1,798 matches
-
cum capacitatea unui individ de a minți și a detecta minciunile și poate percepția acestuia cu privire la ce înseamnă o minciună, se dezvoltă încă din copilărie. Capacitatea limitată, prin comparație, însă totuși semnificativă de a înșela, pe care o au alte primate ne-a îndemnat să presupunem că acest proces al dezvoltării ei la oameni este prezent de mai multe zeci de mii de ani. Pe de altă parte, am observat că în secolul nostru au avut loc schimbări importante, prin instituționalizarea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
269]. Johnson, Samuel 1905. Lives of the English poets. Vol.1. Oxford: Clarendon Press [284]. 1963. The idler și The adventurer (Yale, ed. a II-a), New Haven: Yale University Press [112, 125, 183]. Jolly, Alison 1985. The evolution of primate behavior (ed. a II-a). New York: Macmillan [325]. 1988. Lemur social behaviour and primate intelligence. Bryne and Whiten 1988, pp.27-49 [325]. Jones, Frank Lancaster 1989. Changing attitudes and values in post-war Australia. Hancock, Keith Jackson, ed., Australian society. Cambridge
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Donnelly 2000: 6-9), ele împărtășesc o clară asemănare de familie, o "aromă foarte distinctivă și ușor de recunoscut" (Garnett 1984: 110). Realismul evidențiază constrângerile asupra politicii impuse de egoismul uman și de absența unui guvern internațional ("anarhia"), care duc la "primatul puterii și securității în toate aspectele vieții politice"(Gilpin 1986: 305). Raționalitatea și centrarea pe stat sunt identificate frecvent ca presupoziții centrale ale realismului (de exemplu Keohane 1986: 164-65). Dar nicio teorie (suficient de cuprinzătoare) a relațiilor internaționale nu presupune
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unei societăți internaționale mai drepte. Dezvoltarea gândirii Școlii Engleze referitoare la drepturile omului este fascinantă în această privință. Bull (1977: 83) argumenta că în istoria recentă a societății internaționale, pluralismul a triumfat asupra solidarismului. În secolele anterioare, credința solidaristă în primatul drepturilor omului a supraviețuit, deși "subteran". Poate părea chiar că statele au intrat într-o "conspirație a tăcerii... cu privire la drepturile și datoriile cetățenilor lor" (1977: 83). În plus, multe state inclusiv fostele colonii europene după cel de-al Doilea Război
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
documentul oficial de naștere a neoliberalismului românesc. 2. Țărănismul Această concepție a fost promovată de C. Stere, Virgil Madgearu, Ion Mihalache, Gheorghe Zane. Ei susțin că România evolua pe o cale necapitalistă, Întemeindu-se pe mica proprietate țărănească. Țărănismul susținea primatul țărănimii, cu un rol deosebit În evoluția ulterioară a societății românești. Se afirma că prin aplicarea doctrinei țărănești, apoi a statului țărănesc se putea realiza gospodăria țărănească trainică, bazată pe proprietatea de muncă. Țărăniștii susțineau ,creșterea rolului statului În economie
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
masculine sub forma taurului și raritatea reprezentărilor antropomorfe. Principalul argument este constituit de poziția secundară pe care zeii genezici o ocupă în cultele fecundității, îndeosebi cele agrare, funcția lor esențială fiind hierogamia (ELIADE 1992, 18). Se face astfel loc unui primat al funcției asupra formei. Trebuie, de asemenea, luată în calcul și prelungirea vânătorii, ocupație exclusiv rezervată bărbatului, ca mijloc de subzistență în societățile de agricultori și prestigiul de care se bucură vânătorul în comparație cu agricultorul. Găsim astfel firească reprezentarea atributelor esențialmente
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
îndreaptă spre prototip", dar și că a refuza acest omagiu "înseamnă a nega Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu"25. Acest al șaptelea și ultim conciliu ecumenic a fost ultimul la care au participat împreună Occidentul și Orientul creștin. El a inversat primatul absolut al Cuvântului față de Imagine specific iudaismului, atestând influența culturii vizuale grecești asupra creștinilor. Prima decizie conciliară care legitima figurarea Grației și Adevărului prin imaginea lui Christos, în 692, întemeiase dogma imaginilor pe cea a Întrupării (Ioan Damaschinul inspirându-se
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prin imaginile noastre, această memorie dinaintea memoriei, le amintește indivizilor despre ea. Figura este cea mai importantă pentru om și specificul său: trăsătura ca marcă specifică. Păsările, albinele și delfinii au un "limbaj", iar multe animale comunică prin semnale sonore. Primatele, la rândul lor, se pot folosi de "unelte". Niciuna dintre ele nu taie, nu cioplește. Doar liniile trasate îl atestă pe homo sapiens: 35000 de ani, la sfârșitul musterianului, "elemente grafice fără liant descriptiv, suporturi ale unui context oral iremediabil
