1,376 matches
-
dintre aceste teorii ca sisteme articulate de constructe conceptuale. Dimpotrivă, o asemenea problemă implică o relație mult mai complexă, ai cărei termeni se referă la "situarea-în-problemă" a gânditorilor, la criteriile de raționalitate pe care aceștia le iau în considerare, la presupozițiile lor, la teoriile explicite pe care le avansează"46. În măsura în care sunte definite drept "(...) motivații care nu sunt strict reductibile la inferențele logice, fiind ghidate, mai curând, de anumite aspect euristice cu privire la care gânditorul însuși să nu fie întotdeauna pe deplin
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
analizei ideologice În abordările contemporane cu privire la tema devenită deja clasică în studiile de teorie politică și socială, aceea a relației dintre ideologie și cunoaștere, se susține că, "dacă termenul de ideologie este rezervat pentru a determina factorii cunoașterii în sensul 'presupozițiilor' lui Weber, mai curând decât în sensul conținuturilor determinate situațional ale gândirii, el poate deține o funcție important"50. Cu toate acestea, determinarea socială a cunoașterii însăși constituie, și astăzi, un aspect de neevitat pentru o perspectivă care implică prezența
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
deși nu toată cunoașterea socială este ideologică, elementele ideologice sunt inevitabile în procesul de configurare a acestei cunoașteri, contribuind decisiv la schimbările ce survin în plan societal și fiind, la rându-le, afectate de acestea. Revenind la termenul weberian al "presupozițiilor", trebuie spus că, în procesul cunoașterii, acestea reprezintă factori ce influențează atât subiectul cunoscător, cât și obiectul cunoașterii. Cunoașterea însăși, ca proces, nu se poate extrage din fața acestei condiționări situaționale, chiar dacă ea nu este una exclusiv ideologică. Ce vreau să
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care îndeplinește cerințele aplicării sale universale și necesare la nivelul întregii umanități. Dar, așa cum subliniază John Gray, "este discutabil dacă argumentele lui Kant reușesc să justifice principiile liberale. Într-adevăr, în măsura în care ele sunt pur formale și fac apel exclusiv la presupozițiile rațiunii practice, este rezonabil să presupunem că vor realiza cu mult mai puțin decât sperau Kant și neokantienii în încercarea de a întemeia principii substanțiale. În măsura în care argumentul lui Kant apelează în mod tacit la presupoziții antropologice, atunci el se abate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și fac apel exclusiv la presupozițiile rațiunii practice, este rezonabil să presupunem că vor realiza cu mult mai puțin decât sperau Kant și neokantienii în încercarea de a întemeia principii substanțiale. În măsura în care argumentul lui Kant apelează în mod tacit la presupoziții antropologice, atunci el se abate de la propria metodă de a justifica etica. Dar o dată abandonată metafizica kantiană a Eu-lui, nu mai rămâne nimic în argumentul acestuia care să impună principiile liberale drept singurele potrivite pentru ființele umane". În fine, cea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ceea ce este natural, îndepărtându-l de capcanele idolilor făuriți de rațiune. Autoritatea tradiției se impune și în plan politic, arătând că elitele sunt cele care trebuie să-și impună voința în fața maselor ignorante. Mai mult decât atât, pe baza acestor presupoziții ontologice se formează și o concepție asupra societății politice. Din această perspectivă, teoreticienii politici Terence Ball și Richard Dagger susțin că "societatea politică nu este o simplă adunătură de indivizi, ci este un organism viu în schimbare, un întreg care
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
noua cotitură din familie“, în legătură cu câteva cuvinte, pe care Lizaveta Prokofievna le lăsase să-i scape despre nunta Adelaidei, care trebuia iarăși amânată, ca să poată fi făcute amândouă nunțile odată. E greu de descris cum a explodat Aglaia la aceste „presupoziții prostești“ și, printre altele, a lăsat să-i scape că “încă nu are de gând să țină locul amantelor nimănui“. Aceste cuvinte îi uluiră pe toți, mai ales pe părinți. Într-o consfătuire de taină cu soțul ei, Lizaveta Prokofievna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ale Noului Testament, încheindu-se cu o scurt] prezentare a criticilor recente aduse eticii creștine. i. Privire asupra credinței și a eticii creștine Credință creștin], dup] cum indic] și numele, are leg]tur] cu Iisus Hristos, având la bâz] dou] presupoziții. Prima se refer] la realitatea existenței lui Dumnezeu - dar ce fel de Dumnezeu? (întrucât au existat mulți zei de-a lungul istoriei umanit]ții) -, iar a doua la Iisus Hristos. În limbajul curent, numele lui Iisus Hristos este perceput că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar dac] este incompatibil cu reproducerea. Astfel, sexul oral și anal pot fi acceptate deoarece pl]cerea în cadrul c]s]toriei poate fi considerat] un scop legitim al sexului. 