1,965 matches
-
Ușa era deschisă. Nu ești la serviciu? — Mi-am luat zi liberă. — A. Ia o felie de toast cu scoțișoară și mușcă din ea. Și zi, ce face pacientul? — Foarte amuzant. — Serios acuma. Preț de o clipă, Danny pare sincer preocupat și simt că mă mai înmoi. A ieșit din starea aia? Nu prea, recunosc, și văd în ochii lui o licărire de interes. — Mai are haine de dat? — Nu! zic indignată. Nu mai are nimic de dat. Și nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cu analizarea obiectivă și discutarea din varii perspective a progreselor medicale, cu pacienți din ce în ce mai bine informați, mai exigenți și interesați în consultarea mai multor specialiști și în aflarea mai multor opinii și argumente cu privire la problemele supuse analizei, și cu medici preocupați să ofere mai degrabă o înaltă calificare tehnică și științifică decât devotament, compasiune și empatie. Pacientul devine din ce în ce mai mult un consumator de servicii medicale care, prestate de specialiști, sunt totuși pasibile a fi supuse criticii și, deseori, acțiunilor în instanță
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
sociologia rurală, aceasta ar eluda aspectele esențiale ce definesc experiența comunității în mod istoric, tradițional, cum ar fi reciprocitatea, de exemplu. Fără a ne orienta demersul în direcția epistemologiei, vom puncta câteva elemente, pe linia propusă de Nisbet. Esențialmente sociolog preocupat fundamental de comunitate, Emile Durkheim a fost și epistemolog și metafizician, chiar dacă ideile sale nu au avut în aceste din urmă direcții ecoul extraordinar avut în altele. Conform concepției sale atât de influente, nu doar disciplina rațiunii este o reflecție
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
segregare, separarea forțată a anumitor activități sau indivizi. "Comunitățile medievale erau târguri ce puteau fi străbătute cu piciorul, în care cetățenii puteau avea o familiaritate zilnică cu o mare parte a mediului urban. Zidul circumscria un singur spațiu, o comunitate preocupată mai mult de protejarea împotriva celor din exterior decât de separarea locuitorilor între ei" (Hohenberg, Lees, 1995: 34). Pe lângă rolurile exercitate prin intermediul bisericilor, orașul medieval avea și alte funcții importante. Unele orașe erau ortogenetice duceau cultura locală mai departe, sprijinind
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
teoretico-istorico-literar se împletesc la M., frecvent stimulativ, cu obligațiile didactice și cu programul de traduceri din critica, istoria artei și literatura franceză. Textele și analizele produse de Irina Mavrodin duc la trei posibilități de recepție, instructive și pentru scriitorul român, preocupat - ca oricare altul - de succes: 1. A scrie voit pentru succesul unui anumit public; este cazul cel mai banal. 2. A scrie liber, deschis și natural, urmând ca publicul viitor să selecteze ce va voi: scriitorul îi oferă câteva posibilități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; • atât stadialitatea genetică, cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii, etape etc.; • există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată excesiv de această problemă și literatura anglo-saxonă, care o tratează pragmatic: delimitări convenționale! (Papalia, D., Wendkos Olds, S., 1986). Din rațiuni didactice, vom folosi pentru prezentarea dezvoltării psihogenetice mai ales conceptul de stadiu, iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În școală, profesorul îndeplinește următoarele funcții: a) organizator al procesului de învățământ; b) educator; c) partener al educației; d) membru al corpului profesoral. a) Ca organizator al învățării profesorul îmbină aspectele obiectiv-logice ale transmiterii cunoștințelor cu aspectele psihologice. Este deci preocupat atât de aplicarea principiilor didactice, a teoriei instruirii în transmiterea conținutului învățământului, cât și de implicațiile psihologice ale actului transmiterii: psihologia evoluției copilului, psihologia învățării, strategiile comunicării etc. Organizarea învățământului trebuie să se orienteze după criterii proprii disciplinei, urmărindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1857), o culegere cuprinzînd discursurile ținute în capela imperială de la Tuileries în postul Paștelui din 1857, și Saggio sul potere pubblico o esposizione delle leggi naturali dell'ordine sociale (1859). Catolicismul liberal s-a limitat la cîteva cercuri din peninsulă, preocupate și ele de reforma religioasă. Antonio Rosmini reprezintă aici un nume de referință. Prieten al lui Manzoni și al lui Cavour, el este unul din marii gînditori ai Risorgimento. Partizan al recunoașterii libertăților, el a apărat atît înființarea unui ordin
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
