1,737 matches
-
percepeai că toți venisră Într-un suflet de la fața locului pentru a povesti despre manifestații și contramanifestații, Înfruntări cu mineri și scutieri, manevre și destituiri și Înlocuiri și reveniri de o nerușinare strigătoare la cer, pregătind pas cu pas și prevestind suflul devastator al unei restaurații fățișe și incredibile. Un ins pirpiriu Într-o scurtă de vinilin verde se plimba În sus și-n jos prin mulțime, pe lungimea a douăzeci de metri de trotuar, zbierând să-și dea duhul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pianistului Evgeny Kissin în sala arhiplină a Ateneului Român, nu-Ți poți stăpâni trăirile fără să le comunici și celor din jur. Pianistul a fost descoperit de Herbert von Karajan, care l-a considerat un geniu încă de când era copil, prevestindu-i viitorul, așa cum a făcut și Caudella în ceea ce îl privea pe George Enescu. Evgeny Kissin este o prezență plăcută, aproape adolescentină, cu statură senină, degajând o atitudine detașată de cele ce se petrec în jurul său. Din informațiile lansate de
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Orbecăiam după interpretări ale lor, inversam uneori linii de acțiune bazate pe perspective mai vechi, și am ezitat mult înainte să sesizăm ceea ce acum pare evident"1. Truman este rememorat cu drag nu pentru că avea un dar magic de a prevesti viitorul; el a reușit fiindcă a adus anumite trăsături de valoare funcției sale de președinte, calități pe care majoritatea președinților buni le-au deținut în grade variate: optimism, tărie de caracter, capacitatea de a se adapta noilor informații, dispoziția de
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
dar s-au banalizat prin reluarea în interpretări neadecvate. Citite cu detașare, ele își relevă substanța, fără poză și artificiu. Versul își păstrează, măcar în parte, vibrația nealterată, farmecul ingenuu al emoției, tălmăcit cu accente nostalgice, în imagini cromatice ce prevestesc atmosfera bacoviană: „Îți mai aduci aminte, doamnă? / Era târziu și era toamnă, / Și frunzele se-nfiorau, / Și tremurau în vântul serii / Ca niște fluturi chinuiți, / Ca niște fluturi rătăciți / Din țările durerii. Ți-aduci aminte iar de seara / Și-amurgu-acela violet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
trombe de superbie, nu sfidează și nu blestemă: "El vorbește. Și profetic glasu-i secolii pătrunde: Sufletu-i naintea morții luminează-a vremii unde; Gândul lui o prorocie, vorba lui mărgăritar;..." (Memento mori) Profeția, deși amară (ca în cazul lui Decebal prevestind peirea Romei) sună curat, are în ea "mărgăritarul" nu fierea, pentru că țesătura viziunii eschatologice nu duce spre ruptura dialogului om zeu, ea îi lasă acestuia din urmă o șansă de a reînnoda întâlnirea față către față. "Nu lăsa gura să
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
39. Apelul a fost reprodus de Bacalbașa după ROM., an. XIX, 30 aprilie 1875, p. 375. Mai drastic, guvernul conservator va lansa prin Monitorul oficial un apel la liniște mult mai amenințător: „Guvernul crede de a sa datorie de a prevesti că cu ocazia ale gerilor ce vor avea loc pentru Colegiul al III-lea este decis a asigura libertatea votului și de a manține ordinea prin toate mijloacele legale de care dispune“ (MOF, nr. 93, 29 aprilie/11 mai 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Smaranda Brăescu. A.1.c. Situația cadrelor din D.G.P. În perioada 6 martie 1945-31 decembrie 1947, activitatea D.G.P. a fost una în concordanță cu evoluția situației politice. După 23 august 1944 conducerile instituțiilor publice au fost înlocuite, însă nimic nu prevestea «vânătoarea de vrăjitoare» care avea să urmeze. Imediat după instalarea guvernului dr. Petru Groza au început masive acțiuni propagandistice, inițiate de presa comunistă, de demascare a celor care se făceau vinovați de diferite acte antidemocratice și anticomuniste. La 11 martie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
firul epic principal a unei serii de alte povestiri, care au rolul de a suspenda acțiunea, de a amâna sfârșitul unui condamnat la moarte prin demonstrații de înțelepciune și de morală, de a îmbogăți și diversifica narațiunea. Filosoful Sindipa îi prevestește discipolului său, fiul împăratului Chira, o mare nenorocire dacă nu va păstra tăcere timp de șapte zile. Revoltat de purtarea unei soții a tatălui său, fiul vorbește, amenințând să dea în vileag uneltirile acesteia, fapt care o determină pe femeie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
