2,086 matches
-
romeică fără În anul următor (1187) sămânța cea rea a neprecauțiunii împărătești rodi pe deplin, succes în a[nul] 1187. căci el lăsase teatrul războiului din Moesia fără nici o garnizoană și nu îndatorise populația de-a-i da ostatici cu de prisos. Frații Asan și Petru, întăriți prin cumani din partea de loc în care mai târziu se-nființă Moldo-Valahia, întemeindu-se cu încredere pe oștirea lor de luptă, disponibilă, și cu de prisos, nu se mai mărginiră a se război de după înălțimi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu îndatorise populația de-a-i da ostatici cu de prisos. Frații Asan și Petru, întăriți prin cumani din partea de loc în care mai târziu se-nființă Moldo-Valahia, întemeindu-se cu încredere pe oștirea lor de luptă, disponibilă, și cu de prisos, nu se mai mărginiră a se război de după înălțimi de dealuri și din dosul scutitor al pădurilor, ci pustiiră și arseră temeinic șesurile și orașele Traciei. Lui Isaac Angelos îi păru rău de greșeala ce o făcuse în întîia sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se mărgini de acuma-nainte mai mult în defensivă, prin care însă ei deveniră mai îndrăzneți și mai poftitori. Campanie mai fericită a romilor contra românilor și sârbilor Îmboldiți prin biruințele lor repețite, iar prin prădăciuni fericite umplîndu-se cu de prisos cu averi și cu arme de tot. felul, românii deveniră neîmblînziți și nu se mai mărginiră la pustiirea șesului cu târgurile sale deschise și cu ogoarele, ci atacară orașe întărite. În an[ul] 1191 luară Anchialos, siliră Varna să li
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pune pe Chrysos în poziție grea, ba l-ar aduce poate la desnădăjduire; pe când atacîndu-se chiar de la-nceput neînvinsa cetate și stâncile ei, cu neputință de a fi urcate, urmarea neapărată ar fi numai osteneli zădarnice și o măcelărire de prisos a oștirii proprii. Dar oricât de cuminte și admisibil era acest sfat, eunucii, oamenii de casă, curtenii mai înalți și pajii imberbi ai împăratului i se opuseră cu viociune și îndărătnicie și se făcură luntre și punte pentru a pătrunde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
s-apuce. După opinia sa rebelul Ivanco (Alexie) era neînvins, iar pe oastea romeică te puteai întemeia așa de puțin încît numai la strigătul inamicului tresar de spaimă. Chiar ieșirea la război a împăratului în persoană era cu totul de prisos în părerea romeilor și, ca un fel de ironie pentru buna izbândă a rebelilor, dar mai cu samă un stimulent puternic pentru inamic, a cărui îndrăzneală sporește cu orice retragere a romeilor. Considerând -------- Acest nume amintește cuvântul românesc și azi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe carii i-am pomenit în urmă, își oferiră mai întîi serviciele lor puternicului marchion Bonifaciu de Monferrat, care întemeiase regatul Tesaliei, în urmă le oferiră împăratului Balduin, primiră însă de la amândoi răspuns negativ, spuindu-li-se că ajutorul lor e de prisos; deci acuma se adresară cu aceeași ofertă la regele Ioannițiu. Acest domn războinic, care curând după ce intră la stăpânire își propusese de-a pustii întreaga parte apuseană a împărăției romeice, a năvăli asupră-i cu cumanii, și a o ruina
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei să caute din toate puterile a strica latinilor, fiecare în țara și la locul lui și pe socoteala lui, prin mijlocul unei dușmănii viclene și bine calculate, până ce el va fi în stare a le da ajutor cu de prisos. Norociții cuceritori latini, îndată după luarea capitalei, își întinseră mâna după provinciile apusene ale împărăției. Potrivit cu planul de împărțeală, Balduin înaintă cu oștirea sa contra orașelor presărate sporadic înlăuntrul Traciei, pe care le și sili să se supuie numaidecât. Marchionul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
păși ca mântuitori ai acestora. O puternică ceată de latini purcese din Constantinopol pentru a scăpa cele două orașe, tăbărî mai întîi la Athgra, merse apoi la Silyvria, unde nu lipsi de-a pune la cale o aprovizionare cu de prisos pentru ale traiului, apoi intrară în Adrianopol și puseră marele oraș în stare de-a putea rezista și de-a se apăra contra primejdiilor unei mai lungi împresurări în perspectivă din partea romîno-bulgarilor. Toate mișcările acestea într-o parte și-ntr