atîția episcopi? Permitea el făurirea "noii creștinătăți" datorită puterii politice indirecte a Bisericii? De fapt victoria era ambiguă fiindcă, datorită formidabilei mobilizări a Bisericii, ea revenea de fapt unui partid ai cărui conducători nu doreau să rămînă un simplu instrument. Preocupat să evite o clericalizare a regimului, De Gasperi a refuzat să guverneze singur și și-a deschis guvernul către partidele moderate numite "laice". El se opunea astfel stîngii din partidul său, reprezentată de Giuseppe Dossetti, Amintore Fanfani, Giuseppe Lazzati, Giorgio
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care, concentrîndu-și atenția asupra unui proces decizional specific, sînt deseori în măsură să evalueze, cu o relativă certitudine, rezultatul activității grupurilor și lobby-știlor. Analiza consecințelor participării politice constituie, așadar, unul dintre terenurile neglijate ale științei și ale sociologiei politice contemporane. Preocupate mai mult de input, decît de output, mai mult de întrebări, decît de răspunsuri, analizele participării politice au luat în considerare mai degrabă motivațiile participării (pentru a aminti un adevărat clasic în materie, How and Why Do People Get Involved
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ce sistemul este redus la p)rțile sale aflate în interacțiune, traiectoria să poate fi determinat) doar de caracteristicile unit)ților lui principale. Dintre politologi, Morgenthau și Kissinger sunt considerați a fi tradiționaliști - cercet)tori orientați c)tre istorie și preocupați mai mult de politic), decât de teorie și metode științifice. Practică despre care vorbim, este totuși comun) printre cercet)torii în științele sociale de diferite orient)ri. Am v)zut, în capitolul 3, c) logică folosit) de Kaplan este și
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
politic), chiar atunci când nu dispun nici de fort) militar), nici de cea economic)” (vezi mai sus, p. 130). Capabilit)țile economice, militare și politice pot fi menținute separate, atunci când se evalueaz) capacitatea națiunilor de a acționa. Politică de mic) important), preocupat) de chestiuni economice, sau de altele asem)n)toare, a înlocuit preocup)rile militare în topul agendei internaționale. Peste doar câteva zile, r)zboiul arabo-israelian a f)cut că acest raționament s) se dovedeasc) greșit. Un astfel de raționament a
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care Îl joacă.Multitudinea și diversitatea măsurilor aplicate nu permit o prezentare detaliată a lor; pe de altă parte, trebuie remarcat că eficiența lor se poate explica și prin aceea ca ele au fost inițiate și au funcționat În școli preocupate să democratizeze viața școlară și să ofere și alte alternative de valorizare/afirmare a elevilor decât cele bazate pe performanța academică. De aceea, ne exprimăm opinia că baza intervenției În cazul conduitelor agresive o reprezintă democratizarea educației, cu toate schimbările
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
îmi aduce aminte și ea de cozile la alimente din anii 1980, ultimii din comunism. Nu văd preoți și călugări în rând, cu o singură excepție, un tânăr călugăr înalt, slab, blond, cu o barbă subțire, ca de cânepă. Citește preocupat un „acatist” al Sfântului Nicolae. Este destul de frig, chiar ger subțire, dar nu plouă. Vânzătoarele de flori din zonă nu sunt numeroase, doar două sau trei, grupate în afara gardului de incintă al Bisericii. Vorbesc cu ele, îmi spun că nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
telefonul mobil, invitând-o și pe aceasta să vină repede, pentru că ea s-a oferit să-i țină rândul. „Doar ce cobori, vii, te-ai închinat și ai plecat, nu durează mai mult de jumătate de oră.” Alți pelerini citesc preocupați acatistul Sfântului Ierarh Nicolae sau alte cărți de rugăciuni, de format mic, ușor transportabile. Rândul este foarte viu, foarte animat, se „intră și se iese” din ordinea sa necontenit, mișcare favorizată și de lipsa gardurilor de protecție. După mai bine
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
una dintre cele mai interesante scene la care am asistat până acum, legată de practica pelerină și avansul tehnologic al societății noastre. O femeie de circa 60 de ani, pensionară, fără nicio îndoială, scoate din buzunar un telefon mobil, formează preocupată și stângace în același timp un număr de telefon, închide, așteaptă să fie sunată de cineva, răspunde, apoi, vorbind puternic în aparat, spune : „Mamă, am ajuns. Luați și voi!”. Apoi plimbă tacticos telefonul mobil pe deasupra suprafeței capacului raclei, cu gesturi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de teren”, dacă pot întrebuința aici această expresie consacrată de o antropologie care nu știu dacă a fost operațională cu doar câteva minute mai înainte. Părintele V. simte tulburarea mea, eu o simt pe a lui. Mă întreabă încă odată, preocupat, un om egal cu cel pe care l-am întâlnit cu aproximativ o oră în urmă : „Cât a durat discuția noastră ?”. Eu răspund : „Mult. Eternitatea și o zi”. Nu îmi dau seama acum, când transcriu notele întâlnirii noastre, de unde a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
