1,084 matches
-
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 10. Guvernul opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că previzibilitatea normelor juridice presupune ca destinatarii acestora să aibă reprezentarea aspectelor în funcție de care sunt obligați să își modeleze conduita și că, deși normele penale nu definesc noțiunea de "subiect pasiv", aceasta nu ridică probleme de înțelegere sau de interpretare. Se observă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
prevederile art. 238 din Legea nr. 187/2012 explică dispozițiile art. 35 alin. (1) din Codul penal în anumite ipoteze speciale în care se menține condiția unității subiectului pasiv și că textele criticate nu sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, acestea respectând cerințele de calitate a legii prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituție. Mai mult, se arată că textele criticate reprezintă voința legiuitorului, încadrându-se în politica penală a acestuia, aspect reținut de Curtea Constituțională în Decizia nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
unic sau prin existența unui subiect pasiv principal unic și a unui subiect pasiv secundar, urmând a li se aplica același regim sancționator. 20. Pentru aceste motive, Curtea a constatat că textul criticat nu este lipsit de claritate, precizie și previzibilitate, așa cum susține autorul excepției, acesta respectând cerințele de calitate a legii prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituție. 21. Totodată, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului, care se încadrează în politica penală promovată de acesta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
a Guvernului nr. 124/2005 a fost emisă cu nerespectarea exigențelor constituționale ale art. 115 alin. (4), iar dispozițiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu respectă cerințele privitoare la legalitatea incriminării și pe cele referitoare la previzibilitate și accesibilitate. Depune, de asemenea, și concluzii scrise în acest sens. Autorul prezent, Gina Capotă, nu mai are nimic de adăugat față de susținerile apărătorului său. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228761_a_230090]
-
din 8 aprilie 2014 , dar constatarea neconstituționalității prin decizia menționată numai în raport cu situația din acea speță nu este îndestulătoare și nu acoperă întreg spectrul situațiilor de neconstituționalitate generate de Legea nr. 165/2013 . Mai susține că se încalcă obligația de previzibilitate și coerență legislativă, precum și principiul securității raporturilor juridice. Arată că sistemul de acordare a măsurilor reparatorii prin compensarea prevăzută la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 este dezavantajos și prejudiciabil pentru subiecții Legii nr. 10/2001 , persoane
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276198_a_277527]
-
prevăzut obligația statului român de a implementa proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și de a adopta reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276198_a_277527]
-
comunicare și derulare a procedurii într-un timp util și rezonabil, într-o manieră obiectivă și imparțială, cu un minim de costuri; 4. asigurarea unui tratament egal al creditorilor de același rang; 5. asigurarea unui grad ridicat de transparență și previzibilitate în procedură; 6. recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate a creanțelor, având la bază un set de reguli clar determinate și uniform aplicabile; 7. limitarea riscului de credit și a riscului sistemic asociat tranzacțiilor cu instrumente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271122_a_272451]
-
în prezentarea unui pachet de reforme clare și coerente, care se bazează pe următoarele coordonate: a) ajutor de stat mai puțin și mai bine directionat; ... b) o abordare economică rafinată; ... c) proceduri mai eficiente, o mai bună punere în aplicare, previzibilitate și transparență accentuate; ... d) responsabilitate partajată între Comisia Europeană și statele membre; Documentul comunitar subliniază că dezvoltarea economică viitoare a Europei depinde de abilitatea sa de a crea și de a promova sectoare care să funcționeze pe baza cercetării și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178194_a_179523]
-
acte normative anterioare. Așa fiind, deși până la apariția acestui din urmă act normativ dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 care reglementau art. 78^2 din Legea nr. 19/2000 erau susceptibile de a fi criticate sub aspectul previzibilității aplicării acestuia în contextul existenței unei reglementări paralele cu conținut identic, apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 a eliminat eventualitatea oricăror disfuncționalit��ți de aplicare, astfel că și critica de neconstituționalitate apare ca fiind lipsită de temei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241221_a_242550]
-
unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze". Prin urmare, legea trebuie să fie accesibilă și mai ales previzibilă. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța asigurării accesibilității și previzibilității legii, inclusiv sub aspectul stabilității acesteia. În cazul de față însă modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului generează o incertitudine juridică ce decurge din libertatea pe care și-a arogat-o legiuitorul de a stabili în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
de a-și adapta în mod rezonabil conduita procesuală în conformitate cu ipoteza normativă a legii, aspecte care se constituie în garanții indispensabile ale dreptului la un proces echitabil. Orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272115_a_273444]
-
de precis și clar pentru a putea fi aplicat. În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Or, pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrariului. În plus, nu poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272115_a_273444]
-
arbitrariului. În plus, nu poate fi considerată "lege" decât o normă enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta*6). Astfel, apreciem că dispozițiile legale criticate nu întrunesc nici exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272115_a_273444]