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ioannițiu, adecă c-o precugetată cruzime, pentru a dispopula și pustii cu totul Tracia și lăsară în urmă-le o țară peste măsură deplorabilă, redusă la un sinistru pustiu, plină de ruinele și surpăturile unei bunestări nimicite, adăpată cu de prisos cu sânge omenesc. Din ură contra grecilor, năvălitorii risipiseră orice cultură omenească, dar nu erau tari decât în distrugerea unei civilizații mai înalte, slabi însă în înlocuirea aceleia cu o dezvoltare mai nobilă și mai vrednică de oameni. Nemărginitul sentiment
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în rang și demnitate, îl lăsă să facă și să orânduiască orice ar fi voit pe teritoriul său propriu și nu i se puse împrotivă nici într-o altă privință, dar tocmai acomodarea aceasta a lui Vatatzes ațâța cu de prisos și provoca mai mult lăcomia lui Theodor. În vederea însemnatului spor de teritorii și a vecinătății cu regatul bulgar, împăratul Theodor Comnen (numit și Angelos) încheie alianță cu regele Bulgariei, Ioan Asan, intrând și în legături de înrudire cu el, adecă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Asan din căsătoria cu Irina, fiica despotului Teodor Angelos; apoi, fiindcă sora lui Mihail, Elena, era măritată după Theodoros Laskaris, amândoi principii erau încuscriți de aproape. Cu toate acestea Mihail luă hotărârea {EminescuOpXIV 124} de-a se folosi cu de prisos de moartea împăratului Vatatzes pentru a se întări pe sine însuși și anume pentru a recâștiga și readuce sub domnia bulgară toate orașele și ținuturile pe cari acest împărat le răpise de la romîno-bulgari și le adăosese împărăției romeice. Ocazia era
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scop înaintă din Adrianopol peste castelul Stenimachos spre Tzepaena. Însă abia în fața cetății i se lămuri dinaintea ochilor tăria poziției și anevoința unei cuceriri prin asalt repede și, mai vremuind pe lângă acestea anotimpul aspru cu ploi și ninsori cu de prisos, Theodor Laskaris II renunță de la întreprinderea sa, împărți prin alte locuri trupele ce le strânsese și plecă peste Adrianopol la Didymotichos. Aici însărcină cu conducerea trupelor rămase în partea europeană a împărăției pe incapabilul său unchi, călugărul Manoil Laskaris, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
discredit al celor drept credincioși. Cererile irefuzabile ale Scaunului papal făcute lui Bela IV erau ca să silească pe români. {EminescuOpXIV 156} cu puterea la primirea episcopului roman ce li se rânduise și să înzestreze pe cheltuială regească și cu de prisos episcopia cu veniturile necesare, spuindu-i-se totodată că nu i se cade nici a întreține schismatici în regatul său, nici a zădărnici prin neîmplinite promisiunile sale orale plăcute lui Dumnezeu. După săvârșirea din viață (1235) a tatălui său, Andrei II, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înlesnită în mod esențial prin silințele vrednice de toată recunoașterea a mumei lui vitrege, Clara. În caz de-a intra, va avea parte de întreaga afecțiune a Scaunului apostolic și va avea alături cu dânsul prețuirea și ajutorul cu de prisos al papei în toate afacerile sale proprii, precum. și în acelea ale țării sale. Fiindcă succesul dorit al acestei încercări nu se ivi numaidecât, papa, după câteva luni, înmulți numărul misionarilor catolici din Valachia, dând totodată voie, ca, atât în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mânie și pornit, ba încă crud și tiranic, dezvolta însă un spirit de prevedere și pază, de minte trează și de socoteală, care la urma urmelor au dat steagului său biruința asupra rivalului celui ușor. Înlesnit de Mircea cu de prisos atât cu bani cât și cu ajutor de oaste, întărit prin mercenarii și căpitanii lui Suleiman, câți nu-i fusese cu credință, Musa la-nceputul anului 1410 înaintă din ponoarăle și ascunzătorile Emului, împinse oastea inamică până dincolo de Sofia și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un alt pretendent și protivnic, recunoscând pe Urchan, fiul nevrîstnic a lui Suleiman, de moștenitor legiuit și urmaș al tătîne-său, îl aduse și pe acesta din Asia în Europa, îl trimise la Tessaloniki și-l ajută pe sub mână cu de prisos. Musa năvăli cu puterea sa de oști asupra lui Urchan, prinse pe acest nepot prin trădarea pusă la cale a educatorului și conducătorului Balaban, pe care știu să-l cumpere, și-i luă viața, după care partizanii lui se risipiră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înzestră cu bunuri și posesiuni însemnate între cari numărăm anume: Geneștii, Luncanii, Bogdăneștii, Sevestrenii, Troieneștii, Buchereștii. Asemenea mai întemeie în cei dentîi ani ai domniei lui mănăstirea Cotmeana, căreia-i rândui mijloace de subsistență și de ce-i trebuia cu de prisos. În anul 1399 el iertă moșiei Polcăuții toate îndatoririle de bir și sarcini cătră domnie, precum și datoria de-a pescui trei zile pe an moruni pentru masa domnească, fiind această moșie a mănăstirii Strugalea cu hramul Maicei Domnului; și tot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