abundă în zonă și de vânzătorii ambulanți, ca o veritabilă pradă de război. Efect vizual special, un amestec de veste albastre, galben fosforescent, violet versus culorile neutre din garderoba pelerinilor, un metisaj urban neprevăzut. Peste circa trei ore, o prietenă preocupată și ea de soarta pelerinajelor mă întreabă telefonic, reproduc literal, „câți sindicaliști au dezertat de la coadă la pelerinaj ?”. Unul singur, răspund eu, rătăcit de grupul cu care a sosit la București, l-am remarcat în interiorul rândului, jumătate pelerin, jumătate sindicalist
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Frânturi de dialog surprins la rând : „Să vedeți, doamnă, cât de frumos și ce organizare au putut să aibă la Sfântul Spiridon ! Chiar și gardurile jandarmilor erau împodobite cu flori !”. Tentativa de „spiri tualizare” a rândului : femei și bărbați citesc preocupați acatiste, vieți ale Sfântului Nicolae și cărți de rugăciuni, parcă încercând să pozeze, să adopte, mai degrabă, imaginea „bunului pelerin”. Echipele de filmare ale televiziunilor Realitatea TV și Antena 3, reporter însoțit de un cameraman, se pregătesc febril să transmită
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
artei religioase moldovenești a lui Petru Rareș. „Sanctuarul”, locul unde este expus Sfântul Ioan cel Nou, este foarte bine delimitat, expus atenției, dar la o primă vedere locul este îmbătrânit, uzat de timp. Nu simt aici „lumina” și forfota continuă, preocupată, dar respectuoasă din jurul raclei Sfintei Parascheva. Îmi revin acum în minte cuvin tele unei femei necunoscute cu care am stat anul trecut la rând la Iași: „Sfântul Ioan cel Nou este un sfânt mai aspru, mai greu de înduplecat”. Cred
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
copilul cu mine, ajungeam imediat la raclă”. Rromii sunt admirabil organizați pentru a rezista rândului și așteptării, au transformat aștep tarea într-un prilej de socializare, de distracție. Cum reacționau pelerinii gadjo din jur în fața acestei stări de fapt ? Citeau preocupați acatiste și cărți de rugăciuni la lumina slabă a iluminatului public, adunați în microgrupuri de patru-cinci persoane, cântau cântece religioase. O segregare autoimpusă în interiorul rândului, pe care nu am întâlnit-o niciodată la Iași. În perioada anterioară hramului, pe rețelele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am văzut cu ochii mei cum ne-au ars ungurii cărțile și icoanele din biserică în ’40. Lasă-i pe comuniști în pace, că ei nu or făcut nimica la oamenii de pe aici”. Se cufundă din nou în muțenie, legând preocupat, cu gesturi experte, trei- patru fire de busuioc cu resturi de lână colorată. Simt că am început cu stângul acest teren, fiind prea „setat” pe alte pelerinaje, din alte regiuni istorice ale României, pe când, aici, istoria și memoria locului sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
victoriei din 1567 a secuilor catolici asupra principelui transilvan protestant a depășit mult limitele Ținutului Secuiesc, devenind, prin tradiția intervenției Fecioarei, un simbol transnațional al Contrareformei). Cred că istoria României nu poate fi înțeleasă, chiar de către cei mai pasionați naționaliști, preocupați numai de fantasma unei etnicități românești omogene și anistorice, fără o bună cunoaștere a acestei diversități - în mare măsură uitată, alături de multe alte pagini semnificative care ne-ar putea îmbogăți și ne-ar edifica pe planurile sufletesc și spiritual, apropiindu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a tatălui său, fost deținut politic. Toate cazurile citate nu reprezintă decât dorința de răzbunare oarbă a regimului împotriva celor ce nu acceptă să ia minciuna drept adevăr sau să se complacă în a aplauda himericele succese ale domnului Ceaușescu, preocupat numai de persoana sa și de jocul de culise prin care să-și introducă în viața politică a țării, în funcții înalte, cât mai multe rude. Se creează astfel o pătură de emigranți interni pe care statul comunist dorește să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Cum am îndrăznit să afirm la ore că riscăm să ne alienăm gândirea, cultura, din cauza compromisurilor atât de ușor acceptate de majoritatea intelectualilor de azi. Cum am îndrăznit să afirm că mulți dintre ei sunt lași pentru că sunt mult prea preocupați să-și apere viața tihnită și poziția socială avantajoasă, spre deosebire de cei din trecut care, prin spiritul lor de sacrificiu și prin fermitatea convingerilor lor, au contribuit la făurirea culturii noastre moderne? Cum am îndrăznit să spun că toți cei ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]