3) Critică poziției creștine De obicei, aceste obiecții sunt criticate din cauza presupozițiilor lor implicite: o concepție anistoric] asupra naturii umane, o percepție limitat] și imobil] asupra locului adecvat al sexului în aceast] natur]; o concepție specializat] asupra singurei forme de familie acceptabile și o percepție îngust] asupra funcției activit]ții sexuale umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] orice vorbitor competent își d] seama dac] dou] cuvinte sau fraze sunt sinonime. Și putem recunoaște c] așa este dac] sinonimia este interpretat] în mod strict. Dar aceste concepte nu sunt întotdeauna transparente. Regulile c]rora li se supun, presupozițiile pe care le includ nu sunt lucruri de care suntem întotdeauna pe deplin conștienți. De aceea este posibil s] oferim o analiz] a unui cuvânt - o pan] conceptual] - care nu va fi evident] pentru toți vorbitorii competenți, chiar dac] într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate la cerințele, nevoile și interesele cursanților, instruirea/formarea realizându-se într-un cadru mai puțin formalizat, prin metode și tehnici adecvate, în contexte non-formale și informale diverse. Considerată a fi „un ansamblu de presupoziții sau ipoteze” (Brookfield, 1986), „un set de îndrumări” (Merriam și Caffarella, 1991), „o filosofie” (Pratt, 1993) sau „o teorie comprehensivă a educației și formării adulților” (Knowles, reputat specialist în educația adulților), andragogia este „arta și știința de a-i ajuta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu economie de timp și efort. Jarvis (1995) trece în revistă trei abordări ale predării în educația adulților, și anume: abordarea didacticistă, abordarea socratică/euristică și abordarea facilitatoare. Aceste abordări derivă din percepția profesorului privind rolul său de instructor, din presupozițiile legate de motivația adulților de a învăța, respectiv din concepția sa privind situațiile de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată în continuu regres, în care predarea e privită ca un proces de selectare a cunoștințelor, priceperilor și aspectelor culturale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tc "Modelul Knowles (1970)" Knowles și-a structurat modelul pe baza filosofiei sale andragogice, o filosofie axată pe asumpții ca: adulții se bazează pe autodirecționare; își folosesc experiența ca resursă pentru învățare; doresc o aplicare imediată a ceea ce învață. Aceste presupoziții implică autodiagnoza nevoilor de învățare, participarea/implicarea în planificare și în experiențele de învățare și autoevaluare. Datorită identificării nevoilor și definirii obiectivelor, Knowles se potrivește mai degrabă acțiunilor unui program tradițional. Analiza nevoilor se face prin metode diferite la nivel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate la cerințele, nevoile și interesele cursanților, instruirea/formarea realizându-se într-un cadru mai puțin formalizat, prin metode și tehnici adecvate, în contexte non-formale și informale diverse. Considerată a fi „un ansamblu de presupoziții sau ipoteze” (Brookfield, 1986), „un set de îndrumări” (Merriam și Caffarella, 1991), „o filosofie” (Pratt, 1993) sau „o teorie comprehensivă a educației și formării adulților” (Knowles, reputat specialist în educația adulților), andragogia este „arta și știința de a-i ajuta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu economie de timp și efort. Jarvis (1995) trece în revistă trei abordări ale predării în educația adulților, și anume: abordarea didacticistă, abordarea socratică/euristică și abordarea facilitatoare. Aceste abordări derivă din percepția profesorului privind rolul său de instructor, din presupozițiile legate de motivația adulților de a învăța, respectiv din concepția sa privind situațiile de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată în continuu regres, în care predarea e privită ca un proces de selectare a cunoștințelor, priceperilor și aspectelor culturale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tc "Modelul Knowles (1970)" Knowles și-a structurat modelul pe baza filosofiei sale andragogice, o filosofie axată pe asumpții ca: adulții se bazează pe autodirecționare; își folosesc experiența ca resursă pentru învățare; doresc o aplicare imediată a ceea ce învață. Aceste presupoziții implică autodiagnoza nevoilor de învățare, participarea/implicarea în planificare și în experiențele de învățare și autoevaluare. Datorită identificării nevoilor și definirii obiectivelor, Knowles se potrivește mai degrabă acțiunilor unui program tradițional. Analiza nevoilor se face prin metode diferite la nivel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