convingerilor ce înroșeau zorile unei lumi noi"1. El a abordat, în operele sale, toate temele majore care preocupă lumea noastră: ideea de libertate, conceptul de egalitate, întoarcerea la natură, marile teme ale literaturii, antropologiei, și psihanalizei. Nimeni n-a prevestit, mai bine ca el, timpurile noi, visul său însoțind construirea unei lumi noi. Constantin Ghimpu îl numea pe Rousseau "unul din cei mai originali și liberi cugetători ai tuturor timpurilor, un luptător fără seamăn în dezvoltarea culturii omenești, pregătitorul revoluției
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
studii clinice ce utilizează CPK-MB unde creșteri de 5, 10 sau 20 de ori peste limita superioară a normalului după BAC au fost asociate cu înrăutățirea prognosticului (Cohn). În mod similar, creșterea nivelului troponinei după BAC indică necroză miocardică, care prevestește un rezultat nefavorabil. Literatura nu este abundentă cu privire la utilizarea biomarkerilor pentru definirea infarctului miocardic după BAC. Biomarkerii nu pot fi singurele elemente de diagnostic în infarctul miocardic (tip 5). Având în vedere impactul creșterii biomarkerilor asupra supraviețuirii, se sugerează prin
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Noi vrem pământ!, In opressores, Decebal către popor și Doina. Pe de altă parte, o lirică epigonică, alcătuită mai ales din pasteluri, fie peisaje, fie tablouri ale obiceiurilor câmpenești (Maria Baiulescu, Sânziene, Maria Cunțan, Pastel, De la sat, Sergiu Cujbă, Serenadă), prevestind patriarhalismul sămănătorist, își are modelul în Coșbuc. Țăranul e și în atenția lui J. B. Hétrat, poet al existențelor umile, surprinse în alegorii morale. Sentimentalismul posteminescian, comun în epocă, trece în versurile elegiace ale lui George Murnu, la Elisabeta M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
ploua în ziua de Moși de vară [sîmbăta dinaintea Rusaliilor], va fi anul mănos. Toamna, cînd găsești în ghinda de stejar vierme arată că anul viitor va fi productiv; dacă îi muscă, va fi mijlociu, iar de va fi paingăn, prevestește foamete. Cînd se ivesc furnici prin casă e semn de belșug. De plouă în Vinerea Seacă, are să fie anul îmbelșugat. Cînd primăvara se văd pe ape spume albe-gălbui care se cheamă „mană“, are să fie mănos anul acela. Cînd de pe pădurile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor anunță vreo nenorocire. Cînd gorăie* cioara e semn că ți se va întîmpla ceva rău. Ciori cînd îți ies noaptea prevestesc moartea. Cînd ți se strîng ciorile pe casă e semn de belșug. Cioarele, pentru că mănîncă din tot felul de semințuri, trebuie să ducă fel de fel de semințuri la o mînăstire cu călugări - toți sfinți - și care se află în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîntatul gă inii să nu fie de stricăciune pentru casnici. Cînd găina cîntă cucoșește nu e semn bun; trebuie a-i jumuli penele de pe cap, și de vor ieși altele albe, nu ai a te teme; ieșind însă negre, rău prevestește. Cînd cîntă găina ca cucoșul, familia la care a cîntat are să-i meargă bine. Găina care cîntă cucoșește, cînd are ciocul spre apus, vestește moartea; cînd are ciocul spre răsărit e de bine. (Gh.F.C.) Cînd găina se scaldă în praf
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lenea din tine ori dintr-ai tăi. Liliac (arbust) Poporul îngroapă la Paști ciolanele purcelului sfințit și crede că din ele va răsări un liliac. Liliac (animal) Se crede că șoarecele care a ros nafura se preface în liliac. Liliacul prevestește moarte. Dacă-i dai cuiva liliac pisat în mîncare, îl faci să-și piardă cumpătul, umblînd nebunatec. Liliacul prins și uscat e bun de afumat pe cei ce suferă de frică sau bîiguiesc* noaptea. Poporul se ferește de atingerea liliecilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vei vedea miei negri ai să faci pureci. Cînd vezi primăvara miel alb întîi, ai să fii tot anul sănătos. Miel alb văzînd întîi e a noroc și ți se va împlini cel de pe urmă dor. Miel negru îți prevestește supărări peste an. Primăvara cine vede întîi miel negru sau jupuit e rău de moarte sau pagubă; e bine cînd vede miel alb. Cînd ți-a fura mieii, nu ai parte de pripas. Să nu dormi în ziua de Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și sănătos, sorocind la cîți ani să mai nască nepoata alți copii. Cînd copilul se scoală din albie, se dă jos și-și leagănă covata, mama va mai face copii. Copilul mic, cînd este desfășat și ține picioarele în sus, prevestește că mă-sa va mai face un copil. Se crede că dacă amintește cineva numărul copiilor cuiva și din greșeală zice că respectivul are un copil mai mult, lui i se va mai naște un copil. Cînd un copil