297,094 matches
-
te liniștească. Dimpotrivă, fii pe pace. Într-adevăr, este sigur că habar n-am când îți va veni rândul. Dar de venit va veni. Dacă totuși va sosi în patruzeci sau cincizeci de ani, oare vei mai fi aici, ca problema să te preocupe? Desigur, nu știi. Poate chiar că nici nu contează să-ți ascunzi jocul, poate că târăști un cancer încă nedetectat, care te va scoate din joc într-un an sau doi. Ai putea face un infarct, mai
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
fi singură în lume. Ea va reîncepe istoria creației, însă nu vor mai fi ca primii oameni, deoarece vor poseda întreaga noastră experiență, pe care o vor moșteni. Ei nu vor deschide ochii asupra unei creații de început și fără probleme: le vom lăsa moștenire și aceste probleme. Va fi rândul lor să le soluționeze, fiindcă vor avea toate atuurile în mână. Noi știm bine că nu vom putea să mai fim niciodată siguri și aceasta ne induce angoase. Lor le
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
istoria creației, însă nu vor mai fi ca primii oameni, deoarece vor poseda întreaga noastră experiență, pe care o vor moșteni. Ei nu vor deschide ochii asupra unei creații de început și fără probleme: le vom lăsa moștenire și aceste probleme. Va fi rândul lor să le soluționeze, fiindcă vor avea toate atuurile în mână. Noi știm bine că nu vom putea să mai fim niciodată siguri și aceasta ne induce angoase. Lor le va fi ușor: somnul unei nopți, un
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
s-ar putea obiecta faptul că dublează - cel puțin în parte - sensul unor cuvinte deja existente (de exemplu, tehnicism) și mai ales că nu are o formă tocmai fericită: echivalarea sufixului -ity cu -itate s-a realizat corect și fără probleme, în temeiul unei corespondențe etimologice și funcționale și a unor serii extrem de bogate de derivate în ambele limbi; în schimb, baza derivării e mai puțin transparentă, pur și simplu pentru că în română există substantivul tehnică și sufixul -al, dar nu
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
Lefter, Herta Müller, Gheorghe Onișoru, Andrei Pleșu, Cristian Tudor Popescu, Stelian Tănase și Richard Wagner. Prin intenție, substanța și singularitatea, cartea prezintă un interes excepțional. Ea fixează acea dezbatere liberă, dar argumentată - și acele analize oportun menite să descâlcească întrucâtva problemele etice ridicate de colaborarea cu poliția politică și de accesul la dosarele Securității. Există deci o împletire, cu atât mai interesantă cu cât mizează total pe autenticitate, între judecăți morale, precizări procedurale, evocări ale unor evenimente ale istoriei recente și
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
în fine, anecdotica bogată și intens colorată (și uneori plină de umor) - care fac din aceste dezbateri o lectură aplicată și cu deosebire captivantă. La finalul dezbaterilor se va desprinde, ca o concluzie implicită, constatarea că în România toate aceste probleme au fost discutate până acum foarte sumar - sau de deloc. De fapt, așa cum observa Herta Müller, este semnificativ că simpozionul are loc (în București, dar) la Institutul Goethe. Ceea ce nu înseamnă totuși că problema delatorilor racolați în RDG (și chiar
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
constatarea că în România toate aceste probleme au fost discutate până acum foarte sumar - sau de deloc. De fapt, așa cum observa Herta Müller, este semnificativ că simpozionul are loc (în București, dar) la Institutul Goethe. Ceea ce nu înseamnă totuși că problema delatorilor racolați în RDG (și chiar în RFG, în acea "zonă gri" creată, ca efect secundar, de deschiderea față de RDG inițiată pe vremea lui Willi Brandt - așa-zisa Ostpolitik) ar fi aici rezolvată. Dificultățile confruntării cu propriul trecut și cele
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
intelectualii mai compromiși, legea lustrației mai precară. Ne putem întreba însă, chiar - sau mai ales - în acest context, dacă nu cumva tocmai idealizarea performanței celorlalți nu acționează autocenzurator, la blocarea și descurajarea unor inițiative menite să schimbe datele esențiale ale problemelor noastre. Semnalez, la final, și o altă calitate a dezbaterilor de la Institutul Goethe: ele asigură, după cum s-a spus, "un dialog transnațional"; fapt cu atât mai binevenit, cu cât se produce în spațiul ex-comunist. Un atare merit transpare în carte
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
oarecare cu traficul de identitate dintre personajele cărții și persoanele reale. E de dorit ca primele să convingă prin ele însele. Or, tocmai asta nu fac. Ravelstein trece, pentru Chick - și implicit în ochii cititorului - drept o autoritate infailibilă în probleme dintre cele mai diverse, începând cu cele filosofice și politice și sfârșind cu felurite dileme și tactici practice, vestimentare, sexuale, sentimentale, ori în general de viață (și de moarte, ținând seama de sănătatea precară a celor doi). Nici o umbră asupra
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
moment dat, la suspecta moarte a lui Culianu), autorul pare într-o criză febrilă de evenimente și de conflicte literare. Dacă romanul în sine nu demonstrează decât slabe virtuți în această privință - cartea de la Polirom, pe ansamblu și în rama problemelor amintite, dar și ca eveniment important din aria unei culturi foarte interesante, actuale și influente, trebuie pe îndelete citită și analizată. Saul Bellow, Ravelstein, trad. Antoaneta Ralian, postfață de Sorin Antohi, Polirom, 2001, 286 p.
