1,412 matches
-
include formulari ca „dragă domnule X”, „Cu stimă deosebită” etc., deși nu exclude absența diacriticelor și a majusculelor sau unele prescurtări. La chat-ul scris, majusculele cam lipsesc, abrevierile abundă, comunicarea e mai simplă, propozițiile sunt scurte. Cele mai drastice prefaceri ale limbajului și cele mai spectaculoase apar la mesajele paralele altor activități. Aici intră mesajele tip „messenger” trimise și primite în timpul lucrului la computer, eventual paralel cu mai multe persoane, și comunicarea pe bara de conversație în timpul altor activități, de
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ispășesc crima, sunt dator să mă supun. Așa să facem toți. În tot timpul detențiunii a lucrat mult și a devenit un foarte abil meșteșugar. Venescu este o pildă de criminal pocăit. (Id., ibid.) Pagina 178 Urmează: La 1876 vântul prefacerii politice aruncă pe planul al doilea, pentru multă vreme, pe fruntașii regimului conservator. Aceștia erau: Lascăr Catargiu, general Ion Florescu, Petre Mavrogheni 33, Vasile Boerescu, general Tell, general Manu și încă câțiva. Gheorghe CostaForu, un fruntaș conservator, murise. Iar oameni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ântului> Vasile. Deoarece însă religia dă întotdeauna loc la neliniști interne extrem de dăunătoare, iar în cazul acestor schimbări rapide prostimea ar putea ușor fi convertită la superstiția că, prin aplicarea acestor ordonanțe dintre cele mai binefăcătoare, s-ar urmări o prefacere a religiei și ar apărea prin urmare primejdia unei emigrări a călugărilor și, mai mult, chiar și a laicilor, mai întâi, în mod treptat ar trebui să se facă un uz folositor despre aceasta. E. Cheltuiala necesară consistoriului sus-amintit pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
până la capătul vieții. Tatăl meu n-a fost un istoric, aș putea spune că a fost o istorie vie, a trăit în mijlocul evenimentelor în perioade foarte frământate, după cum noi știm din documente, a simțit din plin tăvălugul succesiunii marilor prefaceri. Era perceput ca un bun orator pentru că trăise din plin cu sensibilitatea caracteristică și-n același timp cu obiectivitate. Mă opresc la un moment grăitor de implicare în viața spirituală a comunei. La Ziua de Înălțarea Domnului este un ritual
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Cercetarea istorico-pedagogică rămâne cu predilecție o investigație teoretică, aplicarea acesteia materializându-se în diferitele moduri de organizare a sistemului de învățământ, precum și în didactica disciplinelor de specialitate. ȘCOALA ȘI EDUCAȚIA ÎN LUMEA GRECO-ROMANĂ Înflorirea vechilor civilizații a fost posibilă datorită prefacerilor economice, social-politice, culturale, dar și datorită instituțiilor de educație a căror organizare a însemnat acum mai bine de două milenii în urmă o necesitate obiectivă. Vechiul Egipt, Mesopotamia, India și China, primele civilizații înfloritoare ale Orientului antic, au dezvoltat veritabile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dragoste profundă pentru ridicarea materială și spirituală a românilor-bănățeni. Țichindeal militează pentru studierea aritmeticii în toate școlile elementare, promovează introducerea alfabetului latin în tipăriturile românești, traduce și tipărește el însuși cărți cu pilde morale pe înțelesul omului obișnuit. Pedagogul înțelege prefacerile economice din lumea satului și, implicit, nevoia de pregătire profesională a copiilor și tinerilor pentru practicarea meșteșugurilor. Din acest motiv, propunea ca din fondul școlar să fie ajutați copiii care ar fi apți pentru meserii, ,,pentru ca să se poată ceale de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și autorități să nu se dea uitării condițiile vitrege În care trăiesc confrații noștri. Prof. Grigore Filip Lupu Să luăm aminte. Sărbătorirea poetului Alecu Mateevici nu este doar un semn de recunoștință. Evocarea lui ne dă forțe, ne mobilizează pentru prefacerile ce vor veni. General Dr. Ernest Le Breton fost comandantul Serviciului sanitar În războiul din Vietnam. „Latinitatea europeană a fost În toate timpurile sorgintea progresului iar detașarea României a fost o pierdere pentru soliditatea continentului. Succesele În domeniul medicinii ca
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
avea de deschis porți de Închisoare, nu are de dat pâine la șomeri, dreptul la Învățământ și de a te ruga la Dumnezeul tău, nu caracterizează un act revoluționar. Important nu era atât definirea evenimentului cât asigurarea climatului necesar desfășurării prefacerilor spre bunăstare, progres și integrare europeană. Apăruse teama că unele formațiuni tradițional iredentiste vor folosi instabilitatea politică pentru a obține un beneficiu În felul petrecut În anul 1940 când România a fost dezmembrată ca urmare a Pactului Ribbentrop Molotov și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Mondializarea problemelor de ecologie, transport, producție, informație sectorizează arii largi ale planetei impunând relații transnaționale sau globale ceeace poate influența trăsăturile tradiționale ale unei comunități. Recrudescența antagonismelor interetnice după căderea cortinei de fier este un fenomen reacțional la Începutul unor prefaceri, Înaintea reașezării În procesul mondializării a noului sistem capitalist. Diferențele de dezvoltare În trecut În favoarea foștilor cuceritori sau stăpânitori generează permanente surse de tensiune. Aici intervine politica de stat de a crea șanse egale de dezvoltare pentru toți cetățenii săi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
