1,955 matches
-
Andromeda, but nowhere else. ʻ*Astronomii au văzut până la Andromeda, dar nu și altundevaʼ Gruber semnalează astfel că diferența dintre cele două verbe de percepție în termeni de "reperaj" constă în selecția unor prepoziții diferite. Verbul see ʻa vedeaʼ selectează prepoziția to129 ʻ(până) laʼ, care specifică distanța, iar verbul look ʻa privi/a se uitaʼ poate selecta prepozițiile cu sens direcțional to ʻlaʼ și towards ʻspreʼ. Contextele în care verbele de percepție, considerate global verbe de stare, apar în combinație
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
diferența dintre cele două verbe de percepție în termeni de "reperaj" constă în selecția unor prepoziții diferite. Verbul see ʻa vedeaʼ selectează prepoziția to129 ʻ(până) laʼ, care specifică distanța, iar verbul look ʻa privi/a se uitaʼ poate selecta prepozițiile cu sens direcțional to ʻlaʼ și towards ʻspreʼ. Contextele în care verbele de percepție, considerate global verbe de stare, apar în combinație cu elemente direcționale au fost subsumate de Talmy (2000) contextelor de "mișcare fictivă". Deși "participanții" la relația de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a numeroase tipare sintactice, printre care și situațiile care este implicat un proces de emisie (de unde vizuale, sonore etc.). Situația prezentată pentru engleză este similară în română, așa cum se observă din exemplele de mai jos. Verbul a vedea acceptă vecinătatea prepozițiilor de localizare, dar nu și pe cea a prepozițiilor care exprimă direcția. În contextele în care verbul a vedea apare în vecinătatea prepoziției la, aceasta specifică distanța, nu direcția, orientarea. Exemplele de mai jos arată că diferențele dintre verbele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este implicat un proces de emisie (de unde vizuale, sonore etc.). Situația prezentată pentru engleză este similară în română, așa cum se observă din exemplele de mai jos. Verbul a vedea acceptă vecinătatea prepozițiilor de localizare, dar nu și pe cea a prepozițiilor care exprimă direcția. În contextele în care verbul a vedea apare în vecinătatea prepoziției la, aceasta specifică distanța, nu direcția, orientarea. Exemplele de mai jos arată că diferențele dintre verbele de percepție nonintențională (a vedea, a auzi) și cele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este similară în română, așa cum se observă din exemplele de mai jos. Verbul a vedea acceptă vecinătatea prepozițiilor de localizare, dar nu și pe cea a prepozițiilor care exprimă direcția. În contextele în care verbul a vedea apare în vecinătatea prepoziției la, aceasta specifică distanța, nu direcția, orientarea. Exemplele de mai jos arată că diferențele dintre verbele de percepție nonintențională (a vedea, a auzi) și cele de percepție intențională (a privi, a asculta) pot fi exprimate și în termeni de localizare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
orientarea. Exemplele de mai jos arată că diferențele dintre verbele de percepție nonintențională (a vedea, a auzi) și cele de percepție intențională (a privi, a asculta) pot fi exprimate și în termeni de localizare și direcție: * a vedea, urmat de prepoziții care exprimă localizarea (161) De aici, se vede în curtea interioară. (162) Văd prin pereții de sticlă. (163) Văd în spatele blocului. * a vedea, urmat de prepoziții care exprimă distanța (164) Văd la/*spre televizor. (165) Văd la/*spre 20 de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pot fi exprimate și în termeni de localizare și direcție: * a vedea, urmat de prepoziții care exprimă localizarea (161) De aici, se vede în curtea interioară. (162) Văd prin pereții de sticlă. (163) Văd în spatele blocului. * a vedea, urmat de prepoziții care exprimă distanța (164) Văd la/*spre televizor. (165) Văd la/*spre 20 de metri depărtare, dar nu mai departe. (166) Văd până la voi. * a privi, urmat de prepoziții care exprimă direcția (167) Privește la/spre televizor. (168) Privește spre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pereții de sticlă. (163) Văd în spatele blocului. * a vedea, urmat de prepoziții care exprimă distanța (164) Văd la/*spre televizor. (165) Văd la/*spre 20 de metri depărtare, dar nu mai departe. (166) Văd până la voi. * a privi, urmat de prepoziții care exprimă direcția (167) Privește la/spre televizor. (168) Privește spre/la mine! Proprietatea verbului a privi de a admite, pe lângă structurile cu obiect direct (te privesc), și structuri cu grup prepozițional exprimând ținta privirii (privesc spre tine) poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