-
și să nu fi exemplificat situații concrete, întrucât acestea nu pot fi enumerate și totodată epuizate în cuprinsul unei norme juridice. Referitor la respectarea criteriului calității legii în cadrul procesului de legiferare, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării (Cauza Reckvenyi contra Ungariei, 1999). Prin urmare, Curtea constată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220533_a_221862]
-
obligații fiind însă stabilite fără vreo sancțiune juridică. Astfel, în situația în care partenerul privat nu își îndeplinește obligațiile asumate, normele legii sunt imprecise și nu prevăd sancțiuni exprese. Așa cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, o normă juridică lipsită de previzibilitate antrenează, în consecință, încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit cărora: "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie." Prin legea de față se stabilește dinainte conduita procesuală a părților aflate în litigiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
un avantaj poate fi reparat proporțional cu probabilitatea obținerii avantajului, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a creditorului. ... (3) Prejudiciul al cărui cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine se determină de instanța de judecată. ... Articolul 1.533 Previzibilitatea prejudiciului Debitorul răspunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prevăzut sau pe care putea să le prevadă ca urmare a neexecutării la momentul încheierii contractului, afară de cazul în care neexecutarea este intenționată ori se datorează culpei grave a acestuia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233791_a_235120]
-
admită o atare creanță în tabelul creditorilor până la soluționarea definitivă a acesteia. În final, face trimitere atât la jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a reținut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 sau Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 ), cât și la jurisprudența Curții Europene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
sau Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 ), cât și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care sa statuat că legea trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale, iar pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv (spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în cauza Rotaru împotriva României). 7. Curtea de Apel Bacău - Secția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
precum și Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reține ca temei constituțional și prevederile art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii (claritate, precizie și previzibilitate) din Constituție. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că din analiza criticilor de neconstituționalitate formulate reiese că autorul acesteia este nemulțumit de prevederile legale care statuează cu privire la procedura privind înscrierea creanțelor, definitivarea tabelului de creanțe și publicarea tabelului definitiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
situații concrete, întrucât acestea nu pot fi enumerate și epuizate în cuprinsul unei norme juridice. Referitor la respectarea criteriului calității legii în cadrul procesului de legiferare, a reținut că însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat, în jurisprudența sa, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării (Cauza Reckvenyi contra Ungariei, 1999). În exemplificarea acestei jurisprudențe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221772_a_223101]
-
a aduce atingere accesului liber la justiție. Pe de altă parte, autorul apreciază că textul normei procedurale criticat nu satisface două dintre criteriile impuse de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind reglementările legale, respectiv precizia și previzibilitatea acestora. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială apreciază că art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă instituie o procedură extrajudiciară în cadrul căreia părțile să încerce rezolvarea litigiului, comunicându-și pretențiile și înscrisurile pe care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161890_a_163219]
-
a actului, aleasă de reclamant, împrejurare ce conduce la încălcarea art. 16 din Constituție, creându-se astfel o situație de inechitate. 5. Avocatul autoarei excepției susține, totodată, că reglementarea criticată este ambiguă și nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul legalității, sens în care apreciază că noua concepție asupra recursului în materia contenciosului administrativ se impune a fi reanalizată în acord cu regulile de interpretare a normelor juridice. 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279009_a_280338]
-
a exercita o cale devolutivă de atac, care să poată asigura pe deplin un proces echitabil. 10. Autoarea excepției susține, de asemenea, că prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, reglementarea fiind ambiguă, "cu atât mai mult cu cât este ea însăși rezultatul raportării unei norme juridice de trimitere la altă normă juridică de trimitere", în sensul că art. 7 alin. (3) se raportează la art. 7 alin. (1) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279009_a_280338]
-
23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57). 24. Totodată, examinând excepția de neconstituționalitate prin prisma exigențelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264241_a_265570]
-
Omului. De asemenea, s-a statuat că orice dispoziție legală poate fi susceptibilă de o interpretare judiciară, fiind necesar a fi elucidate punctele îndoielnice, însă cu condiția ca rezultatul să fie coerent cu substanța infracțiunii și în mod rezonabil previzibil. Previzibilitatea legii nu împiedică persoana în cauză să recurgă la declanșarea unei alte evaluări, dar la un nivel rezonabil, în cadrul circumstanțelor cauzei, a consecințelor care rezultă dintr-un act determinat (Cazul Cantoni contra Franței, "Legalitatea condamnării penale", în Jurisprudența Curții Europene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263144_a_264473]