3,831 matches
-
unui anticomunist primar.... Când am început seria comentariilor asupra picturii lui Romeo Niram, am ținut să subliniez, din capul locului, că arta sa este, în mod deliberat, o provocare. Mă refeream la efectul surprinzător pe care Niram îl caută în privitor, la ruptura cu modele și cu abstracționismul lânced, la hibridismul compozițiilor, la amestecul tâlcuit al stilurilor, la tematica culturală a ciclurilor sale.Deseori, Niram face să graviteze compozițiile în jurul unor figuri emblematice, fie că este vorba de personaje celebre, fie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366496_a_367825]
-
cu aproape 10 metri (56,60 metri în cheia bolții) decât catedrala din Beauvais. Cu toate acestea nimeni nu a întreprins un studiu comparativ între reprezentantele gigantismului arhitectonic - Sf. Sofia și catedralele gotice - cu impact mult mai puternic asupra psihologiei privitorului datorită spațiului uriaș pe care-l închid, studiu pe care intenționa să-l realizeze Sorin Ullea. În 2001 prezintă la Sorbona la al XX-lea Congres de studii bizantine comunicarea The interior space of Hagia Sophia at Constantinople, prima construcție
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
îmbunătăți ― orice public având dreptul de a-și clama, ingenuu, ignoranța. Și totuși, nu putem afirma că avem de-a face cu o adevărată barieră în receptarea operei, întrucât aceasta se confundă, în mare parte, cu limitele referențiale ale oricărui privitor. Indiferent de spațiul geografic, cultura filtrează accesul. Așa stând lucrurile, exigențele culturale impuse spectatorului ne apar ca deplin întemeiate. Mărginirea survine însă când trecem la personajele secundare pe care artistul le preia, în chip neașteptat, din anturajul său. Cine i-
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
din plin la Mihai Olteanu, la care sacralitatea se contopește cu echivalentul ei pleonastic de impresionism, pe pânzele căruia «majestatea sa natura» tronează austeră și desăvârșită, pensulații de neuitat se înlănțuiesc într-o admirabilă coregrafie a culorilor.” GHEORGHE A.M. CIOBANU ,,Privitorul se sensibilizează în fața fiecărui tablou, pentru că fiecare lucrare poate fi admirată nu pentru ceea ce dezvăluie el ca act de creație, ci pentru efectele de relaxare, de eliberare și pace interioară pe care acestea le emană.” ANA-MARIA POSTELNICU ,,Mihai Olteanu, aflat
MIHAI OLTEANU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366557_a_367886]
-
de altfel, foarte cunoscut și bine studiat de-a lungul timpului. Deși pare o copie fidelă a ceea ce pare că surprinde la un moment dat, spectacularul imagistic aparent, fără vreo explicație in extenso asupra ego-ului său intrinsec, ajunge să împingă privitorul neavizat la a categorisi pornografia drept cu totul și cu totul altceva fașă de adevărata ei reprezentare concretă. Este și acesta un indiciu clar al relativizării interpretative din unghiuri diferite (și ne referim aici la cel al expertului avizat și
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
fiecare pentru el „croiala”, unul contra altuia, într-o inversare nefirească a alunecării șipotului translucid care nici măcar n-ar mai clipoci la intervale regulate, darmite să trezească cu sunetul ascuțit și cristalin și cu recea boare, organele de simț al privitorilor... Tot ce-i spus până acum este, până la urmă, asemănarea dar și deosebirea dintre doi oameni, aproape vecini, cu un destin comun o vreme și-apoi atât de diferit de la un alt timp... Din nu se știe ce și nici
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
artă și în orice! Acolo unde gândul meu nu a priceput muzica, poezia, pictura, aerul, el niciodată nu le-a negat existența și tainele frumuseții lor. Oare ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce simt eu, vezi, auzi, simți și dumneata aidoma, privitorule? Căci, la urma urmei, privitori suntem aici sub văzduhul acesta... Dar să spui, cu certitudine, că lucrezi la formula lui Dumnezeu, întrece orice măsură! Cine știe, poate și ei, marțienii, venusienii,... lunaticii, au lucrat atunci la formula aceasta, și a
DUMNEZEU PE PATUL SUFERINŢEI?... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366697_a_368026]
-
unde gândul meu nu a priceput muzica, poezia, pictura, aerul, el niciodată nu le-a negat existența și tainele frumuseții lor. Oare ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce simt eu, vezi, auzi, simți și dumneata aidoma, privitorule? Căci, la urma urmei, privitori suntem aici sub văzduhul acesta... Dar să spui, cu certitudine, că lucrezi la formula lui Dumnezeu, întrece orice măsură! Cine știe, poate și ei, marțienii, venusienii,... lunaticii, au lucrat atunci la formula aceasta, și a rămas în urma ei Pustiul. Vă
DUMNEZEU PE PATUL SUFERINŢEI?... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366697_a_368026]
-
