49,049 matches
-
care le are asupra salariului și a echilibrului dintre cererea și oferta de muncă, evoluția puterii de cumpărare și a cursului de schimb. Tot astfel piața muncii se află În legătură cu piața titlurilor de valoare, ale cărei influențe se regăsesc În principal, În determinarea raportului În care veniturile individuale, salariile, se Împart În consum și economii. Identificăm legături și cu piața mărfurilor și serviciilor, evidențiate În corelația dintre salarii și productivitate, inclusiv În ce privește mărimea salariului real. Piața muncii În România este caracterizată
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
un rol deosebit de important Îl au indicatorii ce prezintă, gradul de ocupare al forței de muncă, salariul real, rata șomajului și nu În ultimul rând conflictele de muncă. În ultimă instanță, preocuparea instituțiilor pieței de muncă este strâns legată În principal de formarea și utilizarea forței de muncă, În așa fel Încât, În final, respectiva economie națională trebuie să se confrunte, pe fondul creșterii nivelului de trai; cu un grad de ocupare al forței de muncă cel puțin la nivelul existenței
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncii pe baza studiilor și prognozelor privind cerințele de perspectivă ale pieței muncii. Protocoalele Încheiate la nivel local, conforme precizărilor Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social În Învățământul profesional și tehnic prevăd În principal următoarele: adaptarea planurilor de școlarizare la cerințele locale ale pieței muncii; rezultatele analizei structurii pieței muncii vor constitui informații esențiale pentru Întocmirea planului de școlarizare, corelarea ofertei Învățământului profesional și tehnic cu cerințele pieței muncii și interesul viitorilor elevi; Înființarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
se realizează de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin direcțiile de muncă, județene și a municipiului București, (art. 11) pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire (art. 12). În Îndeplinirea atribuțiilor ce Îi revin, el are În principal următoarele obligații: a) să asigure condițiile necesare pregătirii practice a ucenicului și să Îl Îndrume profesional, În concordanță cu standardul ocupațional sau cu standardul de pregătire profesională conform căruia se realizează pregătirea; b) să evalueze periodic progresul Înregistrat de ucenic
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ucenicului; h) să asigure respectarea tuturor drepturilor ucenicului la locul de muncă; i) să elaboreze programul de pregătire În concordanță cu standardul ocupațional sau cu standardul de pregătire profesională. În Îndeplinirea atribuțiilor ce Îi revin, maistrul de ucenicie are În principal următoarele drepturi: a) să coordoneze activitatea de pregătire profesională a ucenicului; b) să stabilească sarcinile de lucru ale ucenicului În conformitate cu programa de pregătire; c) să propună acordarea de stimulente sau sancționarea ucenicului; d) să solicite furnizorului de formare profesională care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
93/404/CEE din 30 iunie 1993 a Consiliului, este nevoie de acțiuni concrete din partea statelor membre și a Comunității pentru a se realiza accesul la formarea profesională continuă. În acest document, cu caracter de recomandare, Consiliul a subliniat În principal următoarele: I. Recomandă ca statele membre, ținând cont de resursele disponibile și de responsabilitățile autorităților publice competente, ale Întreprinderilor și ale partenerilor sociali să Își orienteze politica de formare profesională astfel ca oricare lucrător al Comunității să poată avea acces
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și Înțelegeri; sprijinirea cetățenilor români În vederea Încadrării În muncă În statele cu care România nu are Încheiate acorduri bilaterale În domeniul forței de muncă. Conform art. 6 din Legea nr. 202/2006, pentru realizarea obiectivelor sale, Agenția Națională are, În principal, următoarele atribuții: a) asigură implementarea politicilor de ocupare a forței de muncă elaborate de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, pentru alinierea la Strategia europeană de ocupare a forței de muncă; b) asigură implementarea programelor destinate dezvoltării resurselor umane, finanțate din
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