știut să dea pe rod ideile fertile, novatoare ale partidului.“ (Luceafărul, 16 aprilie 1977) BALTAG Cezar „Chemând pe toți oamenii la activitate creatoare și înzestrându-i cu înalta conștiință a muncii, socialismul din România realizează una din cele mai adânci prefaceri morale. Norme de mare profunzime esențială sunt astăzi ridicate la rangul unor principii ale politicii de stat. Cuvântul care pornește de la istorie, de la conducerea țării, de la secretarul general al partidului ni-l asumăm și astăzi, ca și altădată, ca pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
V. I.) „A plecat dintre noi un om adevărat, figură luminoasă de intelectual, personalitate complexă, om politic cu vederi înaintate, dr. Petru Groza, lăsând în rândurile noastre regretul și durerea împietrită a marilor pierderi. Într-o perioadă grea de adânci prefaceri sociale, Petru Groza, având încredere în forțele creatoare ale poporului, s-a alăturat acestuia, închinându-și viața luptei pentru înflorirea și propășirea țării.“ (Munca, 10 ianuarie 1958) BARBOSA Octavian „În expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
se observă chiar din titlul ei, «munca ideologică și politico-educativă», componentă fundamentală a vieții spirituale, indisolubil legată de structura materială și activitatea de producție a societății noastre socialiste - fapt subliniat în atâtea rânduri de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pentru că transformările revoluționare, prefacerile din temelii prin care trece țara, mai ales din 1965 încoace, făurirea de bunuri materiale - toate înfăptuirile de către popor și pentru popor - nu se pot concepe fără o înaltă conștiință patriotică și profesională, etică și cetățenească, patriotică și umanistă. Nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Praeses amabilis Ceaușescu vivat, qui sapiens regit Gentis Valachae clara fata Prosperitate hodie fruetis!“ („Urare“, Săptămîna, 7 ianuarie 1977) LERESCU Emil „Procesul evoluției artei muzicale de amatori crește mereu sub semnul ascendent al înfloririi culturii noastre socialiste și a tumultuoaselor prefaceri. Arta lor fiind umană, revoluționară și militantă.“ (Muzica, decembrie 1977) LESNEA George „Fiți binevenit la Iași Pisc și suflet de văpaie Ce-ndrumați ai țării pași; Ceaușescu Nicolae. [...] Mulțumim că prin partid, Deci prin voi, slăvite faur, Tuturor ni se
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
concepția lui de viață, puterea lui de realizare. Omul cel nou este, fără îndoială, permanentul exemplu pe care Uniunea Sovietică îl înfățișează, în cadrul înfăptuirilor sale (de la sputnik la spărgătorul de gheață atomic) tuturor celor care privesc atenți spre țara neîncetatelor prefaceri.“ („Cunoștințe sporite“, Gazeta literară, 30 octombrie 1958) SĂLCUDEANU Petre „Partidul ne-a ajutat și ne-a învățat permanent să descifrăm, în termenii unei culturi avansate, falsa artă de adevărata artă, indiferent de cei ce bat la porțile ei. Momentul politic
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a orientat firesc spre rosturile și menirea artei, asupra obligației noastre ca artiști cetățeni, animați de convingeri politice înaintate, să aprofundăm realitatea zilelor noastre, a prezentului socialist. Numai astfel operele noastre vor depune mărturie despre eroismul poporului nostru, despre marile prefaceri din cadrul uriașului efort constructiv în care este angajată țara. Mi s-a relevat atunci marea personalitate a tovarășului Ceaușescu, interesul său neobosit pentru destinele artei românești, gândirea sa novatoare, care a fertilizat dezvoltarea culturii noastre socialiste.“ (Arta, 11/1977) Distins
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ce vine și desparte Făgașuri străbătute printr-un istm Prin care vom răzbate mai departe Cu pasul îndrăzneț spre comunism.“ („Această țară sub cer mioritic“, Steaua, 5 februarie 1975) NIȚESCU Traian „Într-adevăr, nemaicunoscuta dezvoltare a patriei noastre și uluitoarele prefaceri din ultimii douăzeci și cinci de ani, al căror genial inițiator și strateg este tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului nostru, președintele țării, cel mai iubit fiu al întregului popor, au produs mutații esențiale, fundamentale în viața noastră, a tuturor. În
