2,747 matches
-
chirurgie 3. Externat, internat, rezidențiat 4. Calitățile chirurgului 5. Gândirea chirurgicală 6. Relația chirurg-pacientă. Răspunderea profesională medicală 7. Sala de operații 8. Momente, idei, mari practicieni în istoria chirurgiei 9. Chirurgi români 10. Medici scriitori 1. Introducere hirurgia poate fi "privită" din interiorul specialității sau din afara ei. A doua eventualitate interesează mai puțin din motive evidente. În prima, abordarea este dublă: cea descrisă în tratate, cursuri și cea venită din antrenarea directă în actul chirurgical, din emoții, eforturi, bucurii, insatisfacții pe
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
peste limite acceptabile, aceasta determinând creșterea stresului receptat de echipa de profesioniști, cât și amplificarea anxietății pacienților în stare de veghe, ceea ce poate influența eficiența și siguranța activității prin afectarea posibilităților de comunicare. Difuzarea muzicii în sala de operații este "privită" diferit. Sunt chirurgi care nu o acceptă și se miră, mărturisind că n-au văzut nicăieri așa ceva. Să nu confundăm necesitatea liniștei în sala de operații, anularea surselor de zgomot, cu muzica. Adevărul este că muzica selectată adecvat, poate domina
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
poate fi abordat dintr-o perspectivă aparte. Rotațiile, pregătirea patului germinativ, fertilizarea terenului cu îngrășăminte verzi sau gunoi de grajd și semănatul sunt verigi tehnologice care contribuie într-o anumită măsură la combaterea buruienilor. Intervenția în verde a culturilor trebuie privită ca un ultim pas în acest proces de eliminare a buruienilor. Diferitele mașini și utilaje create pentru intervenția directă la distrugerea buruienilor sunt făcute pentru a proteja principalele grupe de culturi. Există de asemenea câteva aspecte generale care nu au
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
agricultura biologică a rămas un sector nesemnificativ până în anii 1980, iar produsele biologice se vindeau numai în magazine specializate. Abia în 1990, când lanțurile convenționale en detail au început să comercializeze produse biologice, vânzările au început să crească. Astăzi, Germania privită ca piață pentru produse organice este cea mai mare din Europa și a doua din lume după SUA. În 1999 erau 9200 de ferme biologice în Germania, arealul cuprins fiind de 417.000 ha (1,8 % din holdingul agricol și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
A la D. Diferențele apar în ceea ce privește frecvența cazurilor în fiecare categorie, dar frecvențele obținute nu au semnificația unei "distribuții de frecvențe", întrucât variația caracteristicii, nefiind propriu-zis cantitativă, nu poate fi ordonată crescător sau descrescător. Trebuie să remarcăm că, în timp ce caracteristicile, privite ca proprietăți ale fenomenelor reale, sunt continue sau discontinue în funcție de natura lor intrinsecă, variabilele și, respectiv, indicatorii pot avea un caracter continuu sau discontinuu atât în funcție de natura reală a caracteristicilor, cât și în funcție de modul în care sunt considerate în cercetare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ilustrativă, în acest sens, poate fi aceea a caracteristicii "înălțime" (ca parametru biofizic). Este evident că o astfel de caracteristică admite o măsurare de cel mai înalt nivel (de proporții) întrucât ca mărime fizică, ea admite un zero natural, chiar dacă privită ca parametru biofizic înălțimea nu înregistrează, pentru nici un individ real, nivelul zero "natural". În tot cazul, este cert că înălțimea poate fi măsurată la nivelul de interval al măsurării. Cu toate acestea, profesorul de educație fizică, de pildă, nedispunând de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Iranul), Indonezia (statul cu cea mai numeroasă populație islamică), Pakistanul (țara cu cea mai înaltă rată de creștere demografică din lume), Bangladesh (țara cu cea mai mare densitate demografică din lume), India (pe teritoriul căreia trăiesc 140 milioane de musulmani). Privite mai îndeaproape, țărmurile oferă imaginea unui mozaic de opoziții privind modelele sociale, credințele religioase, opțiunile strategice. Primul nod de probleme care se cere relevat este cel reprezentat de relațiile dintre India și Pakistan, ambele deținătoare ale armei atomice. Este o
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ști să faci”, afirmând ideea că „a ști” și „a face” nu mai trebuie să constituie două experiențe diferite, că acțiunile practice vor include și operații intelectuale; dar și invers: că acțiunile intelectuale vor putea include și operații acțional-practice. Acțiunea privită ca sursă a cunoașterii (sursă de informații). În această primă accepție, acțiunea cu obiectele sau asupra obiectelor, acțiunea practică ori trăirea unor experiențe ivite din practică sunt văzute ca surse importante de informații, un izvor al cunoașterii (Piaget, Wallon). În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
