13,022 matches
-
muncesc ca să nască ceva...” (A.Daubree). Numai mamele speciei om își ucid copiii, în coautorat cu doctorii iadului, fiind încurajate de către soții, iubiții, părinții și prietenii lor. Totul se rezumă la plăcerea fizică, și ca să-l „păcălim” pe Dumnezeu ne pricepem să inventăm mii și mii de scuze (că suntem săraci, că avem deja mulți copii, că trebuie să ne terminăm studiile, că încă nu ne-am căsătorit, că există pericolul să moară mama, că există pericolul ca pruncul să se
PRIMĂVARĂ, MAMĂ ŞI MOARTE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1464787361.html [Corola-blog/BlogPost/385273_a_386602]
-
te bazezi pe altceva care să o compenseze. - Și care ar fi aceea? se declară nedumerit Sebastian. Ce ar putea contrabalansa un asemenea progres în cariera ta? - Poate fi legat și de ceva sentimental. - Adică? Fă-te înțeleasă, că nu pricep! - Ți-am spus, sunt îndrăgostită de tine! - Și ce are aceasta cu tot ce ți se întâmplă? Nu poți accede în funcția de asistent universitar pentru că ești îndrăgostită de mine? - Ba da, dar vreau să fiu mereu lângă tine, până
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454150920.html [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
de asistent universitar? - Asta-i o întrebare bună! De unde știu oare? - Habar nu am! - Nici nu bănuiești? - Eu ce să-ți spun? Poate ar exista o explicație, dar nu trebuie să-i dau prea multă crezare. - Adică? Dezvoltă, să pot pricepe și eu. Ești o tânără plină de enigme, nu numai pentru mine. - Ce să-ți dezvolt? Nu sunt sigură, încercă ea să explice ascensiunea sa profesională, suspicios de rapidă. Am avut în facultate un profesor în vârstă care mi-a
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454150920.html [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
capacitatea de muncă) un conducător trebuie să aibă și o pregătire culturală și tehnică corespunzătoare. Conducător nu este numai primarul sau deputatul. Ori ce șef de echipă, de serviciu sau director este un conducător. Este normal că trebuie să fie priceput în branșa sa pe lângă faptul că trebuie să se înțeleagă cu cei conduși. Deci „nepotismul” este cel mai mare dușman al eficienței deoarece ridică în posturi de conducere oameni nepricepuți care au alte interese decât cele ale colectivității conduse. În
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1458669060.html [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
apă în armată, de asemenea unele cadre militare și chiar soldați de ciclul doi chiar începuseră să-l îndrăgească, însă el îmi dădea impresia că se socotea că în trecere prin acea comedie cu nume armata căruia el nu-i pricepuse rostul pe lume. Într-o ocazie mi-a spus râzând: ,, Aș lua niște somnifere să dorm un an apoi să mă scol să-mi fac bocancii și să mă duc acasă.” Nu sunt un teolog de aceea nu pot să
UN SFAT PLIN DE INTELEPCIUNE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_sfat_plin_de_intelepciune_eugen_oniscu_1385547369.html [Corola-blog/BlogPost/344545_a_345874]
-
din ea o mai folosesc... când am un musafir mai de soi ca dumneata. - Dacă așa stau lucrurile, accept cu plăcere invitația dumitale. Făcea și el haz de necaz. Un tuci plin cu varză acră și șorici... Meșterul Giudică se pricepe la toate: fierărie, dogărie, electrice, tâmplărie, dulgherie, tinichigerie, instalații. Pune o coadă de topor cu aceeași ușurință cu care se pricepe să-ți ridice o magazie. Zidește, tencuiește, zugrăvește cu aceeași ușurință cu care pune tabla pe o casă și
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/In_casa_tatalui_meu_ion_untaru_1331620961.html [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
invitația dumitale. Făcea și el haz de necaz. Un tuci plin cu varză acră și șorici... Meșterul Giudică se pricepe la toate: fierărie, dogărie, electrice, tâmplărie, dulgherie, tinichigerie, instalații. Pune o coadă de topor cu aceeași ușurință cu care se pricepe să-ți ridice o magazie. Zidește, tencuiește, zugrăvește cu aceeași ușurință cu care pune tabla pe o casă și în plus, repară tot felul de unelte. Dar și de o cinste și o bunătate sufletească ieșite din comun. Și de
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/In_casa_tatalui_meu_ion_untaru_1331620961.html [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
ani de zile, în fiecare vară doar la Igești? Să mergem și în altă parte, măcar să vedem cum e .Încerca Taty să o lămurească, dar Mamy, nimic. Ea voia la Igești și cu asta basta. Vreau să merg la mama, pricepi! La mama mă simt cel mai bine, chiar dacă fac mâncare pentru opt persoane , acolo vreau,e clar! Și era clar, plecam la Igești în fiecare vară. Noroc cu Șaranul nostru că în el încăpeau toate cele trei biciclete ale noastre