modalități alternative de a descrie sau de a trăi problema (strategia pluralitatea perspectivelor); raportarea la alte lumi - găsirea unor probleme sau a unui beneficiu alternativ dar similar Într-un alt domeniude activitate (strategia depășirii granițelor); revoluția - identificarea regulilor și a presupozițiilor, iar apoi contestarea lor deliberată; randomizarea legăturilor - stabilirea unei conexiuni intenționate cu un element ales aleator. Prospețimea se obține prin eliberarea de limitele impuse de reguli, norme etc., prin folosirea unui stimul nou (stimulul este orice experiență nouă care iese
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care să transceadă abordarea pur economică a banilor. Ceea ce susține Simmel este că există ceva dincolo de locul banului de piață, ceva care îl leagă de cultură și de societate, ajutând astfel la înțelegerea evaluărilor și curentelor psihologice și chiar a presupozițiilor metafizice ( Simmel, 1989 apud Deflem, 2003). În primul rând este analizată relația dintre bani și valoare, considerându-se că valoarea are o latură obiectivă ce transcede granițele socialului și a realizărilor individuale, în timp ce prin intermediul banilor valorile subiective (atașamentul oamenilor față de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
care conectorul respectiv le impune în calculul semantic global al secvenței. Relaționarea logico-semantică poate avea loc într-un singur plan al enunțării (cel al universului asertiv) sau poate antrena și un plan de fundal (universul opiniilor, cel în care operează presupozițiile); ca atare, vom avea conectori cu semantism monoplan//biplan. Astfel, un conector ca sau este monoplan, întrucât pune segmentele conectate într-o relație de disjuncție instituită de locutor prin mesaj (în universul asertiv), în timp ce, de pildă, deși este biplan, funcționând
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
întrucât pune segmentele conectate într-o relație de disjuncție instituită de locutor prin mesaj (în universul asertiv), în timp ce, de pildă, deși este biplan, funcționând la ambele nivele: în universul asertiv, ca o conjuncție de propoziții (A∩B), care contrazice o presupoziție de tip AB, instituită în universul opiniilor. În același timp, între doi conectori monoplani, în plus din aceeași familie logico-semantică (a copulativelor), ca și și nu numai... ci și, există o vădită diferență de complexitate operațională: primul impune o
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
le generează, ca urmare a utilizării sale într-un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale (neanulabile); de exemplu, toți conectorii biplani (declanșatori de presupoziții) au, ca implicatură convențională, asumpția că respectiva presupoziție se verifică (este acceptată de interlocutori, ca parte a universului de opinii împărtășite). Atare implicatură are la bază acceptarea Principiului Cooperării 5 (în particular, a Maximelor Calității: nu spune decât ceea ce crezi
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale (neanulabile); de exemplu, toți conectorii biplani (declanșatori de presupoziții) au, ca implicatură convențională, asumpția că respectiva presupoziție se verifică (este acceptată de interlocutori, ca parte a universului de opinii împărtășite). Atare implicatură are la bază acceptarea Principiului Cooperării 5 (în particular, a Maximelor Calității: nu spune decât ceea ce crezi că e adevărat - și nici nu insinua lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
textului sacru"). Nu orice conector este generator de implicaturi convenționale. Astfel, pentru orice vorbitor, în orice împrejurare discursivă, un enunț ca Deși mă iubește, ține morțiș s-o iau de nevastă impune, pentru a fi acceptat, admiterea ca validă a presupoziției "Dacă mă iubește, n-ar trebui să-mi forțeze mâna/să încerce să-mi îngrădească libertatea" - în caz contrar fiind rejectat ca mesaj nonvalid (noncooperant). În schimb, în Dacă mă iubești, mă lași în pace, neexistând o presupoziție declanșată de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
validă a presupoziției "Dacă mă iubește, n-ar trebui să-mi forțeze mâna/să încerce să-mi îngrădească libertatea" - în caz contrar fiind rejectat ca mesaj nonvalid (noncooperant). În schimb, în Dacă mă iubești, mă lași în pace, neexistând o presupoziție declanșată de conector (relația de implicație este propusă la nivel asertiv), nu avem nici vreo implicatură convențională vizând acceptarea acesteia, destinatarul putând foarte bine să conteste faptul asertat, fără să conteste și validitatea mesajului ca atare ("Ba, te iubesc și-
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
2.2. Implicaturile conversaționale generalizate sunt anulabile, fără a afecta validitatea enunțului ca mesaj; ele sunt, de asemenea, specifice fiecărui conector în parte. Astfel, pentru chiar dacă (cvasisinonim al lui deși la nivel logico-semantic6 și purtător al aceleiași implicaturi convenționale, datorate presupoziției) avem, în plus față de deși, o dublă implicatură conversațională generalizată: în (chiar dacă) A, B ne așteptăm ca producerea lui A să fie improbabilă, în schimb să antreneze aproape cu certitudine B (atunci când se produce) - așteptare care poate fi însă contrazisă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]