determinarea În mare parte a ceea ce va fi Învățat. În acest mod, Învățarea prin acțiunea practică se apropie Într-o oarecare măsură de Învățarea prin experiența altora Încorporată În obiectele cu care se acționează, de experiența umanității, de cultură. Acțiunea privită ca aplicare de informații. Dincolo de a-și dovedi vocația euristică, explorativă, de a deveni o veritabilă sursă de cunoaștere, acțiunea practică mijlocește o confruntare directă cu situații reale, concrete, creează prilejul aplicării sau valorificării creatoare a experienței Însușite. Cunoștințe, principii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de comunicare nu numai cu alții, ci și „cu sine Însuși”. Vorbim aici despre reflecția personală, capacitate și mod de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului. Privită ca tehnică a activității mintale, reflecția Înseamnă o concentrare a intelectului și o luminare care se produce asupra unor cunoștințe, idei, sentimente, acțiuni etc. luate În analiză, În examinare. Expresie a spiritului activ și constructiv, ea incită mereu la Întrebări
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de mânuire și reglare a uneltelor - mașinilor - de muncă, de a opera la un tablou de comandă etc.). În fond, automatismele sunt „procese de prescurtare a gândirii”, ele despovărează conștiința, lăsând-o să se concentreze asupra liniilor directoare ale acțiunii. Privită Însă În lumina noilor date ale psihologiei și ale cerințelor educative actuale, instrucția nu mai poate avea ca punct terminus doar formarea deprinderilor. Există reacții mult mai fine decât deprinderile spre care urmează să Îndreptăm activitatea de Învățare și acestea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
spre aplicarea cunoștințelor ori spre transformarea, Într-un fel oarecare, a realității, a stării de existență a lucrurilor și fenomenelor, În scopuri utile omului și colectivității. Lucrările practice se integrează În ansamblul metodologic al pregătirii teoretice și practice a elevilor, privită ca un tot unitar, care nu admite nici o disociere de principiu Între metode; dimpotrivă, pledează pentru complementaritatea reciprocă și unitatea dialectică ale acestora. În acest sens, lucrările practice Îi ajută pe elevi să-și dea seama de valoarea operațională a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fortifică energiile intelectuale și fizice ale acestora, furnizează o motivație secundară dar stimulatorie, o prezență indispensabilă În ritmul muncii școlare. Dincolo Însă de această funcție, relativ minoră, puțin Însemnată care i se poate Încredința jocului În contextul unei activități didactice, privite lucrurile Într-o perspectivă pedagogică mai largă, problema se pune dacă nu cumva Însăși organizarea Învățării ar putea să ia forma unor acțiuni cu caracter de joc? Și dacă da, cât anume din activitatea didactică poate fi dominată de joc
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lege obiectivă psihofiziologică și neîngrădită de aceste "gusturi". Legea se întemeiază pe acea simetrie a forțelor culorilor ce se alătură, fenomen direct legat de felul cum "văd" ochii omului culorile. Dacă se ia un cerc roșu și unul verde și privite separat, astupând când unul când altul, apoi privind absolut fix , fără a se clipi, vreme de 30 -50 secunde, doar cercul roșu și închizând brusc ochii se va vedea un cerc verde. Repetând experiența dar de data aceasta cu cercul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
aceste cazuri este o obligație a învățătorului de a da frâu liber imaginației copilului, de a-l stimula și încuraja în ceea ce acesta a început. Jocurile didactice nu trebuie să aibă ca rezultat doar plăcerea oferită de acestea, ci trebuie privite ca un mijloc de stimulatr a energiilor creatoare ale elevilor, ca un impuls pentru declanșarea potențialității lor cognitive și afective, care în alte împrejurări ar rămâne ca simple trăiri latente. Prin exercițiile-joc, învățătorul îi ajută pe elevi să se autorealizeze
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a activității manageriale sau poate avea caracterul virtual al unui software. Așa cum aminteam Într-un studiu anterior, o parte din cunoaștere se capitalizează, astfel Încât chiar Capitalul trebuie văzut și În forma sa netangibilă, prin componenta sa Capitalul Intelectual. Cum trebuie privită această exprimare? Pe de-o parte, În contextul actual de dezvoltare economică, forța de muncă devine din ce În ce mai abstractizată, practic, În spatele exprimării ei stă noțiunea de cunoaștere (K). Spuneam, la Început, cunoașterea este tacită În proporție de 80% 90%, adică ceea ce
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
care „prin efectele pe care le produce” „pătrunde mai adânc și cucerește mai repede conștiința populară...”. Ca valoare, el este, pentru grec, un agent la nivelul căruia vocația edificatoare covârșește dimensiunea sa revelatoare. Din acest motiv, cuvintele sunt și trebuie privite (și primite) cu suspiciune. În acest sens, esențialitatea unui adevăr rezidă în gradul de libertate politică pe care îl poate întemeia. Legea destinului istoric, a decăderii poate fi înfrântă de voința morală care își află temei în rațiune. „Degenerarea politică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