arăta', fiind generate pe baza următoarei reguli de concatenare, în care este specificată schema de subcategorizare a verbului și trăsăturile categoriale ale complementelor sale - complementele verbului look se pot realiza prin GPrep, GAdj sau o predicație "complexă", nominală, guvernată de prepoziția like: * look [+V, + - (Prepositional-Phrase) #, + - Adjective, + - like^Predicate Nominal] Rosenbaum (1965: 175-178) propune o altă analiza a acelorași verbe, bazată pe mai multe reguli de transformare. Autorul consideră că structurile: (224) The meat tastes salty to me 'Carnea are gust sărat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbul a arăta permite tipuri de complementare nespecifice altor verbe copulative. Realizările curente ale poziției predicative în cazul verbului a arăta sunt grupurile prepoziționale și propozițiile conjuncționale introduse prin conectorii de comparație ireală ca și cum, de parcă etc.: (d) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativ-calificativă (242) sau categorizantă (243): (242) Andrei arată [GPrep ca tine/Ion]. (243) Din față arată [GPrep a Toyota], s-a depersonalizat rău de tot (Internet). (e) GConj având drept centru locuțiunile conjuncționale de parcă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Trebuie să recunosc și că mi se pare amuzant faptul că o cântăreață cu o voce frumoasă ca a Innei sună așa pițigăiat și enervant. (www.blogfierbinte.ro) (b) doar adverbul: (255) Muzica suna interesant/*interesantă. (c) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativă sau categorizantă: (256) Vocea lui sună ca a ta. /Limba vorbită de ei sună a chineză. (d) GConj având drept centru locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum/de parcă, exprimând predicații contrafactive: (257) Sună ca și când
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal (260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt tip de complinire, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a. În contextul sintactic de la (260b) nu este specificată entitatea care emite mirosul, aceasta fiind asimilată spațiului în care se află locutorul: (260a) ØS În beci miroase. (260b) ØS Miroase a parfum. A mirosi poate funcționa ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de Temă. În această poziție sintactică apare entitatea cu proprietatea [+Emisie de miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au miros"). Primește două compliniri, un subiect Locativ și o complinire circumstanțială obligatorie, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai sus la (260b): (263) Îmi miroase a parfum. 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că acest tip de construcții corespund unui subtip al relativelor prezentative semnalate de Lambrecht (2000) pentru franceză. 128 Jeffrey S. Gruber, Studies in Lexical Relations, MIT doctoral dissertation, distribuită de Indiana University Linguistics Club, 1965. 129 Se disting deci două prepoziții to ʻlaʼ: una cu sens de localizare/distanță, cealaltă cu sens direcțional. 130 Verbul este glosat ca "a-și îndrepta ochii sau (despre ochi, privire) a se îndrepta spre cineva sau spre ceva pentru a vedea" (DLR, s.v. privi). Componenta
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
apărătură”. Forma arhaică a conjuncției iară face ca acest ă final să introducă o pauză în emiterea cuvântului, determinând accentuarea vocalei a, ceea ce are efect stilistic atragerea atenției cititorului ori a ascultătorului. Efectul este susținut și de forma arhaică a prepoziției ‚’pre’’, păstrată și azi în unele rugăciuni, dovada faptului că încă această formă este simțită mai plină, cu sevă afectivă în raport cu literarul, dar neutrul și secul‚ ’pe’’. Inversiunea cu valoare de superlativ absolut, ’’atâta jale era’’, este din nou o
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
cuvântul așe, preluat de vocativul lumee și sonorizarea puternică prin prelungirea celui de-al doilea a; strigătura se aude numaaaașee! Lipsa vocalei finale, ca și repetiția, s-a impus în timp, păstrând un sens arhaic. Chiar și forma veche a prepoziției di pentru de este rezultatul unei vorbiri ce urmează alegerea acelor sunete ce presupun minimul de efort de emisie fonică, fie că e vorba de o mai facilă articulare a unor sunete față de altele, fie că e vorba de comunicarea
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
construcția verbală cu pronumele neaccentuat în acuzativ o cu valoare neutră (a o mierli, a o pune "a intra în încurcătură", a o da de gard) după tiparul vechi popular (a o lua la sănătoasa, a o păți), construcțiile cu prepoziția pe care substituie alte prepoziții în construcțiile circumstanțiale (merge pe tren, viețașii de pe Rahova) sau care creează structuri de insistență (are bani pe el), uzul extins al locuțiunii la greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în acuzativ o cu valoare neutră (a o mierli, a o pune "a intra în încurcătură", a o da de gard) după tiparul vechi popular (a o lua la sănătoasa, a o păți), construcțiile cu prepoziția pe care substituie alte prepoziții în construcțiile circumstanțiale (merge pe tren, viețașii de pe Rahova) sau care creează structuri de insistență (are bani pe el), uzul extins al locuțiunii la greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul construit pe tiparul repetitiv băiat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