s-au amestecat în ea din lipsă de precauție și cu totul fără nevoie. Ea sună: "E cu neputință ca într-aceeași vreme ceva să fie și să nu fie". Afară de împrejurarea că prin cuvântul "cu neputință" se anină de prisos siguranța apodictică, care trebuie să fie evidentă din principiu chiar, apoi principiul mai e afectat și de condiția timpului, încît zice oarecum: un lucru = A care este ceva == B nu poate fi în aceeași vreme non B, poate însă să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
negustorilor de detaliu și de precupeți e cu totul afară de orice proporție cu trebuințele societății sau cu numărul claselor producătoare. În multe locuri sânt zece negustorași pentr-o singură afacere pe care unul singur ar putea-o face cu de prisos, cel puțin aceasta e opinia lui John Stuart Mill. Oricât de harnici și energici ar fi acești oameni, ei nu adaugă nimic la producțiunea, deci la bogăția comunității; ei împart numai aceea ce alții au produs. Mai mult, în măsura în care se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari colorează apa mlaștinilor, deși reprezintă un proces organic din cele mai infime, totuși implică în sine două activități deosebite: a agregațiunii și a prefacerii, pe care știința nu le poate reproduce deloc. Deși elementele vitalității se află cu de prisos în natură, numai plantele sânt înzestrate [cu] o putere de asimilare îndeajuns pentru a forma țesăturile lor, de-a dreptul din materii anorganice, fluide și gazoase și din pământuri cari nu sânt decât mineralii descompuse. Mai mult: nici o parte a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ne acordă El, fără a merita aceasta. Să fim și noi atenți la poruncile Lui. Părintele profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, spunea că „puterea dată omului de Dumnezeu i se dă în așa fel, ca să nu facă de prisos efortul lui maxim<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.293 a, în Filocalia, vol. X, p. 273. footnote>”. Sau, în alt loc, același autor menționează: „Dacă lupt moleșit, Dumnezeu nu luptă cu tărie în mine ... Dumnezeu vrea să fiu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
natura lucrului mult mai intime, mai înrădăcinate și mai prietenești decât cele de acum. Ar trebui cineva să nu cunoască natura omenească pentru a ignora adevărul că obiceiuri statornice, admise pe tăcute și cu deplină mulțumire de toți, fac de prisos orice legiuiri artificiale, scornite de minți teoretice înstrăinate de țară și de geniul poporului lor. [21 ianuarie 1882] ["CREDINCIOȘI OBICEIULUI"] Credincioși obiceiului nostru de-a reproduce din ziarele străine părerile ce privesc țara, comunicăm articolul de mai la vale, pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
presupus, de care ne-am temut de atâtea ori. Comparând anteproiectul austriac cu propunerea franceză ne convingem lesne de înțelesul ce-l are primirea acestei propuneri. Deși am espus de atâtea ori cititorilor noștri stipulațiunile anteproiectului, totuși nu credem de prisos a reveni asupră-le pentru a elucida contrastul între ele și propunerea franceză. Art. 3 și 4 din anteproiect, care nu corespundeau numai cu punctul de plecare al Austriei, ci erau elaborate de delegatul austriac în unire cu cel german
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a plecat într' acolo ni se spunea că e menit de a se asigura din nou de consentimentul Germaniei pentru atitudinea Austriei în cestiunea dunăreană. Daca contele Kalnocky primește propunerea Barrere, ocolul contelui Wolkenstein ni se pare cu totul de prisos. Amici îți trebuie pentru a izbuti cu cererile tale; cine le lasă să cază și se acomodează o poate face singur și pe seama sa. Anevoie înțelegem cum o putere mare ca Austria se poate retrage cu atâta sfială, poate depune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
muncă agricolă, refuzau d' a cultiva pământul și d' a achita datoriile ce le aveau către proprietari. A rezultat astfel o criză care s-a prelungit vreo doi-trei ani și care era să ruineze țara, după ce răspândise foametea. Credem de prisos a ne mai întinde în această privință; ne referim chiar la textul menționatului raport, constatând în treacăt că este de notorietate publică și netăgăduit că de la legea din 1851 a început în adevăr să progreseze agricultura, prăsila vitelor, starea săteanului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]