situeze toate la un nivel superior, mai ales când sarcinile școlare se situează la un nivel ridicat de dificultate. De aceea, educatorii trebuie să creeze situații în care elevii să-și cunoască nu numai limitele (care sunt firești și trebuie privite ca atare, și nu ca eșecuri ce implică responsabilități personale), ci și (mai ales) resursele. Conștientizarea limitelor și resurselor, uneori foarte diferite de la elev la elev, conduce la formarea unei imagini de sine echilibrate, a demnității și respectului de sine
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
singure strategii. Fiecare domeniu al vieții are particularități și limite practic imposibil de cuprins în scheme teoretice (Neacșu, I., 1990). Literatura psihopedagogică destinată acestui subiect este relativ restrânsă. Unele încercări sunt legate mai ales de motivație, interese, aspirații și atitudini, privite ca factori motivatori în contextul activităților școlare. Comunicarea de tip persuasiv, metodele directe implicând condiționările clasice și operante, și unele metode indirecte (mai puțin sistematizate, cu posibilități scăzute de evaluare a efectelor) sunt considerate utile în formarea atitudinilor, proces ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unul de 130 o inteligență foarte dezvoltată. Scala metrică a inteligenței a suferit ulterior modificări, apărând diverse variante, adaptate populației studiate. 2.3. Limitele testelor de inteligențtc "2.3. Limitele testelor de inteligenț\" Testele de inteligență au fost mult timp privite ca fiind instrumente extrem de valoroase, fiind folosite uneori excesiv. Ele au însă anumite limite, care impun folosirea precaută a rezultatelor lor. În primul rând, inteligența nu este măsurabilă în mod direct. Ceea ce se măsoară sunt manifestări externe, comportamente. În al
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elevi să fie, de obicei, nemulțumiți în raport cu sine și să se considere în situație de eșec școlar, iar pe alții, dimpotrivă, să se autoevalueze pozitiv și să aprecieze că sunt într-o reală situație de succes școlar. Eșecul școlar trebuie privit, așadar, atât ca un fenomen obiectiv, cât și ca unul subiectiv (sau individual). El nu poate fi definit și înțeles corect decât din această dublă perspectivă: cea a factorilor școlari, care apreciază eșecul școlar ca un rabat de la exigențele și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de prevăzut cu câteva secunde mai devreme în perioada de evoluție. În zilele noastre, domeniul tehnologic, de exemplu, este împărțit în atâtea subdomenii, încât nimeni nu este în stare să stăpânească de unul singur nici măcar o frântură din el. Culturile privite ca o serie de domenii Este util, în acest context, să privim culturile ca sisteme de domenii interdependente. Nu vrem să spunem prin aceasta că o cultură nu este altceva decât un sistem de domenii interdependente - în definitiv, antropologii folosesc
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sporit la educație, chiar dacă aceasta era În maghiară sau germană; creșterea participării politice și multiplicarea oportunităților economice de a se implica În activități profesionale sau antreprenoriale. În același timp, românilor li se aplicau numeroase restricții, pentru că ei erau În continuare priviți și tratați ca cetățeni de rangul doi. Astfel, o dată cu promisiunea unor șanse din ce În ce mai mari, românii cu un nivel de educație mediu și peste au Început să simtă din ce În ce mai multă frustrare. Inabilitatea de a se folosi de oportunitățile crescânde a Început
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sale persistente că eugenia rămânea În continuare o teorie normativă care trebuia să fie Încorporată În procesul de creare a noului stat, după război. Faptul că ideile sale nu erau considerate amenințătoare de către regimul comunist În curs de consolidare, ci privite mai degrabă ca o completare a lucrărilor academice publicate În primii ani ai tranziției (voluminoasa operă Tratat de medicină socială a trecut prin trei imprimări succesive În anul 1947) nu face decât să demonstreze cât de larg acceptată era eugenia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi trebuit să aibă un comportament mai responsabil față de soțiile lor, a căror sănătate și capacitate reproductivă erau astfel puse În pericol 70. Bărbații nu au fost Însă niciodată singularizați ca agenți ai acestui fenomen disgenic; dimpotrivă, ei erau adesea priviți ca victime ale prostituatelor. Eugeniștii nu erau singurii care promovau un standard dublu al comportamentului sexual, activ pentru bărbați și pasiv În cazul femeilor. Argumentele eugeniste nu se refereau Însă doar la aspecte morale legate de coruperea virtuții adolescenților și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]