11,078 matches
-
în vreme ce Tapú Tetuanúi își amintea de cuvintele pe care Navigatorul-Căpitan le pronunțase cu mult timp în urmă: „Marara este un vas foarte rapid, dar în nici un caz nu ar putea rezista ciocnirii cu o navă de război“. În timpul schimbului de prizonieri, băiatul avusese ocazia să analizeze vasul inamic, și trebuia să admită că, într-adevăr, carenele Mararei s-ar sfărâmă că o coaja de ou în fața provelor înalte, ascuțite și puternice, care păreau anume concepute pentru a provoca daune cât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
în Comitetul de Administrare al Operei. Faci o donație babană și primești un loc în Consiliul Fondator al Muzeului. Scrii un cec și devii o celebritate. Te înjunghie cineva într-un film de succes și ești faimos. Cu alte cuvinte: prizonier. Inky spune: — Nulitățile sunt noile celebrități. Bețivul de la Global Airlines are o sticlă de vin înfășurată într-o pungă maro de hârtie. Vinul, spune el, e amestecat în părți egale cu apă de gură, sirop de tuse, și apă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
a spus de cafenea, data și ora întâlnirii. Deja în mințile noastre, stând în lumina falsă, galben-roșcată, ne imaginam viitorul: scena în care le vom spune oamenilor cum am intrat în această mică aventură și un nebun ne-a ținut prizonieri într-un teatru vechi timp de trei luni. Deja agravam lucrurile. Exageram. Vom spune că am înghețat de frig. Că nu era apă curentă. Că a trebuit să drămuim mâncarea. Nimic nu era adevărat, dar astea fac povestea mai interesantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
fost prea bătrân, prea obosit și prea plictisit ca să se mai fută. — Uitați-vă la petele de pe covorul din hol, spune el. Vedeți că au brațe și picioare? Precum voluntarele, și noi am fost prinși în capcană de un băiat prizonier în corpul unui bătrân. Un puști de treisprezece ani care moare de bătrânețe. Partea aia cu familia care l-a abandonat e adevărată. Dar Brandon Whittier nu mai moare uitat și singur. Și tot așa cum prinsese în plasă un înger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Whittier strigând „Bună dimineața” pe hol. O nouă zi începe când luminile se aprind din nou. Până în dimineața asta. Sora Justițiară strigă: — Încalci o lege a naturii... Aici, fără ferestre, lipsiți de lumina zile, Ducele Vandalilor spune: — Parcă am fi prizonieri pe o stație spațială în stilul Renașterii italiene. Parcă am fi în adâncul apelor, într-un străvechi sumbarin maiaș. Sau în ceea ce Ducele numește o mină de cărbune sau un adăpost antiaerian în stil Ludovic al XV-lea. Aici, în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
minte, putere de muncă. Stai jos, Carmina, o îmbie Alexe și culese din grămada deformată din mijlocul odăii, acoperită parțial, două taburete cu picioare rotunde subțiri. Își scoase din buzunarul pantalonului o țigară și o aprinse cu tact. Parcă era prizonier așa cum stătea acolo țeapăn, pe taburetul scorojit. Nu-i cazul să te formalizezi, îi preciză Nina, noi nu ne jenăm să te primim în aceste condiții. Spune-mi vrei o cafea? Uimită de-o asemenea propunere, Carmina clipi neștiind ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
într-o zi mi-a arătat la o cotitură a râului, locul unde prindea, pe când era tânăr somni, se afunda în apa, pe atunci adâncă, și fixa coșul, îl priponea în rădăcini, era imposibil să nu găsească seara, doi, trei prizonieri mustăcioși, cu gura mare și surâzătoare, cu figuri de bătrâni înțelepți. Acum râul a deviat, și-a mai schimbat cursul și locul acela de la cotitură, inundat de sălciiș se trece cu ușurință, nici nu trebuie să-ți ridici fusta. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
totul întâmplător. Era încălțat cu pantofi albi, sport, avea un mers foarte degajat, mișcări spontane: nu semăna deloc cu omul îmbrăcat în pijama, cum îl văzuse ea deseori, care-și târâia de colo, colo, papucii prin apartament. Acela părea un prizonier, prizonier al propriei sale matrițe. Să nu-ți pară rău de ce s-a întâmplat, i-a spus, să nu-ți pară rău, i-a spus Trofin privind-o în ochi. Când un om ca tine găsește o potecă, un fir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