adjuncți și un Corp de control al calității inspecției. Inspectorul general de stat și cei doi inspectori generali de stat adjuncți sunt inspectori de muncă. Conform art. 20 din Hotărârea Guvernului nr. 767/1999 inspectorul general de stat are, În principal, următoarele atribuții: a) conduce activitatea Inspecției muncii; b) aprobă numirea În funcții publice ori Încadrarea În alte funcții, avansarea sau promovarea, sancționarea disciplinară și Încetarea raporturilor de serviciu și, după caz, a raporturilor de muncă ale personalului din cadrul Inspecției muncii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Conform art. 47 din Legea nr. 319/2006 privind sănătatea și securitatea În muncă Inspecția muncii controlează modul În care se aplică legislația națională din domeniul securității și sănătății În muncă la toate persoanele fizice și juridice și are, În principal, următoarele atribuții: a) controlează realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale; b) solicită măsurători și determinări, examinează probe de produse și de materiale În unități și În afara acestora, pentru clarificarea unor evenimente sau situații de pericol; c) dispune sistarea activității
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
inspector de muncă poate fi ocupată de persoane cu studii superioare tehnice, juridice, economice, psihosociologice și de medicină a muncii. Înscrierea la concurs sau la examen pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției muncii se face avându-se În vedere, În principal, următoarele criterii: a) aptitudini manageriale; b) activitate desfășurată anterior; 273 c) capacitate deplină de exercițiu; d) să nu fi fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție; e) să aibă cetățenia română și domiciliul În România . Inspectorii de muncă sunt
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Raportul prezintă progresele Înregistrate În intervențiile planificate ale Guvernului În punerea În aplicare a Strategiei de la Lisabona. În raport, Guvernul, În timp ce confirmă cele cinci obiective ale Planului, cu toate acestea, a făcut o schimbare strategică, care s-a concentrat În principal pe acțiunile necesare pentru a ajunge la o mai mare eficiență și pentru a atinge obiectivele stabilite la Lisabona. Această schimbare a dus la crearea a cinci noi domenii prioritare: ameliorarea modului de funcționare a piețelor; Încurajarea cercetării și inovării
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ca deținători de capital, suport logistic și resurse umane să stabilească condiții defavorabile salariaților fapt ce ar genera o insecuritate a acestora și implicit o instabilitate pieței forței de muncă. Se observă că statul poate interveni pe această piață, În principal prin instrumentele juridice pe care le elaborează, În scopul garantării și apărării intereselor ambilor parteneri sociali implicați În raporturile juridice de muncă, ceea ce asigură un echilibru și o „relativă” stabilitate a pieței forței de muncă. O altă concluzie cu privire la piață
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
în serviciul studenților, al cadrelor didactice și al cercetătorilor din universități și alte instituții de învățământ superior și de cercetare care, în limitele prevăzute de regulamentul de organizare, poate funcționa și ca bibliotecă publică; Ø Bibliotecă specializată biblioteca destinată în principal unei categorii de beneficiari sau colecționării, cu prioritate, a unor tipuri de documente ori domenii pentru a răspunde necesităților specifice organismului tutelar; Ø Bibliotecă publică biblioteca de tip enciclopedic pusă în slujba unei comunități locale sau județene; Ø Bibliotecă școlară
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
pe primul plan. Descriptorul creat trebuie să fie acela pe care se presupune că îl va căuta beneficiarul în catalog. 2. Unitate. Un catalog pe subiecte trebuie să adune la un loc, sub un descriptor, toate cărțile care tratează în principal sau exclusiv un anumit subiect, indiferent de termenii aplicați cărții de către autorii ei.Trebuie utilizat un termen care nu este ambiguu și care să nu creeze confuzii vizavi de alți descriptori din catalog. 3. Uzanța. Descriptorul ales trebuie să reprezinte
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
fizică sau juridică le stăpanește În baza unui titlu emis În temeiul legii. Toate bunurile imobile și mobile aflate În proprietatea unei persoane fizice sau juridice alcătuiesc patrimoniul acesteia. Formele proprietații sunt: a proprietatea privată, de care ne ocupăm În principal În prezenta lucrare și b proprietatea publică. Dreptul de proprietate privată reprezintă dreptul unei persoane fizice de a dobândi, poseda, folosi și dispune În excusivitate, de bunuri, În mod continuu, și cu respectarea legii, fapt ce rezultă din prevederile art.