vedeți tristețea pe chip, nu vreau să plângeți pentru mine. În sufletul meu acum, a rămas libertatea de-a găsi fericirea. Nu știe copilul de plânsul mamei. Nu știu eu de plânsul ei ascuns, dar îl cunosc. Cu cine vorbesc? Privitori indiferenți dar cu suflet. Și cică lacrima spală sufletul. Ce ușor! Am simțit un rid cum sapă în sângele meu și de-acolo aud un strigăt de durere. Durerea a luat chipul meu. Am desenat pe o pânză neagră un
SUFLET CĂLĂTOR, ÎNGROAPĂ-MĂ ÎN CER de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366711_a_368040]
-
să întoarcă singură foaia cititorului și să-i pună ochelarii pe nas? Unde ești talentule, ca să mă faci să scriu o povestire ce ar semăna cu imaginea unei balerine surprinsă la jumatatea mișcării și cere să fie continuată în mintea privitorului? De ce nu vii să îmi spui cum să scriu acea propoziție terminata doar cu virgulă și cititorul să o continue? De ca nu ești prezent ca să-mi dai inspirația pentru o scriere cu o țesătură bine bătută în ițele ei
TALENTUL ... de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365581_a_366910]
-
la copii determină contrastul dintre expresia feței lui și a celor din jur. Păstreză, încă, acel zâmbet ca de vinovat din vremea copilăriei. Chiar are, și nu de puține ori, un sentiment de vinovăție atunci când simte reproșul din încruntarea vreunui privitor care, probabil, gândește că el o duce mult mai bine decât toți ceilalți, că nu este câtuși de puțin afectat de criza alimentelor și a bunurilor de consum. Ar fi putut să-și cumpere bilet de călătorie la clasa întâi
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
însuși. Dacă s-ar limita doar la nivelul abstracției, autoanaliza ar fi nerelevantă, ar fi o simplă înșiruire de peisaje în timpul unei călătorii fizice... fără participarea Spiritului. Prin vraja penelului, artistul Mihai Cătrună picură iubire, lumină și culoare în inima privitorului. Omule, să nu lași, niciodată, să moară în inima ta, dorința de a iubi, orice vârstă vei avea! „A iubi o femeie înseamnă a iubi un vis al sufletului tău!” Grafica: Mihai Cătrună Referință Bibliografică: ȘI TOTUȘI...IUBIREA / Floarea Cărbune
ŞI TOTUŞI...IUBIREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365753_a_367082]
-
Peisajele, obiectele, casele, imaginile care o atrag și-i vorbesc, vorbindu-ne apoi și nouă, sunt învăluite în lumini afective diverse, în concordanță cu mesajul artistic urmărit. Sunt pensulate, energic, culori admirabil armonizate cu ele însele, dar și cu sufletul privitorului, iubitor de artă autentică. Liana Saxone și-a creat un stil al ei, care nu poate (și nici nu e necesar) a fi închistat în vreo formulă estetică de grup. Ea a rămas și este ea însăși. Nu moda, curentele
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
unui model de armură al secolului XVI. Între celelalte exponate, armura de doi metri se distinge printr-un impact estetic special și o formă de tactilitate în care profesionalismul, talentul, inspirația, dar și profunzimea prelucrării aliajului pot fi citite de către privitor exact cum se citește amprenta digitală, pentru că maestrul a realizat o armonie perfectă între înălțime și soclu, între tehnică și model, între controlul riguros și sensibilitatea artistică, de așa manieră încît armura răspunde interesului pentru arta înaltă, se află în
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
de grație, își îmbogățesc, își diversifică tonurile, se potențează cromatic sub fiecare trăsătură de penel. Pînzele Rodicăi Iliescu sînt un fel de examen public, pentru care a primit întotdeauna distincții neîndoielnice, succesul ei fiind aprecierea în fața unui mare număr de privitori. Vorbesc despre o pictoriță valoroasă, care cunoaște măsura și știe precis ce minuni pot face umbrele și luminile culorii, efectele produse de acestea, astfel încît știința folosirii lor surprinde pînă și frumuseți insesizabile, inefabile. Pictorița Rodica Iliescu este maestru al
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
pot face umbrele și luminile culorii, efectele produse de acestea, astfel încît știința folosirii lor surprinde pînă și frumuseți insesizabile, inefabile. Pictorița Rodica Iliescu este maestru al unor lucrări neasemuit de frumoase, care respiră încîntare, acea frumusețe eternă care impresionează privitorul printr-o furtună neobișnuită, printr-o reverie adîncă și plăcută. Pe lîngă uimitoarea fidelitate față de evoluție, pe lîngă faptul că fiecare trăsătură de penel, fiecare nuanță este finisată cu deosebită migală, picturile Rodicăi Iliescu impresionează și prin aceea că în
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
legitime ale talentului său spre universal. Rodica Iliescu propune artei reperele sensibilității și un mod unic de a se cristaliza și de a transmite cu o frumoasă concentrare manifestarea talentului și a evoluției artistice. Asemenea tablouri dau sentimentul eternității, antrenează privitorul într-o magie, a cărei identitate vine din izvorului harului său, dar și din tezaurul comun de simțire, în cazul Rodicăi Iliescu, în expresie proprie. Granițele riguroase dar delicate, care o despart în tematică și o unesc în culoare cu