întâmplător. Era încălțat cu pantofi albi, sport, avea un mers foarte degajat, mișcări spontane: nu semăna deloc cu omul îmbrăcat în pijama, cum îl văzuse ea deseori, care-și târâia de colo, colo, papucii prin apartament. Acela părea un prizonier, prizonier al propriei sale matrițe. Să nu-ți pară rău de ce s-a întâmplat, i-a spus, să nu-ți pară rău, i-a spus Trofin privind-o în ochi. Când un om ca tine găsește o potecă, un fir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un camion de la Combinat, drapat În roșu, căci tata a fost membru de partid. Toate cheltuielile au fost suportate de sindicat. A fost lume puțină pentru că tata a fost un om obișnuit. Începuse medicina, dar a venit războiul. A căzut prizonier și a tăiat cărbune În Donbas și lemne În Siberia. Pe mama a cunoscut-o la un bal al minorității germane. Era altfel decât ceilalți și mama 1-a remarcat imediat. De acest lucru s-a convins Îndată ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
operă, Iuri a avut parte de o educație muzicală aleasă, dar și de Înrolare În armată la 20 de ani. Decorat de mai multe ori - când s-au Întâlnit, Iuri purta uniforma militară brodată cu medalii de război - a căzut prizonier la nemți. După război, acuzat de trădare pentru că s-a lăsat În mânile dușmanului, Iuri și sute de mii de alți ruși au fost trimiși de Stalin, după o judecată sumară, la Vorkuta, În lagăr, unde a rămas până prin '56
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
spînzura pe-aiștia care nu spuneu, apu și le pune cîte-o natpisi la gît. Și scrie acolo: „ei, iaca așa o sé fie cu fiecare care lupté Împotriva Ghermaniei și nu se supune la Ghermania”. Îi spînzura pe capete. Da pe prizonieri pe urmé Îi duceu la dînșii În Ghermania și-acolo le dédea foc. Și pe femei și pe copii pe toți. Nu se uitau. Îi duceu acolo În lagér. Asta la conțlagér, pe jidani mai ales. Da dacé nimereu de-aiștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
la 7 septembrie 1940 Trecut și prezent, Editura Lumina Lex, București, 2004. Tratat de Drept Internațional Public, București, Editura Lumina Lex, ed. 2002 și 2006. B. Studii 1. Statutul juridic al piloților americani capturați în timpul războiului din Vietnam; criminali sau prizonieri de război?! (Buletinul de studii și informare al M.A.E./A.D.I.R.I. 1972, 25 pag.). 2. Definiția agresiunii directe armate în lumina lucrărilor celei de-a III-a sesiuni a Comitetului special pentru definirea agresiunii, de la Geneva (Buletinul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
tot, dacă se poate. Eram tânăr spuse Satelitu când am dislocat cătunul din pământul înghețat, elanii, mai mulți decât copacii, erau împușcați de soldați, nu pentru că vreun deportat încerca să evadeze legat cu metrul curelei de coarnele lor, ci pentru că prizonierii trebuiau să mănânce bine, ca să aibă forță la tractat și noi mâncam evadați fierți în fasolea lor multicoloră, iar rușii carnea divină de elan, așa cum divină era pentru ei fresca de pe zidul de granit din care ne sfidau cei trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
apăr pe Mioara, cu toate că nu merita atâta protecție. Am iertat-o, deși nu uitasem că mă învăluise ca pe un vierme de mătase într-un cocon din care nu puteam nici să văd, nici să mai aud. Gogoașa mă făcuse prizonierul propriilor mele controverse. Un hățiș țesut încet și sistematic destinat mătăsii celei mai fine, dar fără să-mi dau seama că țesătorul eram eu. De ce mă cauți Mioara? Îmi caut sufletul, nu e la tine? Era iarnă și gerul pictase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mănâncă magia din partitura eternă a pământului, în noaptea aceasta notele având o armonie specială, ceva mai tulburătoare decât o naștere, mai misterioasă decât o înviere. Sinele lor bănuia că a venit primăvara, deși abia se înstăpânise vara. Un greiere, prizonier veșnic iubirii pentru soția pe care o furase de acasă pe când abia trecea în clasa a V-a pentru ca, iată, acum să serbeze, peste două veri de lăutărie, Nunta de Argint, încerca să-și acordeze instrumentul cu ALTTONUL, dar iubițica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Ali-Baba și cei patruzeci de hoți. Am năvălit înăuntru, mi-am sucit capul în toate direcțiile, dar nici urmă de voi, așa că am zbughit-o pe scări în sus. O voce a nceput să țipe că trebuia să-l luăm prizonier pe Geniu, asta ne-a făcut să ne pierdem mințile. De jos din mulțime nu se vedea nimic, simțeam doar că încep să am palpitații, zice Gulie, toți eram cu ochii ațintiți la balcon. Dintr-un moment în altul Tiranul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și ascundă expresia de pe chip. — Cum vine asta? întreabă Părințelul neliniștit, abătîndu-și privirea aiurea. — Aștept soluții, idei, planuri de acțiune, se aude din nou vocea lui Roja. — E doar o impresie de-a mea sau ne tratezi ca și cum am fi prizonierii tăi? se rățoiește Curistul. — în materie de psihologie recunosc că sînt un ageamiu, însă întotdeauna problemele de genul ăsta le-am negociat la sînge, reia Roja. Așa că mai ascult o dată. — Eu zic să dăm drumul oamenilor, și să ne tragem
