rol foarte important
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și pseudodualiștii, după cum dovedește Cartea celor două principii a școlii lui Ioan de Lugio (a se vedea În continuare). Iacob de Capellis susține și el că moderații „spun că diavolul nu este Creatorul, ci Meșteșugarul, deoarece el a modelat materia preexistentă a celor patru elemente așa cum olarul modelează un vas din argilă” (diabolum vero non creatorem, sed factorem dicunt, quia ex praejacente materia quatuor elementorum operatus est, sicut figulus ex luto vas operatur; subl. mea)16. Lucifer nu este un principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
loc În cer. Era tot ce putea admite Desiderius, care se situa astfel mai aproape de ortodoxie decît unii dintre Părinții antiohieni (vezi Introducerea). Potrivit lui Sacconi, monarhienii din Bagnolo erau fantaziaști ca Nazarie, Însă Înlocuiseră traducianismul bogomil prin doctrina origenistă a preexistentei sufletului. Anselm din Alexandria mai precizează că Nazarie Împărtășea vechea teorie a zămislirii și nașterii lui Isus Cristos prin urechea Mariei și că era În asemenea măsură subordinaționist, Încît respingea cu totul divinitatea lui Cristos. Dimpotrivă, cristologia lui Desiderius era
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
străfundul universului, care substituie pseudodualismului bogomil un dualism radical; - mitul Împreunării Soarelui cu Luna, lipsit de consecințe doctrinale; - realismul cristologic al lui Desiderius și doctrina unui Paradis intermediar, care ia locul fantaziasmului bogomil „ortodox” al lui Nazarie; - doctrina origenistă a preexistentei sufletului, care se opune traducianismului bogomil. În ciuda tuturor acestor transformări, care nu afectează decît unele sectoare ale comunităților monarhiene și nu au, În ansamblu, o pondere doctrinală decisivă, catharismul moderat nu este decît bogomilism În stare pură, antrenat Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
adeptul său care a compus Cartea celor două Principii, că Artizan și Creator, creator și factor sînt exact același lucru și că nu e adevărat că Întîiul creează elementele, iar cel de al doilea modelează lumea, pornind de la un material preexistent. Lumea aceasta este făcută - creată - de către Tatăl Diavolului (Diavolul este Lucifer Însuși). Bunul Dumnezeu cîrmuiește un univers paralel, invizibil și incoruptibil. Și În lumea paralelă a lui Dumnezeu există căsătorie, luxură și adulter: bărbații acelei lumi au luat În căsătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În cartea sa despre Evagrie din Pont (1962)26. Epifaniu Îi acuză pe origeniști de patru credințe eretice principale: 1. convingerea că trupul Învierii nu este identic trupului material; 2. faptul că sînt subordinaționiști; 3. afirmația că sufletul omenesc este preexistent, că aceste suflete preexistente sînt Îngeri și puteri superioare, că ele au săvîrșit păcate și de aceea au fost Închise În acest trup pentru a fi pedepsite și că Dumnezeu le-a trimis aici În lumea de jos, În vederea pedepsei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]