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
le-a ntins înspre noi precizând cât se poate de clar. Mâncați și voi câte una ca să ajungă la toți. A decretat ea puțin agitată. Din câte știam eu, Taty fripsese mai multe aripi, de ce au rămas numai două, nu pricepeam. Îmi era foame însă și am început să mânânc cu gândul la porumbul copt pe care îl adoram. Taty m- a lăsat să mănânc eu amândouă aripile, că oricum, eu doar le ,,ciuguleam,, cum mă certa Mamy, pe bună dreptate
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
toate felurile și îl jigneau cum nu se poate mai rău, în special Mamy cu unchiul Tolic. Parcă era un film de groază. Cum putea Mamy să vorbească așa de urât despre Taty meu, nici în ziua de azi nu pricep? Kim asculta și ea nelegiuirea stând cu boticul pe lăbuțe și privindu -i pe toți mirată de ce poate auzi . În final s- a speriat de apucăturile murdare a celor din jur și a vrut să iasă afară. Eu am mers
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
dorința de a fi a ta, să pătrunzi prin cele mai necunoscute și tainice locuri ale feminității mele, vreau să răzbun lunile de așteptare, acum când am cea mai mare nevoie de dragoste și de mângâierea unui bărbat tânăr și priceput în amor ca tine. Mircea simți dorința partenerei și o pătrunse cu totul, mișcându-și șoldurile pentru a căuta locurile necunoscute ale fetei. - Este minunat ce-mi faci! Ah, cât de mult te iubesc, Mircea! - Speram să-ți placă. - Cum
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
Mircea simți dorința partenerei și o pătrunse cu totul, mișcându-și șoldurile pentru a căuta locurile necunoscute ale fetei. - Este minunat ce-mi faci! Ah, cât de mult te iubesc, Mircea! - Speram să-ți placă. - Cum de ești așa de priceput? - Antrenamentul. - Obrăznicătură. - Să știi că mă opresc. - Dacă vrei să te sugrum... - Cum??? Sunt curios dacă nu te lauzi cumva. - Vrei să știi? Stai că vezi tu acum pezevenghiule, și Mircea simțea presiunea mușchilor interiori, asupra cercetașului său. Era ca
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
mai am unul. Iată, Ochiul acesta-i așezat / La ceafă și-i bun de vegheat, Căci veșnic e neadormit / Și-astfel văd totul, negreșit. Că-i zi sau că noaptea se lasă, / Eu văd ce se-ntâmplă prin casă. Ai priceput ce-am zis, fătucă?” / „Am înțeles, dragă mămucă” - Răspunse nora, după care / Mai zise: „Ceva de mâncare...” „Da’ ce mâncare-i vrea apoi? O ceapă sau un usturoi Cu mămăligă dacă vrei, / Poți din cămară să îți iei!” - Răspunse baba
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
țină, În sus mâna își ridicase / Și către gură arătase. De-așa efort mare făcut, / De-ndată baba a căzut Într-un leșin grozav, din care / N-a mai avut sorți de scăpare. Feciorii ei, cu toți plângeau / Și să priceapă nu puteau, Ce-nsemnătate au avut / Semnele care le-a făcut. Nora cea mică se făcea / Că plânge cu amar și ea. Printre suspine, a-ntrebat: „Ați înțeles ce-a arătat, Biata mămucă, dragii mei?” / „Nu! Nicidecum!” - ziseră ei. „Eu înțeleg
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
-si, casa pe care A ridicat-o-n răsărit. Casa aflată-n asfințit, O lasă mijlociului / Și-asemenea nevestei lui. Pe noi, care mezini suntem, / Ne-ndeamnă ca să rămânem Aici, în casa bătrânească. / Asta a vrut să ne vestească Mămuca. Priceput-ați voi?” Bărbatul ei a zis apoi: „Nevastă, bine ai grăit! / Așa-i, precum ne-ai tălmăcit!” Ceilalți atuncea au făcut / Precum crezură c-a cerut Baba, ‘nainte ca să piară. Bătrâna a murit spre seară. Nurorile, căci au iubit-o
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
care nu vorbesc români de acasa în familie, si nu au o vedere mulsa în dialectologia practică: altă este diferența naturală a dialectelor dintr-o limba, alta este când în diverse țări se uită diverse bucăți din lexicul limbii.” Nu pricepem ce are mulsul vacii cu vederea distorsionată a lexiculul țigănesc. Dushlo înseamnă „muls” (masc.), poate vroiau să spună „dudalo”-„luminos”, „clar”. Doar o vacă poate fi dushli-„mulsa”, insă niciodată un bou. Geni(ț)ăla expresie „duślo dikhipen” spune multe
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
ucenicii, aceasta după ce îl vor fura pe cel mort? întrebă fariseul Boriel ridicându-se din nou din jilțul său. -Se spune că a înviat pe vre-o câțiva! interveni un glas din fundul sălii. -Vor pune pe un altul, nu pricepeți? Ucenicii vor spune că a înviat și vor găsi pe cineva care să-i semene fiindcă lumea va vrea să-l și vadă pe cel înviat. Poate că îl și au deja. Îl vor îmbrăca ca pe acela, îl vor