se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vine miros de busuioc, semn că un bărbat străin îți va sosi în casă. Cînd cîntă cucoșul în prag, au să-ți vie oaspeți. Cînd țarca cîntă împrejurul casei, au să-ți vie oaspeți. Cînd cîntă cioaca* pe lîngă casă, prevestește venirea unor musafiri. Dacă, spălîndu-se mîța, întinde laba în vreo parte, au să sosească oaspeți sau vreo veste. Cînd în față ți se lasă paingăni mici, îți vine o rudă. Cînd se coboară painjeni cu labele albe, îți vine un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfînta și altele, și rămîi pocit ori cazi la boală. Rătăcire Dacă cineva rătăcește noaptea drumul în sat, aproape de sat ori pe hotarul cunoscut, se susține că a călcat în urmă rea. Război întunecimile de lună și stelele cu coadă prevestesc război. Cînd sînt stele multe pe cer e semn de război. Cometa cînd se arată pe cer aduce veste de vreun mare rezbel ori boală. Dacă latră cînii uitîndu-se la lună, va urma război. Război de țesut Războiul de țesut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copil se naște, apar ursitoarele la fereastră; de aceea se țin ușile și ferestrele deschise și [e] cea mai mare liniște în timpul facerii. Se crede că a treia zi după nașterea unui copil sosesc pe la mia zănoapte ursitele, care apoi prevestesc viitorul nou-născutului. A treia zi după nașterea unui copil, sara, se pun în casa unde el doar me sare, vin și bani, că ci în acea sară vin ursitoarele copilului să-l urseze - și să găsească ele de băut, de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
În mod implicit și individualitatea etnică, Înfățișându-se monarhului cu un specific care le reprezintă. Chiar dacă, la 1768, un asemenea gest nu era unul atât de politizat cum ar fi fost considerat mai târziu, În veacul al XIX-lea, el prevestea În mod clar atitudinile specifice secolului următor, când costumul popular se va transforma Într-o armă politică, afișată ostentativ, iar eleganța feminină se va Împleti cu exprimarea sentimentului național. Actul Înfățișării românilor În fața Împăratului (femei, copii, bărbați) ascunde, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vede casa cu o uimire încântată, o tehnică, desigur de a se lăsa sedusă și de a seduce, astfel cititorul), îngerul de cireș strangulat de draperie, pendula șasivă și tabloul flamand Plata dijmei, deconspiră trei motive esențiale ale cărții și prevestesc finalul (Chiril se sinucide prin spânzurare)13. Niciuna din aceste intervenții critice nu analizează în fapt pasajul descriptiv și nu sunt interesate de evocarea tabloului decât în măsura în care el (tabloul) completează arsenalul de simboluri al romanului. Care sunt de de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sugerează o realitate metapicturală și un sens aforistic, asimilabile unor adevăruri eterne despre interacțiunea omului cu istoria. Plata dijmei comentează o poziție frecventă a individului prins în mecanismul social - relația oprimantă cu un stat inflexibil și abuziv, în timp ce Parabola orbilor prevestește consecințele inevitabile ale asocierii insului unor acțiuni conduse de lideri nepotriviți. Odată evocate în textul literar, aceste tablouri construiesc o interpretare alegorică a romanelor, făcând din subiectul lor o oglindă a realității opresive din România epocii comuniste (Galeria cu viță
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
înfășurat în mantia roșie a lui Superman)681. Moartea lui Superman a deschis calea pentru comics depresive, pesimiste, ceea ce a contribuit la pierderea interesului și mai multor fani. Frank Miller, unul dintre cei mai de seamă scenariști ai universului comics, prevestea moartea super-eroilor chiar în anii '80, puțini fiind readaptați, rezistând deceniilor (ca de exemplu Batman, versatil și atractiv, deschis unui număr nelimitat de interpretări, tocmai pentru că era simplu în motivație, cu părinții uciși de elemente ale lumii interlope, personaj care
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și al crimei organizate, inspirându-se în creațiile lor din cazuri reale, când mafia a penetrat sindicatele (deși Roosevelt se declarase prietenul mișcărilor sindicale), lăsând să se înțeleagă că "interesul omului comun era mai bine apărat tot de la centru" (ceea ce prevestea eșecul sindicalismului).786 De altfel New York-ul, destinația multor artiști și literați imigranți din Europa contaminată de nazism, rămâne locul unde se păstrează valorile europene, dar și "locusul" tuturor acestor narațiuni, orașul modern, "punctul de debarcare în istoria și în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]