3,419 matches
-
de dezinformare“, legiuitorul nu a reglementat vreo definiție legală și nici nu a adoptat vreo dispoziție în legătură cu acestea pe baza căreia să se poată discerne eventuale caracteristici/ aspecte care caracterizează termenii/noțiunile utilizați/utilizate. În ceea ce privește claritatea și previzibilitatea acestor expresii, reiterăm cele expuse anterior în sensul că legiuitorul nu a apelat nici în acest caz la vreuna dintre modalitățile de configurare a înțelesului termenilor utilizați (definirea în cuprinsul actului criticat/adoptarea unei norme de trimitere). Mai mult, în cuprinsul
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
să determine completarea prevederilor Legii privind securitatea și apărarea cibernetică a României cu dispoziții din alte acte normative. Așa fiind, din această perspectivă, apreciem că se păstrează și în acest caz viciul de neconstituționalitate în sensul lipsei de claritate și previzibilitate al expresiilor și termenilor utilizați. Într-adevăr, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în cazul în care expresia utilizată nu beneficiază de o definiție legală, rezultă că intenția legiuitorului a fost de a-i atribui, în contextul reglementării, înțelesul ce rezultă din sensul
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
utilizați se poate realiza prin diverse procedee, inclusiv prin apelarea la sensul comun al acestora, în unele cazuri, în funcție de materia în care aceștia sunt reglementați, acest lucru nu este suficient pentru a respecta exigențele constituționale de claritate și previzibilitate. Astfel, în unele cazuri intervine necesitatea reglementării exprese și riguroase a criteriilor/trăsăturilor care trebuie îndeplinite pentru ca unei anumite acțiuni să i se poată atribui o anumită caracteristică. Astfel, în cazul supus controlului de constituționalitate, deși termenilor propagandă și dezinformare
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu referire la introducerea literei p) în articolul 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul clarității și previzibilității legii. Având în vedere aceste aspecte, observăm că, potrivit art. 13 lit. f) din Legea nr. 51/1991, în situațiile prevăzute la art. 3 din același act normativ, organele cu atribuții în domeniul securității naționale pot, în condițiile legii privind organizarea
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, textul criticat respectând cerințele constituționale de claritate și previzibilitate. Procedura contestației la executare este un mijloc procedural de rezolvare a acelor situații relative la executarea hotărârii după rămânerea definitivă a acesteia. În ceea ce privește dreptul la apărare, accesul liber la justiție și egalitatea în drepturi apreciază că nici
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
respins ca inadmisibilă contestația la executare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt în contradicție cu cele ale art. 597 și 599 din Codul de procedură penală, fapt ce determină lipsa de claritate și previzibilitate a normelor criticate și încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5). În esență, autorul excepției susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale deoarece permit formularea unei contestații la executare numai împotriva acelor hotărâri care sunt susceptibile de executare, iar nu
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
cale de atac. Totodată, autorul excepției apreciază că dispozițiile criticate încalcă și dreptul la apărare. ... 6. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește critica referitoare la lipsa de claritate, precizie și previzibilitate, instanța arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, s-a subliniat că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului de lege, de domeniul pe care îl
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
este neîntemeiată. În ceea ce privește critica referitoare la lipsa de claritate, precizie și previzibilitate, instanța arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, s-a subliniat că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului de lege, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Totodată, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Prin hotărârea pronunțată în Cauza Rekvényi împotriva Ungariei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât ar da naștere unei rigidități excesive a reglementării. ... 7. Referitor la susținerile potrivit cărora se încalcă dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
de procedură penală (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 699 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragraful 24). ... 22. În ceea ce privește cerințele de claritate și previzibilitate pe care orice text trebuie să le îndeplinească, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). ... 23. În ceea ce privește susținerile potrivit cărora dispozițiile criticate sunt neconstituționale, fiind lipsite de claritate și previzibilitate, deoarece se află în contradicție cu dispozițiile art. 597 și 599 din Codul de procedură penală, Curtea observă că autorul excepției nu identifică în ce constă pretinsa contrarietate care ar determina încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5). Curtea
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
decizii pronunțate într-o cauză în care s-a solicitat obligarea la încheierea unui contract de vânzare a unui apartament. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă principiul constituțional al clarității și previzibilității legii, impus de art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil. În acest sens, se arată că prevederile art. 165 din Codul de procedură civilă nu reglementează situația în
DECIZIA nr. 622 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267553]
-
