2,532 matches
-
întors, s-a înscăunat domn. Primul lucru pe care îl făcu vodă a fost zidirea unei mânăstiri, mânăstirea Arnota, pe locul unde a căzut arnăutul ce i-a rămas credincios. Dacă mă întorc sănătos la domnie din acest drum, adaug pridvor și fântână nouă mânăstirii moșului meu. — Așa să dea Dumnezeu, ură marele logofăt Diicu Rudeanu. Primele au plecat spre Arnăutchioi carele de povară și armatele de servitori. Ajungând gărzile, boierii și domnul, au găsit acolo un adevărat orășel de corturi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
arcuite cu lemnul aurit, au ieșit în cerdacul de răsărit. Dintr-o aruncătură de ochi spre dreapta spătarul văzu, dincolo de grădina de trandafiri, ținută de grădinarul francez anume adus, și care acum erau toți înfloriți într-o explozie de culori, pridvorul bisericii în care stătea preotul cu barba-i albă îngălbenită, căscând de plictiseală. Coborî în spatele domniței scara largă, de marmură albă cu ușoare vine cenușii și roz, și ieșind afară în curtea cu alei pietruite se întoarse să privească inscripția
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
poate la Sărăcinești la schit sau poate la Ostrov, nu-mi aduc aminte prea bine unde eram. Maica și taica, înăuntrul bisericii cu vreun schimnic scriau acatiste - și noi pe afară. Bătea soarele dinspre apus și cum stam așa în pridvor și priveam Înspăimântătorul Județ, numai ce vine un frate pirpiriu cu câteva fire roșietice drept barbă și cu ochii albaștri, albaștri ca peruzeaua. Ancuța, mititică, pe lângă noi smiorcăia și se agăța când de mine când de Constantin: „Neică, dar aci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să țipe cât o ținea gura: „Iadul mă mănâncă, iadul mă mănâncă!” Monahul, speriat, a luat-o în brațe și o legăna ca pe o păpușă, iar ea țipa și mai tare. Vlădica Theodosie, care se sorea și el în pridvor atent la ce făceam noi, s-a ridicat din jilțul ce-i fusese pus anume, s-a apropiat de monah și, blând, ca să nu-l sperie și pe el - își dăduse probabil seama că nici acesta nu era mai mintos
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
caftanul ponosit de poslușnic. Ieși din chilia friguroasă în care se odihnise tocmai când sfinția sa Ioan trecea spre biserică și grăbit se alătură celor doi călugări care-l însoțeau pe arhimandrit. O treaptă, doar o treaptă, în urma arhimandritului păși în pridvor și înălță capul în sus, deși știa că nu se cuvenea ca poslușnic să facă asta, dar el nu era poslușnic, era Ștefan, celui căruia când era copil de nici zece ani i se spunea la orice năzbâtie: „Vezi că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
știa că nu se cuvenea ca poslușnic să facă asta, dar el nu era poslușnic, era Ștefan, celui căruia când era copil de nici zece ani i se spunea la orice năzbâtie: „Vezi că te vede Maica Domnului din bolta pridvorului”. Maica Domnului veghea din bolta pridvorului, pe tron, cu Pruncul în brațe și împrejur Cetele Îngerești. Și privind așa, i se păru că de undeva venea glas de pruncă întrebând: „Maică, măria ta, da’ îngerul meu care este?” Oare cine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
poslușnic să facă asta, dar el nu era poslușnic, era Ștefan, celui căruia când era copil de nici zece ani i se spunea la orice năzbâtie: „Vezi că te vede Maica Domnului din bolta pridvorului”. Maica Domnului veghea din bolta pridvorului, pe tron, cu Pruncul în brațe și împrejur Cetele Îngerești. Și privind așa, i se păru că de undeva venea glas de pruncă întrebând: „Maică, măria ta, da’ îngerul meu care este?” Oare cine fusese, Bălașa sau Smărăndica? În pronaos
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din ochi poteca pietruită cu piatră rotundă de râu ce ducea spre biserică și nu i se păru anevoioasă, așa că făcu semn feciorului că vrea să urce până sus. Cum se vedea bisericuța văruită în soarele aflat spre apus, cu pridvorul adăugat de curând - slomn, cum îi spunea vlădica Thedosie, Dumnezeu să-l pomenească -, răsărind ca o mireasă albă din verdeața crângului ce o înconjura, i se părea o minune. Or, cu minunile nu te întâlnești în fiecare zi, așa că spătarul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pictura se Îmbina armonios, reflectând simțul artistic de care erau stăpâniți voievodul și epoca sa. Pictura reflectă aspecte din viața de altădată a moldovenilor. Mănăstirea Umor a fost construită prin voința și cu ajutorul lui Petru Voievod, având ca element predominant pridvorul, care de data aceasta, este construit deschis. Este una din primele biserici din Moldova cu pictură exterioară. Frescele reprezintă o lecție de istorie scrisă În graiul artei, Într-o vreme când cartea tipărită Încă nu exista. Pătrunși de toate cele