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
între redundanță, ca transpunere în imagine a originii, și rătăcire ("dăscăliță de eroare și falsitate"), dacă se îndepărtează de origine. Poate doar să ilustreze, ca mai târziu la Toma din Aquino, Ființa sau Rațiunea, adică ordinea naturală a lucrurilor. De unde primatul cunoașterii asupra acțiunii și al acțiunii asupra facerii. Mai bine să contempli cu mintea decât să faci cu mâinile, căci prin definiție este mai mult în modelul inteligibil, care poate fi văzut numai cu ochii minții, decât în copia lui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
din aval, care face conceptibilă estetica prin despărțirea de teologie. Înainte de acest punct, există artizani. După, artiști. Ideea de creație artistică s-a construit împotriva celei de creație ontologică, însă modelânsu-se formal după aceasta. Arta este o ontologie inversată prin primatul reprezentării asupra prezenței (Proust: "Realitatea nu se formează decât în memorie"*). Sau al umanului asupra divinului. Altfel, mâna omenească nu-i bună decât să imite ideea divină. Traducere psihologică: atâta timp cât forma slujește drept însoțitor pentru spirit, marile spirite au puțină
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nostru, nu au decât cusurul că interferează cu un registru mai vechi și mai bine acreditat. Icoana ortodoxă, de pildă, este "indicială" prin proprietățile ei miraculoase ori taumaturgice (cerșetorii din Rusia își atârnau icoane la gît ca pe niște amulete). Primatul statuarului asupra picturii, la antici, exprimă apropierea lor de indice, să spunem de fizica trupurilor. Volumul, modelatul, cele trei dimensiuni mulaj și umbră brută. La cealaltă extremă, dispariția statuarului din sculptura modernă ar atesta o voință de afiliere la ordinea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
deși costă scump. Va răsuna videosfera de zgomot și furoare? Ea va fremăta, fără îndoială, de războaiele din jur, dar evenimentul va putea fi altceva decât bruitaj? Însăși noțiunea de istorie, ca și cele de război, contradicție sau tragic, implica primatul scrisului și timpul cumulativ care-i corespunde. Aceste invenții datează din grafosferă. Videosfera actualizează "sfârșitul istoriei", când Stăpânul rămâne singur cu reflexiile și ecourile lui. Din nefericire, războiul e un exercițiu ciudat în care e nevoie de doi. Este probabil
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
catehism" și "solid sprijinite pe real". E verosimil, dar oare, făcând asta, ele nu au înlocuit un catehism cu altul? Adică dogmele și prejudecățile textului tipărit cu cele ale imaginii video? Audiovizualul nu are nevoie să catehizeze pentru a îndoctrina. Primatul spontaneității asupra reflecției, al individului asupra colectivului, prăbușirea utopiilor și a marilor narațiuni, promovarea prezentului pur, retragerea în spațiul privat, glorificarea corpului etc.: între caracteristicile atât de lăudate sau vituperate ale acestei noi mentalități colective, nu există niciuna care să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
caracterizat de raționalitate, de care vorbește Popper), ci să se impună pur și simplu prin decizii arbitrare, ceea ce nu le elimină caracterul adevărat în sensul teoriei corespondenței; pe de altă parte, această modalitate de definire a obiectivității nu anulează nici primatul științelor naturii în raport cu teoria socială și politică, din moment ce acestea reprezintă "modelul" a priori al metodei științifice, fără ca acest primat să fie justificat suficient sau, de ce nu, supus unei analize critice; b) pretenția de existență a unei "limbi comune" la nivelul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
le elimină caracterul adevărat în sensul teoriei corespondenței; pe de altă parte, această modalitate de definire a obiectivității nu anulează nici primatul științelor naturii în raport cu teoria socială și politică, din moment ce acestea reprezintă "modelul" a priori al metodei științifice, fără ca acest primat să fie justificat suficient sau, de ce nu, supus unei analize critice; b) pretenția de existență a unei "limbi comune" la nivelul diverselor perspective din teoria socială și politică nu anulează, automat, dreptul acestora de a fi exprimate, chiar atunci când sunt
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca solitudinea să fi crescut gradul de autonomie individuală, iar izolarea să fi deschis calea individualismului emancipator. Fundamentală în această distincție este ideea că, în vreme ce tendința spre solitudine este "autoprotectoare", cea spre individualism este "auto-asertivă"316. Situația descrisă aici, a primatului solitudinii, este regăsită la nivelul mai multor tipuri de individualism: cel religios, cel existențial, cel cognitiv și cel politic. Ca formă primară de manifestare, individualismul religios apare ca solitudine în sensul izolării individului într-o relație personală cu Dumnezeu. Altfel