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
o astfel de țară liberă. Explicațiile acestora pentru gesturile nonconformiste sînt întotdeauna meschine, conspiraționiste, tenebroase. Cu ei în jur ți se taie pofta de orice sincerități, de orice gesturi normale. în exercițiile sale de demitizare Dan Petrescu e deosebit de sistematic. Problema cu pricina e discutată îndelung, e întoarsă pe toate fețele, e reluată de mai multe ori, e epuizată cum s-ar spune. Nu convertirea cititorului pare să fie ținta acestor sistematice deconstrucții populare, cu alte cuvinte Dan Petrescu nu e
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
ansamblu al volumului e în sine o metodă de deconstrucție, chiar și citirea sumarului intrigă. Probabil că cititorii își amintesc "cărțile enervante" din volumul trecut. Capitolul (rubrica) se numește acum "cărți greșite" și se ocupă mai ales de cărți cu probleme de ideologie sau de istorie a ultimilor 50 de ani. Autorul a devenit cumva mai serios, mai grav. De la voioșia estetică a cărților enervante, la amarul cărților greșite, e o trecere care ar trebui să ne pună pe gînduri. Se
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
memorialistică. în final, un text savuros intitulat " Despre ce ar fi trebuit să scriu", un fel de meditație glumeață a scriitorului la ziar, dar nu unul încrîncenat, nu unul care se plînge de ingratitudinea față de cultură, ci chiar dimpotrivă. Despre problemele importante se poate vorbi și relaxat: Unii m-au sfătuit insistent să nu ies din sfera doctă și să produc studii cît mai savante, alții, cînd încerc această formulă, îmi spun că se plictisesc. Așa s-a întîmplat, de pildă
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
gunoiul de informații care aproape că ne sufocă zi de zi. Calitatea unui om inteligent este și aceea de a păstra întotdeauna în gîndirea sa un "spațiu" în care poate să judece la rece, rațional, asupra lucrurilor. Aceasta ar fi problema noastră. În fond avem nevoie de mai puține informații și de mai mult adevăr! ...sau de mai puține informații pentru a primi mai mult adevăr. Cam așa. Vreau însă să menționez că termenul de "informație" este în sine unul derutant
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
încă de la origini, spațiul de acțiune (Handlungsraum) și spațiul de cunoaștere (Kenntnisraum) al omului erau foarte exact determinate. Omul afla doar atît cît putea rezolva și prin activitatea sa. Astăzi trăim deja într-o lume virtuală și avem o nouă problemă: aflăm atîtea lucruri la care, la nivelul acțiunilor noastre, nici nu mai putem reacționa și cărora nu le mai putem răspunde. Ce se întîmplă atunci cu toate aceste "inputs" care ne săgetează zi de zi? Ele provoacă o istorie interioară
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
putem reacționa și cărora nu le mai putem răspunde. Ce se întîmplă atunci cu toate aceste "inputs" care ne săgetează zi de zi? Ele provoacă o istorie interioară, o panică, un sentiment de neputință interioară. Și aceasta este o mare problemă, azi. Vorbim de adevăr, dar în fond - e lucru știut - nici nu există un singur adevăr... Dacă mă refer numai la țara din care provin și pentru care realizez emisiuni radiofonice - România -, acolo, în urmă cu zece ani, s-a
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
deduce ușor care aspecte ale adevărului au fost confiscate, care dintre adevăruri au fost suprimate. În cadrul sistemelor represive - chiar dacă sună paradoxal - adevărul are o situație avantajată, deoarece opresiunea conține în sine deja valoarea de adevăr. În schimb, în societăți deschise, problema devine mai complexă, mai complicată deoarece aici conștiința publică nu-și mai poate da seama pe loc, și absolut exact, ce este adevărat și ce este fals. Unde ar trebui să se afle granițele acestei relativizări? Ele nu sunt infinite
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
curiozitatea copiilor. Poate de aceea, cărțile acestea nu rămîn doar manuale, ci pot fi citite de oricine cu plăcerea și amuzamentul pe care îl provoacă întotdeauna naivitatea copiilor și savoarea întrebărilor lor. Sînt cărți care pot aduce momente de relaxare. Probleme "filosofice" ca raportul dintre original și copie, dintre parte și întreg, ce este metafora sau ce înseamnă să fii înțelept devin simple jocuri în "poveștile" din cele două manuale. Iată cum sună un dialog "socratic" între Ruxi și prietena ei