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
afară în curte. O slujnică a venit la el, și i-a zis: "Și tu erai cu Isus Galileanul!" 70. Dar el s-a lepădat înaintea tuturor, și i-a zis: "Nu știu ce vrei să zici." 71. Cînd a ieșit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică, și a zis celor de acolo: "Și acesta era cu Isus din Nazaret." 72. El s-a lepădat iarăși, cu un jurămînt, și a zis: "Nu cunosc pe omul acesta!" 73. Peste puțin, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
viță. {EminescuOpIV 405} DIN HALIMA Harun al Rașid prin Bagdad adese Tiptil pe uliți cu Vizirul iese, Pe când prin frunza verde de platane Seninul nopții luminos se țese. Prin umbra neagră-n strâmte ulicioare Ei pe ferești se uită, prin pridvoare, Colo aud râzând cu veselie, Dincolo suspinând vreun om ce moare. Și-astfel Sultanul singur cercetează Orașul lui, pe când în somn visează, Durerea toat-, adîncu-ntreg al vieții Va s-o pătrunz-a minții sale rază. Giafer Vizirul l-asfințitul serii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Fac ce pot - spunea Dumnezeu în ziua a șasea. Mă chinui cu un lut tare îndărătnic.” Mai întâi religia s-a înfruptat din filozofie, apoi a obstrucționat-o. Nu toți diavolii au putut evita călimara lui Luther. La vremea lor, pridvoarele mănăstirilor au fost adevărate Jurnale de actualități. Ortodocșii mizează și pe colivoterapie. Iisus nu ne-a scăpat de suferință. Ne-a explicat însă pedagogia ei. E rău când nu crezi în nimic. Dar și când crezi în orice. Și solidaritatea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Legăturile artei contemporane cu tradiția au devenit atât de subtile, încât nu mai pot fi sesizate. Prăbușirea culturală a unei țări este urmată de o vulnerabilitate cvasigenerală. Marea poezie este o negociere cu cosmosul. La Târgu Jiu, un stâlp de pridvor spintecă infinitul. Fiorii metafizici pot fi îmblânziți prin artă. Arta ne - ar putea ajuta să ne simțim ca în prima zi a creației. Din furtul de artă și hoții ies probabil ceva mai înnobilați. Arta de consum - acest salam cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
doua, în al patrulea an al domniei lui. 3. Iată pe ce temelii a zidit Solomon Casa lui Dumnezeu. Lungimea, în coți de măsura cea veche a coților, era de șaizeci de coți, iar lățimea de douăzeci de coți. 4. Pridvorul dinainte avea douăzeci de coți lungime, cît era de lată casa, și o sută douăzeci de coți înălțime; Solomon l-a acoperit pe dinlăuntru cu aur curat. 5. A îmbrăcat cu lemn de chiparos casa cea mare, a acoperit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
zis: "Nevastă-mea să nu locuiască în casa lui David, împăratul lui Israel, pentru că locurile în care a intrat chivotul Domnului sunt sfinte." 12. Atunci Solomon a adus arderi de tot Domnului pe altarul Domnului, pe care-l zidise înaintea pridvorului. 13. Aducea ce era poruncit de Moise pentru fiecare zi, pentru zilele de Sabat, pentru zilele de lună nouă, și pentru sărbători, de trei ori pe an, la sărbătoarea azimilor, la sărbătoarea săptămînilor, și la sărbătoarea corturilor. 14. A pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
cuvinte, și proorocia lui Oded, proorocul, Asa s-a întărit și a îndepărtat urîciunile din toată țara lui Iuda și Beniamin și din cetățile pe care le luase în muntele lui Efraim, și a înoit altarul Domnului care era înaintea pridvorului Domnului." 9. A strîns pe tot Iuda și Beniamin, și pe cei din Efraim, din Manase și din Simeon, care locuiau printre ei, căci un mare număr dintre oamenii lui Israel au trecut la el cînd au văzut că Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
sfîntul locaș ce este necurat. 6. Căci părinții noștri au păcătuit, au făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului nostru. L-au părăsit, și-au abătut privirile de la cortul Domnului, și i-au întors spatele. 7. Au închis chiar ușile pridvorului și au stins candelele și n-au adus Dumnezeului lui Israel nici tămîie, nici arderi de tot în sfîntul locaș. 8. De aceea mînia Domnului a fost peste Iuda și peste Ierusalim, și i-a făcut de groază, de spaimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