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
persoanelor interesate. 2 Productele sunt produsele finite rezultate În urma cosumării sau diminuării substanței materiale a bunului de bază folosit. Exemplu În acest sens sunt copacii din pădure, care, după ce sunt tăiați se folosesc prin prelucrare În diferite scopuri și,În principal, pentru fabricarea mobilei. x x x Revenind asupra dreptului de proprietate cu privire la un bun mobil sau imobil este de subliniat faptul că doar titularul acestui drept se poate bucura de dreptul de dispoziție asupra lui, el fiind singurul Îndreptățit să
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
asupra faptului că asemenea fapte Îmbracă elementele infracțiunii de exercitare a profesiei fără autorizare. 7. Câteva dintre deosebirile esențiale Între informarea pe care o face mediatorul autorizat și aceea pe care o efectuează alte categorii profesionale Aceste deosebiri constau, În principal, În : Mediatorii autorizați, așa cum s-a mai arătat, efectuează informări de substanță cu privire la mediere și avantajele ei, cerându-le la rândul lor părților să prezinte conflictul sub toate aspectele, Începând cu cauzele care l-au generat, formele sub care a
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
LITIGII SPECIFICE DREPTULUI DE VECINTATE CARE POT FI SOLUȚIONATE PRIN MEDIERE În cele ce urmează enumerăm unele dintre actele și faptele din sfera dreptului de vecinătate care pot degenera În conflicte sau litigii a cărăr soluționare se poate realiza În principal prin procedura judecării de către părțile(proprietarii și coproprietarii implicate, care este medierea, evitându-se astfel, pe cât posibil recurgerea la rezolvarea lor prin judecată În fața instanței. Litigiile de proprietate privesc toate problemele legate de folosirea și măsurile ce pot fi dispuse
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
nerespectarea distanței de cel puțin 2 metri de semnul vizibil de hotar cu proprietatea vecinului este de asemenea una dintre cauzele ce duc la diverse conflicte Între proprietarii de terenuri vecine. Și În aceste cazuri, ceea ce urmează și interesează În principal pe proprietarul vecin este că, În condițiile nerespectării distanței de linia de hotar, să știe dacă Îi este pusă În pericol proprietatea din cauza umbririi permanente a unei părți din terenul Învecinat și extinderea pe sub pământ a rădăcinilor care dăunează culturilor
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
dintre mijloacele de expresivitate a muzicii - ritm, tempo, frază muzicală, caracter, intensitate - și mijloacele de expresivitate ale mișcării, prin intermediul ritmicității dezvoltându-se foarte bine coordonarea. Exercițiile cu sprijin la bara de perete „3” sunt preluate din gimnastica ritmică (aparținând în principal baletului clasic) și contribuie în special la formarea ținutei corecte și armonioase, a mișcării estetice, a 47 expresivității, eleganței și virtuozității execuțiilor, având un rol important în dezvoltarea unor forme de manifestare a calităților motrice precum: forță de susținere, forța
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
ce implică menținerea piciorului, a piruetelor cu piciorul menținut în diverse poziții (arabesque, a la seconde, attitude), dar și a săriturilor artistice cu deschidere în sfoară. Această mobilitate pasivă influențează așadar tehnica corectă și expresivitatea mișcărilor; ea se dezvoltă în principal prin lucrul la bara de perete, respectiv porte-uri. Genuflexiuni pe un picior (Tabelele 4 și 5). La această testare, realizată cu piciorul drept, media finală a rezultatelor obținute de gimnastele din grupa experimentală (33,36) este mai mare decât
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
cumulative (figura 1), în funcție de criterii multiple - valori, status, interacțiune -, „comunitățile mici” despre care vorbește Redfield (1955). În concluzie, „comunitatea” desemnează o grupare umană caracterizată prin probabilitate sporită de unitate valorică a membrilor ei. Sursele orientării comunitare pot fi asociate în principal cu interacțiunea, similitudinile de status sau opțiunile personale. Dacă probabilitatea de unitate valorică este dată de similitudinile de status (rezidență, ocupație, vârstă, etnie etc.), se cheamă că avem de-a face cu comunități de tip „etic”1. Comunitățile de tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată” (A. Meister). Aceste comportamente diferă, se pare, atât de cele strict organizaționale (manifeste în organizații formale), cât și de cele strict asociaționale (manifeste în asociațiile voluntare). Diferența în raport cu organizațiile formale derivă, presupunem, în principal din specificitatea cadrului comunitar de viață caracterizat prin intercunoaștere generalizată sau zonală (structurată numai la nivelul anumitor arii din localitate), existența unor unități (structuri) cu grad mai redus de diferențiere funcțională decât cele din organizațiile formale etc. Cunoașterea regulilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
central (orașul Copșa Mică) ce favorizează intercunoașterea populației din satele ariei de convergență respective și, prin aceasta, și difuziunea inovației colective. Aspirații de conforttc "Aspirații de confort" Crearea unor astfel de aspirații este, desigur, un „efect de contagiune”, realizat, în principal, datorită informațiilor pe care populația rurală le obține despre condițiile de viață din oraș prin contacte de muncă, locuiri temporare în oraș, mijloace de comunicare în masă. Această aspirație apare ca rezultat al unei „redefiniri a situației”: percepând decalajul pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din totalul de 362, 70,9% lucrează în industrie, 9,1% în sectorul serviciilor, 6,6% în agricultură, 10,4% sunt pensionari, iar 1,9% femei casnice. În grupul de inițiere a primei societăți din Axente Sever au acționat, în principal, oameni cu prestigiu local și calificare tehnică ridicate; unul dintre aceștia a avut o situație particulară, în sensul că a compensat neintegrarea în comunitate printr-o înaltă calificare tehnică (inginer de puțină vreme stabilit în localitate, cu experiență anterioară însă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]