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1399757558.html [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
internațională, popoarele sunt implicate în războaie și crime, iar acțiunea este atât de bine condusă de scriitor încât te întrebi dacă ficțiunea n-ar putea fi purul adevăr pe care jurnaliști manipulatori îl ascund de ochii mulțimii alfabetizate care nu pricepe dedesubturile istoriei. M. B.-Bujeniță ne avertizează, pe bună dreptate, că am fost generația care a luat de bun tot ce i s-a predat în școală. Și că a venit timpul să gândim cu propria noastră minte, fără să
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1493625644.html [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
Iarna, o vrăjitoare rea, asupritoarea supușilor săi, bieți oameni necăjiți și chinuiți. Eu sunt solia asupriților și mă numesc Mărțișor. În disperarea lor, ei te imploră să vii în țara noastră și să-i scapi de blestemata împărăteasă. Primăvara nu pricepu nimic din vorbele înflăcărate ale voinicului, pentru că își închipuia că în lumea asta toate ființele trăiesc fericite, cum trăiește ea și cei din jurul ei din această mirifică grădină. -Nu înțeleg, cum adică sunt asupriți...chinuiți? Ce le face vrăjitoarea cea
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422393563.html [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
se licărise de ziuă, chemase așa zisa moașă a satului, o bătrânică adusă de spate ca o seceră, uscățivă, de-ți ziceai că dacă nu ar avea pielea, i s-ar împrăștia oasele pe jos, după cât era de străvezie, însă pricepută la asistarea nașterilor. Adusese pe lume în viața sa o droaie de copii atât în sat, cât și prin cătunele învecinate. Fierarul a încălzit niște apă pe jarul de la forjă, într-o doniță din tablă făcută de el și punându
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
ondulați de ziceai că este vreun arhanghel coborât pe pământ, nicidecum fierarul satului. În ținuta sa semeață, deținea trăsăturile dârze ale ardeleanului, care nu se lasă învins în fața greutăților, chiar dacă era născut între munții Neamțului, la poalele muntelui Ursoaica. Era priceput la multe îndeletniciri, săritor și oricând gata să-l ajute pe cel aflat în nevoi, poate că și de aceea l-a acceptat până la urmă Veta ca soț (așa cum o alinta el) , cu toate că se ținea de ea un alt tânăr
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
de pictură, de dans, de teatru, de balet, pe la diverse cluburi ucigătoare de spirit. Le dublăm școala cu meditații. Rezultatele tuturor acestor strădanii sunt cunoscute. După douăsprezece clase, cei mai mulți copii nu sunt un stare să articuleze un gând, necum să priceapă o arie. Cum știm cu toții, avem creierii chiseliță: nu mai putem judeca limpede și îi aruncăm pe săracii copii până și în bolgiile educației antreprenoriale, în tartarul judecăților de natură financiară, îi biciuim cu varii ideologii la modă, le spunem
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
e sărut - e cerul senin... VÂNZĂTORUL VÂRSTELOR El vinde un zvon, cum că nu mai plouă Adâncul oglinzii în care ne schimonosim. Vinde anotimpuri, vre-o două Neterminate, ca ziua în care murim. El știe ce caută, în preț e priceput. Un colind uitat păstrează la îndemână, Și vinde c-o privire - un zâmbet cărunt Fost tânăr un an ori o săptămână. A vândut zile-sărbători, a vândut multe ... Cine știe câte nopți mai are sub tejghea ... Erup, nemișcătoare, orele trecute În văpăi vândute
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
pregătiseră cu miaglă cadouri pentru părinți realizate cu mâinile lor, așa cum îi învățase bunicul, că cel mai de preț cadou ce-l puteau face, va fi ceva realizat de ei înșiși. Violeta pictase felicitări așa cum învățase la grădiniță,așa cum se pricepuse mai bine. Mai făcuse desene și la grădiniță și demonstra o înclinație aparte pentru această activitate. Ionuț modelase figurine din traforaj cu animale și oameni și se străduia să încropească o iesle așa cum și-o imagina el, din povestea ce
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462313293.html [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
un scriitor, după cum nici oricine, care face versificații este un poet! Ce sunt eu?” „Un talant ai primit ce’ai făcut cu el?” „Doamne, iată, nu l-am îngropat în Pământ de frica Ta, ci am muncit cum m’am priceput, de am mai câștigat unul!” Asta’i tot și atât. Am dat 30 de titluri, din care 6 pentru copii și două, trei romane, unul: „Măriuca” „într’un fel, este echivalentul feminin al lui „Ion” a lui Liviu Rebreanu, cu
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]