și le-au pus în curtea Casei Domnului, unde le-au adunat Leviții ca să le ducă afară în pîrîul Chedron. 17. Au început aceste curățiri în ziua întîi a lunii întîi; în a opta zi a lunii, au intrat în pridvorul Domnului și opt zile au curățit Casa Domnului; în a șaisprezecea zi a lunii întîi, isprăviseră. 18. S-au dus apoi la împăratul Ezechia, și au zis: "Am curățit toată Casa Domnului, altarul arderilor de tot, toate uneltele lui, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
considerați ca o familie respectabilă și onestă. Casa lor era o casă veche pe care domnul Brădescu o cumpărase în urmă cu foarte mulți ani aproape douăzeci, dar foarte îngrijită și bine întreținută. Casa avea trei camere cu pivniță și pridvor din lemn unde în fiecare vară găseai cele mai frumoase flori, la fel de îngrijite erau atât curtea cât și grădina cu care domnul Brădescu se putea mândri. Radu îi spuse tatălui său că ar dori să se ducă puțin
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
au donat 7 ha de teren pentru construirea mănăstirii. începutul a fost foarte greu nefiind nici o construcție ridicată. Biserica este o construcție din lemn, pe temelie de piatră, în formă de cruce. Interiorul este format din altar, naos, pronaos și pridvor închis. Deasupra naosului este ridicat un turn cu o cupolă sferică. Naosul cu abside largi este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Pronaosul în formă dreptunghiulară este luminat tot de câte o fereastră la sud și nord
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
închis. Deasupra naosului este ridicat un turn cu o cupolă sferică. Naosul cu abside largi este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Pronaosul în formă dreptunghiulară este luminat tot de câte o fereastră la sud și nord. Pridvorul în formă pătrată, este luminat de două ferestre la vest, iar accesul în biserică se face prin partea de sud, printr-o ușă dublă de stejar terminată în arc. Pardoseala bisericii este din dușumea de scândură, iar învelitoarea din tablă
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
La piciorul dâmbului, în poiană, la marginea pădurii, se înălța casa pădurarului. Acoperământul din draniță, pe care, de atâta vechime, a crescut mușchi verde, sclipea în bătaia asfințitului. Era o casă veche, bătrânească, moștenită, din tată în fiu; mare, cu pridvorul împins în față, cu strașină lată și ceardac înalt, dominând ograda. Pe poarta larg deschisă, se puteau vedea grajdul, cotețul pentru orătănii, și alte acareturi trebuitoare într-o ocină. Totul era făcut trainic, din bârne de lemn tare. Chilerul, tinda
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în timp ce copiii se hotărau care colind să-l cânte la bunica, iar cei mari se sfătuiau de unde să înceapă colindul: de la părintele Ionică sau de la Ungureni? Din vorbă în vorbă, ajunseră la poarta unei căsuțe șindriluite, înfrumusețată de un trainic pridvor, lipit cu lut, întărit cu stâlpi de stejar, din care răzbătea o fărâmă de lumină. Auzind glasuri, bătrâna aprinse lampa mare, întâmpinând feciorii cu mare bucurie: Bine-ați venit sănătoși, dragii mamei copilași! Bine te-am găsit, maică, se bucură
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
deprins a dănțui și copiii. Numai bătrâna stătea bucuroasă pe scăunelul de lemn, uitându-se, cu luare aminte, la petrecăreți. Așa petrecură câteva ceasuri bune, cinstind din vinul dulce acrișor, mai înfruptânduse din bucatele reci ori răcorindu-se, afară, pe pridvor, în bătaia acum dulce a viscolului. După un răstimp, femeile se cerură să meargă spre casele lor. Dar cu cine? Bărbații dormeau duși, care pe jos, care pe laița bătrânei. Și copiii adormiseră pe cuptor, visând la colindele cântate și
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
trei copchii, șuieră bărbatul, trântind căciula pe lutul odăii. Ba, poate, patru, că Safta a rămas grea! puse mâna la gură Ileana, parcă astupându-și vorbele. Cu pași mari și gesturi repezite, Gheorghe inșfăcă șiacul, luă căciula și ieși în pridvor, sorbind aerul înmiresmat al toamnei târzii. „ Ce-o să fac? Cum să las sufletele singure? Mai bine plec în codru și nimeni n-o să mă găsească!” Cu această hotărâre, porni spre casă, călcând prin bălțile ploii de peste noapte. Se simțea în
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]