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu le determină pe celelalte, așa cum indica Marx, atunci când prefigura dependența sferei socio-politice de conflictele economice de clasă 454. Referitor la cea de a doua categorie de critici, argumentele acesteia sunt considerate nule de către autorul american, din moment ce teoria sa recunoaște primatul principiilor și valorilor, precum și rolul necesar al politicului în contextul analizelor sociale 455. Cât privește critica potrivit căreia teza "sfârșitului ideologiei" presupune o renunțare la discursul moral și înlocuirea sa cu unul pragmatic, aceasta este în opinia lui Bell un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Țărănesc cu Partidul Național Român: reprezenta interesele burgheziei mici și mijlocii; a avut ca lider incontestabil pe Iuliu Maniu; avea ca organ de presă ziarul “Dreptatea”; a dezvoltat teoria țărănismului, care acorda o atenție deosebită gospodăriei țărănești și agriculturii; susținea primatul clasei țărănești pe care o vedea ca pe o clasă omogenă și independentă cu rol important în evoluția statului; promova ideea “statului țărănesc”, propunând creșterea rolului țăranului în economie; pornea de la concepția că România trebuia să rămână un stat preponderent
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
locuitor al Ftiei, în sudul Tesaliei, era față de lumea grecească de atunci un principe de la marginile ei. Lângă Troia, Ahile trăiește tensiunea dintre poziția lui militară, cea mai înaltă, și poziția lui ierarhică în cadrul armatei și al sfatului căpeteniilor, unde primatul era al lui Agamemnon. La aceasta se adaugă o altă tensiune, derivată. Ahile a fost timp de aproape zece ani, prin frecventele și izbutitele lui expediții de jaf, principalul furnizor de pradă al aheilor statorniciți acolo. Dar prada era împărțită
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
locuitor al Ftiei, în sudul Tesaliei, era față de lumea grecească de atunci un principe de la marginile ei. Lângă Troia, Ahile trăiește tensiunea dintre poziția lui militară, cea mai înaltă, și poziția lui ierarhică în cadrul armatei și al sfatului căpeteniilor, unde primatul era al lui Agamemnon. La aceasta se adaugă o altă tensiune, derivată. Ahile a fost timp de aproape zece ani, prin frecventele și izbutitele lui expediții de jaf, principalul furnizor de pradă al aheilor statorniciți acolo. Dar prada era împărțită
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
sunt obișnuit însoțite de stimularea medulosuprarenalei, ducând la eliberare susținută de adrenalină și noradrenalină, care asigură un efect prelungit și modulat. Fibrele simpatice vasodilatatoare inervează vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator ce însoțește declanșarea efortului fizic. In efort
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sunt obișnuit însoțite de stimularea medulosuprarenalei, ducând la eliberare susținută de adrenalină și noradrenalină, care asigură un efect prelungit și modulat. Fibrele simpatice vasodilatatoare inervează vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator ce însoțește declanșarea efortului fizic. In efort
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
referă poetul poate fi orice maladie incurabilă, dar și orice boală netratată. Sintagma aceasta poate avea și o accepție umană în această „lacrimarum vale“, lume a contrastelor, a existenței scindate, lume a unei axiologii inversate în care materia își arogă primatul față de spirit și transcendent. Or, filosofia socratică, și cum vom vedea și cea creștină și în general cele spiritualiste, ne învață că starea de conștiință determină starea de existență și Jurământul hippocratic în acest sens, depune mărturie, legiferează și ne
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
principiu, diferind doar prin formulare. Accentul pus pe iubirea față de profesie și de bolnav, indiferent de originea și starea sa socială e subliniată și în cartea Preceptelor din Corpus. Într-o Eladă a culturii și civilizației promovarea virtuții și a primatului spiritului, ideii, caracterului, îi proteja pe greci de decăderea morală la care îi expune pe oameni opulența, cauză a slăbirii și dispariției atâtor imperii și popoare... Aceasta explică preocuparea filosofilor pentru medicină și a medicilor pentru filosofie. Astfel în dialogul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
își dă mâna cu artele, cu știința și cu filosofia. Morala vorbește în fapte izvorând din religie. Vechea cultură greco-romană se cristalizează în acest timp și în acest teritoriu. Sfântul Augustin (351 - 430) „doctorul milei“, conciliază platonismul cu creștinismul susținând primatul binelui în coexistența, volens-nolens, cu răul. Cărțile sale „Cetatea lui Dumnezeu“, „Destăinuirile“ și „Tratatul despre grație“ circulă cu tulburătoarea și instructiva sa biografie spirituală. De efortul său ideatic vor beneficia, peste secole, și Avicena (n. 980 d.Chr.) în încercarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]