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Scînteia, 28 martie 1982) POPA Mircea, critic literar „Om providențial pentru destinul politicii mondiale de azi, pentru destinul unei planete văzute sub zodia progresului și al militarismului continuu pentru om, El rămâne providențial mai întâi pentru țara sa, pentru marile prefaceri trăite de acest popor în industrie, agricultură, comerț, știință și cultură, și dacă astăzi România se bucură de succes și prestigiu binemeritat, dacă acțiunile ei stârnesc an de an ecouri tot mai numeroase și într un cerc de opinie publică
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aduce îmbunătățiri învățământului de partid, întregii activități de propagandă, precum și învățământului politic de masă, predării științelor sociale. Aceasta înseamnă, în esență, aprofundarea cunoașterii proceselor sociale, obiective, a politicii partidului de construcție socialistă, îmbogățirea și perfecționarea stărilor de conștiință la nivelul prefacerilor constructive ale României socialiste.“ („A gândi în spirit revoluționar“, România literară, 19 mai 1988) TECȘA Ionel „Cunoaștem un bărbat cum altul nu-i ca pâinea într-un lan scăldat de vară, măsoare se Unirea-n vârsta lui, destinul tot prin
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în această podgorie „se află pe la viile boierești și neguțitorești îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului. Acești oameni - se preciza în raport - odinioară s-au aflat viețuitori ca și alți locuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei, spre înlesnire viețuirii lor, cu plata ce eu de la proprietarii viilor”. Cămănarii (căminarii) erau slujitorii însărcinați cu perceperea unor dări (la început, numai pe vânzarea cerii) sau zeciuiala domnească din ceară. La 3 mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși să află, pe la viile boierești și neguțitorești, îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului”. Ispravnicul relata, în continuare, că acești oameni s-au aflat mai demult „viețuitori ca și alți lăcuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei spre înlesnire viețuirii lor”. Situația strămutărilor în sau din ținutul Fălciu a fost studiată de Gh. Platon: De obicei, țăranii cereau: reducerea obligațiilor de muncă, mergând până la desființarea boierescului și obținerea unui lot de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ferată direct Crasna-Huși-Chișinău. Aspectul orașului patriarhal s-ar schimba atunci, „fiind departe de vâltoare mercantilismului modern și a negoțului care mișcă banul și-l înmulțește, aducând pe lângă unele rele inevitabile, civilizația și progresul, bogăția și mărirea inerentă unor astfel de prefaceri sociale și comerciale”. Așa cum s-a văzut în paginile anterioare, urbea hușeană a progresat în cele două decenii de la Marea Unire, la fel ca întreaga Românie. Prosperitatea ar fi fost asigurată, dacă hușenii ar fi acționat cu mai multă vigoare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de fonduri a fost canalizată pentru dezvoltarea noii reședințe de județ, pentru transformarea Vasluiului dintr-un modest târg provincial într-un oraș industrial. Hușii au parcurs, la fel ca toate orașele Republicii Populare Romîne, proclamată în decembrie 1947, etapele de prefaceri ale economiei socialiste. Economia. Locuitorii și-au continuat după al Doilea Război Mondial vechile îndeletniciri, precum meșteșugurile, morăritul, viticultura, pomicultura sau creșterea vitelor, în cadrul noilor structuri economice înființate: gospodăriile agricole colective (G. A. C.), după modelul colhozurilor din U.R.S.S. (devenite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru a nu se mai șterge. Am ajuns aproape la capătul cărărei. Când mă uit îndărăpt la calea ce am străbătut și la atâta amar de vreme rămasă în urmă, ruptă din existența mea, simt o tainică emoțiune văzând marea prefacere ce a luat țara în acest răstimp. În cincizeci de ani, ce par mulți în viața unui om, dar cari nu sunt decât un fulger sclipitor în viața unui popor, toate s-au schimbat din temelie. Am avut norocul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Antoine de Saint-Exupéry. Te așezi pe o dună de nisip. Nu vezi nimic. Nu auzi nimic. Și totuși ceva aruncă raze în tăcere". E foarte posibil că pe aproape să fie o fântână! Eseul, nu? de la Montaigne încoace e stil, prefacere, abilitate a exprimării și, cum se mai întâmplă, după o vârstă, "meserie". După ce am încălcat în fel și chip canonul literar din neștiință sau cu bună-știință scriu din când în când ceea ce aș numi, cu destulă circumspecție, eseu... De ce își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în mare măsură, timpul subiectiv, individual, timp ca formă de egoitate normală supus celui prezidat de Chronos. Potrivit antropologiei culturale, o generație ar fi "răgazul care separă pe tată de fiu", timp implicând căutări, transformări în "vârsta mentală", redimensionări și prefaceri în sensul unei oarecare "periodicități". Psihologic, s-ar produce "o întoarcere sau cel puțin o identificare cu cea a bunicilor", de unde caractere ce "s-ar transmite din două în două generații" (Dictionnaire de la philosophie, "Larousse", 1964). Cel dintâi care dăduse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]