Copiii nu înțeleg lucruri abstracte by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15104_a_16429]
-
grup de boieri "disidenți", de a elibera Țara Românească, este privită de anonim ca un "ficleșug asupra țării și domnului", și prezentată ca o dorință de evidențiere personală lipsită de responsabilitate. Pentru prima dată, cred, apare într-o cronică dezbătută problema salvării "patriei" în strânsă legătură cu "folosul cel de obște": "că cel ce gândește să-și răscumpere patria lui din robia tirănească întâi trebuie să caute folosul cel de obște [...] Iar a începe cineva lucrul căutând numai folosul său osebit
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
din feminitatea sufletului nostru, pe care cei vechi o ignorau". Sau cu o aplicație de ordinul poeticii: ""E lung drumul de la epopee la jurnalul intim", spune, cu sentimentul decăderii de la forța epică la expresia efeminată a sentimentului, Cioran (Oeuvres, 1258). (...) Problema nu este de a opune jurnalul "intim" epopeii, ci de a accepta sau nu că darea la iveală a sentimentelor e un fenomen decadent". erindu-se, totuși, de "darea la iveală a sentimentelor", cu excepția celor de dezabuzare, decepție, dezgust (inclusiv, și
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
reprezintă un popor de nababi, și nu se pot înfățișa Occidentului oricum! Pentru inutile, jalnice spectacole în cinstea cutărei mărimi cu veleități artistice, pentru finanțarea a tot felul de proiecte aberante, gen "Dracula Park" sau "Palmierul", banii nu sunt o problemă. Cât despre pensionari - să dea Domnul să reziste până la indexarea viitoare! Nu știi ce să admiri mai mult la politicianul român: iresponsabilitatea sau cinismul? Iremediabil rupți de viața reală, purtați de apele îmbâcsite ale nemerniciei, nu observă cum a început
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
Frunda a și spus în Senat că legea dreptului la replică e alcătuită în spirit european și că rostul ei e să nu se transforme presa într-o superputere în România. Am înțeles că inițiatorul legii, I.M. Pașcu a avut probleme încercînd să publice replici la articole apărute în presă. Dar forma, de-a dreptul puitoare de botniță, a legii sale spune totul despre ceea ce cred I.M. Pașcu și parlamentarii care l-au susținut despre rolul presei într-o democrație ca
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
greu justificarea. Un exemplu foarte bun este un capitolul despre "primele amintiri". Cu el se încheie prima parte a Corpului, cu un pasaj cu exact aceeași temă de reflecție se deschide romanul Anglia, Anglia al lui Julian Barnes. Britanicul "rezolvă" problema în doar 2-3 pagini cu multă ironie și trage mult folos epic din această dialectică: care e prima ta amintire? Cărtărescu face din această întrebare fatică un subiect al retorismelor pe mai bine de 10 de pagini. O lipsă de
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
ca de obicei, sclipitor și original, dl H.-R. Patapievici ne delectează o dată mai mult. * O afirmație îngrijorătoare face dl Traian Ștef în numărul din aprilie al Familiei orădene: "Președintele României, dl Ion Iliescu, a avut cîteva întîlniri regionale în problema culturii.[...] Nu prea știm cine a participat din regiunea în care locuiesc intelectualii din Oradea. N-au fost invitați nici scriitori, nici artiști plastici, nici actori, nici regizori, nici bibliotecari, nici cîntăreți, nici dansatori, nici păpușari, nici măcar ingineri, nici șeful
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
Dar știrea brută, cu ciocnirea șalupei, cu elicopterul SIE și alte asemenea bazaconii menite să pună presa pe urme contradictorii nu putea veni decît de la cineva care a văzut "accidentul", adică de la cineva care știa că șalupa SOV a avut probleme. În nici un caz sursa nu a fost vreunul dintre membrii echipajului drăgii de care s-a spus că s-ar fi ciocnit șalupa SOV, de vreme ce n-a fost nici o ciocnire. Cineva însă, dintre martorii vizuali posibili a pus știrea în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]