transmisiunea, în cazul citării sau comunicării altui act de procedură efectuate potrivit prevederilor art. 154 alin. (6), respectiv prin telefax sau poștă electronică (art. 165 pct. 3 din Codul de procedură civilă). ... 16. Referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225) că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează
DECIZIA nr. 622 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267553]
-
al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225) că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative și că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 622 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267553]
-
2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 26-28). ... 17. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține, prin raportare la criticile formulate referitoare la încălcarea cerințelor de claritate și previzibilitate a legii, că normele criticate stabilesc într-un mod clar și riguros domeniul reglementat, având o previzibilitate certă cu privire la efectele pe care le produc. ... 18. În ceea ce privește susținerea autorului excepției referitoare la faptul că, în lipsa
DECIZIA nr. 622 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267553]
-
17. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține, prin raportare la criticile formulate referitoare la încălcarea cerințelor de claritate și previzibilitate a legii, că normele criticate stabilesc într-un mod clar și riguros domeniul reglementat, având o previzibilitate certă cu privire la efectele pe care le produc. ... 18. În ceea ce privește susținerea autorului excepției referitoare la faptul că, în lipsa comunicării hotărârii judecătorești, a fost privat de posibilitatea de a formula calea de atac în termenul legal
DECIZIA nr. 622 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267553]
-
parte dintr-un grup și, în caz afirmativ, evaluarea proporționalității efectuată pentru grup și caracteristicile grupului din care face parte firma de investiții; ... l. strategia de afaceri de bază; ... m. structura activităților economice și orizontul de timp, caracterul măsurabil și previzibilitatea riscurilor activităților economice; ... n. structura de finanțare a firmei de investiții; ... o. organizarea internă a firmei de investiții, inclusiv nivelul remunerației variabile ce poate fi plătită personalului identificat; ... q. tipul de clienți (de exemplu, persoane fizice, persoane juridice, IMM-uri
GHID din 6 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266284]
-
organică în materia promovării magistraților a fost în mod neconstituțional delegată Consiliului Superior al Magistraturii, care este o componentă a autorității judecătorești. ... 5. Se susține că sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, în partea referitoare la previzibilitatea legii, în măsura în care cei vizați nu se pot raporta decât la dispozițiile incomplete ale legii, astfel că nu pot să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea precisă a modificării (prin promovare) a raporturilor
DECIZIA nr. 8 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266615]
-
legea imprimă un caracter relativ, nepermis, procedurii și cazurilor de încetare a detașării magistraților [în acea cauză se punea problema detașării, ca eveniment ce determina modificarea raporturilor de muncă ale magistraților]. Aceste norme trebuie să respecte anumite exigențe de stabilitate, previzibilitate și claritate, iar emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, în această materie, determină o stare de incertitudine juridică“. ... 16. În considerentele aceleiași decizii, paragraful 23, Curtea a statuat că, în situația magistraților, al căror statut este
DECIZIA nr. 8 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266615]
-
expres la „persoanele fizice prevăzute în art. 175 alin. (2)“. Relevanța expunerii de motive a Legii nr. 286/2009 în definirea noțiunii de funcționar public asimilat este subliniată și de instanța de contencios constituțional în analiza condițiilor de claritate, accesibilitate și previzibilitate a dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal (Decizia nr. 781/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 28 februarie 2018). În acest sens s-a statuat că: 19. Condiția prevăzută de art. 175 alin.
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
Pavel într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a raportului de evaluare emis de Agenția Națională de Integritate. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate, câtă vreme autoritățile statului adaugă în mod nepermis la lege și extind acest text inclusiv la persoanele juridice care au ca asociați membri ai familiei, sens în care se impune lămurirea compatibilității acestui text cu Constituția, cu atât mai mult
DECIZIA nr. 660 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266712]
-
solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, context în care susține că reglementarea criticată încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la claritatea normei juridice. În acest sens arată că dispozițiile criticate din Legea nr. 213/2015 sunt lipsite de previzibilitate, claritate și accesibilitate, sens în care susține că formularea „de la data nașterii dreptului de creanță“ produce confuzie, întrucât dreptul de creanță s-a născut la data producerii faptei ilicite. De asemenea, arată că și mențiunea referitoare la termenul de
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
în care apreciază că devin aplicabile dispozițiile art. 13 alin. (6) din Legea nr. 213/2015. Așa fiind, autorii excepției consideră că prin edictarea normei legale criticate legiuitorul nu a înțeles să țină cont de trăsăturile imperative ale unei dispoziții, respectiv previzibilitatea, accesibilitatea și claritatea acesteia, context în care apreciază că procedura de solicitare a plății unei despăgubiri datorate de către Fondul de garantare a asiguraților nu este suficient de concis stabilită. ... 14. Întrucât legiuitorul nu instituie nicio sancțiune pentru depășirea termenului
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]