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de dedesubt, iar cadavrele erau strînse abia în timpul nopții. Cetățenii Babilonului vedeau zilnic aceste scene; existența sclavilor care munceau era o realitate cotidiană pentru orice babilonian de rînd și este important de amintit că două treimi din sclavi nu erau prizonieri de război, ci babilonieni care își pierduseră libertatea. Ne-am putea întreba: Cine ar fi într-atît de idiot încît să își asume un asemenea risc? Ce om zdravăn la minte ar putea să ia un împrumut și să se pună
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
de lemn, ce pare c... a fost asimilat de unii dintre cei care particip... la dialogul cu Bruxellesul; este vorba despre un discurs decupat simplist din catehismul ader...rii, f...r... nuanțe și idei. Cei care folosesc acest limbaj sunt prizonierii unor hârtii (materiale scrise); cel mai adesea, nu pot r...spunde la întreb...ri și nici articulă idei în mod autonom. Ce s... mai vorbim despre gândirea analitic..., despre capacitatea de a înțelege mișcarea real... a Uniunii, de a judeca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
listarea parțial..., chiar dac... Statul nu ar mai avea, s... zicem, o pondere de peste 50% în acționariat, se pot menține puterea de decizie și un cuvant decisiv în hoț...rârile strategice. În același timp, investitorul financiar minoritar nu ar fi prizonierul acestei scheme, având posibilitatea unei ieșiri, mai tarziu, printr-o IPO (ofert... public... inițial...) la bursă din București și, eventual, la burse str...ine, dac... lichiditatea intern... este insuficient.... Că s... trag linie: Romgaz se poate privatiza în virtutea unor rațiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
în scândura sicriului. Petru se lua la rost în fața icoanei, Dumnezeu motiva absențe. Mitul că exiști leagă strâns, precum o pădure de liane. Tot ce este anonim în jurul tău devine comun și inevitabil personal. Apoi, ca o dependență hibridă, devii prizonierul propriei inutilități, pentru că tot ce-ți aparține al nimănui este. Exiști ca într-o întregire de dragul conturului. Ultimul formă definitivă sub un capac din scândură geluită. Când ți se face de om singur, te amăgești cu niște personaje diverse, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cominatorie în ipoteza că principele neglijează aceste raporturi care decid menținerea puterii. Sună ca un avertisment formularea primului raport ce trebuie luat în seamă mai ales în statele noi, a căror putere nu e ereditară, situație în care conducătorul e prizonierul forțelor pe care s-a sprijinit spre a ajunge în frunte: "... nu vei putea să păstrezi prietenia acelora care te-au ajutat să-l cucerești [principatul], întrucît nu poți să-i răsplătești în măsura în care au sperat și nici nu poți folosi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ei, în această lecție de prudență princiară. Dojenește și explică faptul că "odată săvîrșită o primă eroare [regele Ludovic] a fost nevoit să facă și altele la fel de grave", care i-au adus pierderi imense. Eroarea poate avea logica ei internă; prizonier al primei erori, principele e forțat s-o facă și pe a doua, și altele probabile. De aici o întreagă teorie a cauzelor pierderii puterii (Cap. XXIV). Lectura atentă a capitolului "Despre principatele eclesiastice" (asta însemnînd puterea papală, teocratică) descoperă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu se găseau nici două mii de infanteriști. În afară de aceasta, condotierii au folosit orice mijloc potrivit pentru a-și cruța lor înșiși, precum și soldaților, atît oboseala, cît și frica, așa încît la încăierare nu se omorau între ei, ci se luau prizonieri și aceasta fără obligația de a plăti un preț de răscumpărare. Nu porneau niciodată noaptea la atacul cetăților, iar atunci cînd se găseau împresurați într-un oraș, nu atacau taberele dușmane; nu construiau întăritori în jurul lagărului, nici nu săpau șanțuri
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]