blond; el simte căldura soarelui; aici predicatele se prezintă ca fiind inerente actantului lor subiect. Aceste trăsături sînt lingvistice, adică arbitrare din punctul de vedere al realității referențiale. O stare poate primi însă limite extrinseci de la context, de exemplu, prin prepoziții precum de la - pînă la, dar ele nu le sînt proprii și transformă numai o stare necesară într-o stare contingentă. De altfel, absența schimbării corespunde lipsei schimbării referențiale, încît, dacă cineva spune sînt bolnavă (de ieri după amiază), aceasta nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adjectivul, ceea ce se spune despre realități etc.), 3) același tip de flexiune (genul și numărul pentru substantiv, timpul și persoana pentru verb). Elementele lexicului au fost astfel clasificate în șapte categorii după trăsăturile lor comune (nume, verb, pronume determinant, adverb, prepoziție, conjuncție), cărora li s-au adăugat, potrivit diferitelor interpretări și altele (participiu, adjectiv, interjecție). O altă accepțiune a categorizării este delimitarea conceptuală a noțiunilor, delimitarea realităților pornind de la trăsăturile lor comune, în clase de obiecte cu aceeași denumire, delimitare care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceea, există posibilitatea ca, între elemenetele discursive ale unei limbi să se poată identifica fapte ce nu-i sînt specifice, provenind din altă limbă (precum, de exemplu, plurale grecești sau latine adoptate de engleză sau de germană, unele folosiri ale prepozițiilor din română după model francez etc.). V. bilingvism, diglosie, interculturalitate, multilingvism, transfer. DUBOIS 1973; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN CONTEXT. Contextul unei entități oarecare este în principiu tot ceea ce înconjoară acel element. Cînd vorbim despre o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
suprimarea lui, exceptînd cazurile de elipsă, duce la dezorganizarea propoziției; b) este pus în legătură, în numeroase limbi, cu fenomenele sintactice de acord (acordul cu subiectul sau, în cîteva limbi, cu obiectul) și de recțiune (impunerea cazului morfologic și a prepoziției), fenomene care asigură, în cel mai înalt grad, coeziunea propoziției; c) determină, în anumite limite, organizarea categorială a propoziției (structura și forma componentelor) prin relațiile și restricțiile de formă sau de topică pe care le impune componentelor; d) determină organizarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
parțial ca realizare morfologică cu clasa verbelor, la care se adaugă adjectivele (cu funcția de nume predicativ), substantivele (cu funcția de nume predicativ, predicativ suplimentar și apoziție), unele adverbe - relaționale (asemenea, aproape, departe, alături) și modalizatoare (desigur, firește) și clasa prepozițiilor. V. predicație, predicativitate COSERIU 1992; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005. RN PREDICAȚIE. Accepțiile termenului predicație diferă în funcție de domeniul cunoașterii în care își găsește aplicarea. Din perspectivă logică, predicația constă în capacitatea unei unități logice de a atribui proprietăți
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
legat de setul de trăsături care compun Acordul este Cazul. Este acesta o trăsătură phi, la fel ca numărul și persoana, implicată în acord? În teoria generativistă de dinaintea apariției programului minimalist, cazul era atribuit în anumite configurații sintactice de verb, prepoziție, adjectiv (acestea atribuind cazul regim 12) și de Flexiune, adică de Acord + Timp (care atribuie cazul nominativ). Este situația prototipică, dar care nu acoperă toate situațiile existente: în islandeză nominativul este atribuit complementului, iar subiectul are cazul dativ (vezi (3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cuantificare sau calificare, iar N2 reprezintă sursa referențială a sintagmei (vezi cap. 4. Acordul sintagmelor binominale): o mulțime de studenți, majoritatea studenților, prostul de mine etc. N2 impune adesea acordul, deși se află într-o poziție de subordonat (precedat de prepoziția de sau în cazul genitiv). Dacă am adopta ipoteza unei proiecții superioare unde se calculează trăsăturile phi ale sintagmei în ansamblu, am putea analiza mai ușor acordul sintagmelor binominale. Acest centru phi ar fi responsabil de acordul "semantic". Problemele pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]