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
și culori, câte un rondel, fiecărei flori și, aidoma zânei celei bune, cu bagheta fermecată, le-a făcut să înflorească toate deodată, într-un superb buchet sufletesc care, a cărui mireasmă, mai tare decât aerul înălțimilor, face să pătrundă rărunchii privitorilor. Fiecare floare are proprietăți noi în context. De pildă, floarea de ceară picură mir, alină durerea, floarea de dragoste este simfonia fericirii, crinul este un „colț de stea catifelată”; irisul este „dor în plângere suavă”; laleaua își vibrează cupa în
PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351284_a_352613]
-
românilor. Avram Iancu a contribuit cu o sumă de bani la acest demers. După întrevederea cu revoluționarii munteni, Iancu devine din ce în ce mai îngrijorat de soarta națiunii române din munți. El cere comitetului de la Sibiu informații, de care nu dispunea în munți, privitor la situația inamicului și chiar a armatelor imperiale, care deși erau aliate, nu comunicau cu el. De asemenea, cere arme, pentru că luptătorii români din munți abia dispuneau de 800 puști. Nimic nu i s-a oferit din ceea ce a cerut
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
îl purta era ponosit, rupt și cârpit pe alocuri, ceea ce îi dădea celei în cauză un aer de persoană necăjită. Acel comănac de sub broboadă, era de asemeni murdar și uzat. Prezența aceasta jalnică a celei în cauză îl făcea pe privitor să o compătimească pe acea persoană. Tanti Chiva cum o chema pe femeia în grija căreia fusese încredințată a dus-o la bucătărie, iar tanti Florica bucătăreasa a întrebat-o dacă îi este foame. Cu un glas foarte stins călugărița
DEGHIZATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350765_a_352094]
-
această profeție în legătură cu kenoza Sa, căci Logosul și-a asumat condiția umană în deplină umilitate, deșertându-Se de slava dumnezeirii Sale, ceea ce nu este în contradicție cu afirmarea frumuseții Lui divino-umane. Origen aduce în exegeză ideea necesității curăției morale a privitorului pentru ca acesta să poată contempla Frumusețea lui Hristos. „Hristos Domnul, frumos sufletește ca si trupește, apărea după trebuința și gradul de desăvârșire al fiecăruia. Așa stând lucrurile, celor josnici le apărea urât, pe când celor virtuoși le apărea frumos. În toată
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
această profeție în legătură cu kenoza Sa, căci Logosul și-a asumat condiția umană în deplină umilitate, deșertându-Se de slava dumnezeirii Sale, ceea ce nu este în contradicție cu afirmarea frumuseții Lui divino-umane. Origen aduce în exegeză ideea necesității curăției morale a privitorului pentru ca acesta să poată contempla Frumusețea lui Hristos. „Hristos Domnul, frumos sufletește ca si trupește, apărea după trebuința și gradul de desăvârșire al fiecăruia. Așa stând lucrurile, celor josnici le apărea urât, pe când celor virtuoși le apărea frumos. În toată
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
ani și preferă fotografia clasică, deși fotografia 3D, pe care a abordat-o în ultima vreme, i se pare interesantă prin efectul de profunzime pe care îl oferă. Tânărul mărturisește că, prin expoziția sa de debut, a vrut să invite privitorii să ia parte la o poveste și să le provoace fantezia, fiecare dintre ei contribuind prin propriile emoții la desăvârșirea actului artistic. În finalul vernisajului, un grup de voluntari internaționali au realizat un flash mob, fiecare dintre ei lipind pe
CINCI PORTRETE MARAMUREŞENE de ANCA GOJA în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350797_a_352126]
-
Sentiment, reprezentantul concepțiilor, filiat domnului Fantastic, nelipsind primitoarea doamnă Creația Românească având rolul a idealiza sărbătorește întrunirea cu cea Cosmică. Unde? Anume? Decât a utiliza spațiul vast al Audeologiei împrumutat de la Antici, fiindcă trebuie dezbătute pretențiile literare ale fiecărui invitat, privitor la memorizare, filozofie, simbolism, toponimie, semnificația genialului, toate subordonându-se instinctiv sursei începutului ca regulă relativă. Cam această scenă am găsit-o profilată cu oarecare stăruință a candidatului sentimental, Marius-Valeriu Grecu, așezat deja la Masa literaturii moderne, ordonându-și lucrarea
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
climat cromatic fermecător, debordând din prea plinul inimii creatorului lor și de densitatea conținutului ideatic, de adevarate meditații în cheie lirică. Nu mă săturam privind acel univers al culorilor care se aflau într-un dialog, cu ele însele sau cu privitorul. Parcă auzeam respirația pictorului la șevalet sau pulsația vieții transpusă în tablouri. Numai așa îmi explic bucuria nereținută în fața frumuseților naturii sub așezarea calmă a culorilor alternând cu o mare frenezie a vieții. Am remarcat imediat tablourile de inspirație religioasă
CEASUL DE TAINĂ DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351040_a_352369]